1,495 matches
-
în Austria (2000-2007) Partidul Reformei în Canada (1987-2000) Hugo Chávez în Venezuela (începând cu 1998) Democrație Neconsolidată SPR-RSČ în Republica Cehă (1992-1998) Alberto Fujimori în Peru (1990-2000) Andrés Manuel López Obrador în Mexic (2006) Vladimír Mečiar în Slovacia (1992-1998) (1) Populismul în opoziție în democrațiile consolidate. În acest prim caz, democrația liberală este mult mai puternică decât populismul. Anticipăm că populismul va avea efecte pozitive reduse asupra democrației, deoarece există destul de puțin spațiu pentru schimbare (incluzând aici progresul). Am selectat două
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
SPR-RSČ în Republica Cehă (1992-1998) Alberto Fujimori în Peru (1990-2000) Andrés Manuel López Obrador în Mexic (2006) Vladimír Mečiar în Slovacia (1992-1998) (1) Populismul în opoziție în democrațiile consolidate. În acest prim caz, democrația liberală este mult mai puternică decât populismul. Anticipăm că populismul va avea efecte pozitive reduse asupra democrației, deoarece există destul de puțin spațiu pentru schimbare (incluzând aici progresul). Am selectat două cazuri (țări) cu forțe populiste de opoziție foarte puternice, pentru a putea observa mai bine orice efect
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cehă (1992-1998) Alberto Fujimori în Peru (1990-2000) Andrés Manuel López Obrador în Mexic (2006) Vladimír Mečiar în Slovacia (1992-1998) (1) Populismul în opoziție în democrațiile consolidate. În acest prim caz, democrația liberală este mult mai puternică decât populismul. Anticipăm că populismul va avea efecte pozitive reduse asupra democrației, deoarece există destul de puțin spațiu pentru schimbare (incluzând aici progresul). Am selectat două cazuri (țări) cu forțe populiste de opoziție foarte puternice, pentru a putea observa mai bine orice efect pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
efecte pozitive reduse asupra democrației, deoarece există destul de puțin spațiu pentru schimbare (incluzând aici progresul). Am selectat două cazuri (țări) cu forțe populiste de opoziție foarte puternice, pentru a putea observa mai bine orice efect pe care îl poate avea populismul. În capitolul 2, Sarah de Lange și Tjiske Akkerman analizează cazul Belgiei unde există o prezență considerabilă în Parlament, începând cu 1991, a partidului Vlaams Blok/Belang, iar în capitolul 3, David Laycock se concentrează asupra ascensiunii Partidului Reformei (1987-2000
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Sarah de Lange și Tjiske Akkerman analizează cazul Belgiei unde există o prezență considerabilă în Parlament, începând cu 1991, a partidului Vlaams Blok/Belang, iar în capitolul 3, David Laycock se concentrează asupra ascensiunii Partidului Reformei (1987-2000) în Canada. (2) Populismul în opoziție în democrațiile neconsolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt relativ slabe. Având în vedere că populismul nu deține pârghiile puterii, anticipăm că populiștii vor funcționa mai degrabă ca un remediu, decât ca o amenințare la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
există o prezență considerabilă în Parlament, începând cu 1991, a partidului Vlaams Blok/Belang, iar în capitolul 3, David Laycock se concentrează asupra ascensiunii Partidului Reformei (1987-2000) în Canada. (2) Populismul în opoziție în democrațiile neconsolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt relativ slabe. Având în vedere că populismul nu deține pârghiile puterii, anticipăm că populiștii vor funcționa mai degrabă ca un remediu, decât ca o amenințare la adresa calității democrației. Populiștii se vor axa pe critica diverselor probleme
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Vlaams Blok/Belang, iar în capitolul 3, David Laycock se concentrează asupra ascensiunii Partidului Reformei (1987-2000) în Canada. (2) Populismul în opoziție în democrațiile neconsolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt relativ slabe. Având în vedere că populismul nu deține pârghiile puterii, anticipăm că populiștii vor funcționa mai degrabă ca un remediu, decât ca o amenințare la adresa calității democrației. Populiștii se vor axa pe critica diverselor probleme cu care se confruntă noile democrații, incluzând aici corupția, ineficiența și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
4, Seán Hanley discută cazul Republicii Cehe, în perioada în care partidul SPR-RSČ a fost în Parlament (1992-1998), iar Kathleen Bruhn, în capitolul 5, analizează cazul mexican, și candidatura lui Andrés Manuel López Obrador la alegerile prezidențiale din 2006. (3) Populismul la guvernare în democrațiile consolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt puternice. Anticipăm că populiștii vor avea un impact moderat, fie pozitiv, fie negativ, confruntându-se cu o democrație liberală foarte rezistentă. În plus, trebuie notat că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care partidul SPR-RSČ a fost în Parlament (1992-1998), iar Kathleen Bruhn, în capitolul 5, analizează cazul mexican, și candidatura lui Andrés Manuel López Obrador la alegerile prezidențiale din 2006. (3) Populismul la guvernare în democrațiile consolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt puternice. Anticipăm că populiștii vor avea un impact moderat, fie pozitiv, fie negativ, confruntându-se cu o democrație liberală foarte rezistentă. În plus, trebuie notat că impactul general al populismului asupra democrației liberale, va depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrațiile consolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt puternice. Anticipăm că populiștii vor avea un impact moderat, fie pozitiv, fie negativ, confruntându-se cu o democrație liberală foarte rezistentă. În plus, trebuie notat că impactul general al populismului asupra democrației liberale, va depinde de forța electorală a acestuia, adică de existența unei majorități care să sprijine actorii populiști la guvernare, mai cu seamă atunci când este vorba de subminarea mecanismelor de echilibru și control (checks and balances). În capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mecanismelor de echilibru și control (checks and balances). În capitolul 6, Franz Fallend analizează cazul Austriei sub guvernarea Schüssel (2000-2007), iar în capitolul 7, Kenneth Roberts examinează critic situația din Venezuela sub președintele Hugo Chávez (începând cu 1998)7. (4) Populismul la guvernare în democrațiile neconsolidate. În această din urmă situație, anticipăm că populismul, fiind într-o poziție de forță, va avea impactul cel mai mare asupra democrației. De asemenea, anticipăm că efectul cel mai negativ al populismului îl reprezintă polarizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analizează cazul Austriei sub guvernarea Schüssel (2000-2007), iar în capitolul 7, Kenneth Roberts examinează critic situația din Venezuela sub președintele Hugo Chávez (începând cu 1998)7. (4) Populismul la guvernare în democrațiile neconsolidate. În această din urmă situație, anticipăm că populismul, fiind într-o poziție de forță, va avea impactul cel mai mare asupra democrației. De asemenea, anticipăm că efectul cel mai negativ al populismului îl reprezintă polarizarea socială, și pe cale de consecință, apariția unor măsuri guvernamentale care vor amenința instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1998)7. (4) Populismul la guvernare în democrațiile neconsolidate. În această din urmă situație, anticipăm că populismul, fiind într-o poziție de forță, va avea impactul cel mai mare asupra democrației. De asemenea, anticipăm că efectul cel mai negativ al populismului îl reprezintă polarizarea socială, și pe cale de consecință, apariția unor măsuri guvernamentale care vor amenința instituțiile democrației liberale. Cazurile selectate pentru ilustrarea acestei categorii sunt Peru, sub președintele Fujimori (1990- 2000), care va fi discutat, în capitolul 8, de Steve
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de James Loxton și Slovacia sub primul-ministru Vladimír Mečiar (1992-1998), analizată în capitolul 9 de Kevin Deegan-Krause. După ce am explicat procedura de selecție a studiilor de caz, putem dezvolta un set detaliat de întrebări de cercetare cu privire la relația ambivalentă între populism și democrație liberală. Propunem următoarele ipoteze adiționale. Ipoteza 4) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile consolidate va avea efecte pozitive modeste asupra calității democrației. Ipoteza 5) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile neconsolidate va avea efecte pozitive moderate asupra calității
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analizată în capitolul 9 de Kevin Deegan-Krause. După ce am explicat procedura de selecție a studiilor de caz, putem dezvolta un set detaliat de întrebări de cercetare cu privire la relația ambivalentă între populism și democrație liberală. Propunem următoarele ipoteze adiționale. Ipoteza 4) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile consolidate va avea efecte pozitive modeste asupra calității democrației. Ipoteza 5) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile neconsolidate va avea efecte pozitive moderate asupra calității democrației. Ipoteza 6) Populismul aflat la guvernare în democrațiile consolidate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
putem dezvolta un set detaliat de întrebări de cercetare cu privire la relația ambivalentă între populism și democrație liberală. Propunem următoarele ipoteze adiționale. Ipoteza 4) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile consolidate va avea efecte pozitive modeste asupra calității democrației. Ipoteza 5) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile neconsolidate va avea efecte pozitive moderate asupra calității democrației. Ipoteza 6) Populismul aflat la guvernare în democrațiile consolidate va avea efecte negative moderate asupra calității democrației. Ipoteza 7) Populismul aflat la guvernare în democrațiile neconsolidate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Propunem următoarele ipoteze adiționale. Ipoteza 4) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile consolidate va avea efecte pozitive modeste asupra calității democrației. Ipoteza 5) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile neconsolidate va avea efecte pozitive moderate asupra calității democrației. Ipoteza 6) Populismul aflat la guvernare în democrațiile consolidate va avea efecte negative moderate asupra calității democrației. Ipoteza 7) Populismul aflat la guvernare în democrațiile neconsolidate va avea efecte negative semnificative asupra calității democrației. În mod evident, există alte circumstanțe care pot influența
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
modeste asupra calității democrației. Ipoteza 5) Populismul aflat în opoziție, în democrațiile neconsolidate va avea efecte pozitive moderate asupra calității democrației. Ipoteza 6) Populismul aflat la guvernare în democrațiile consolidate va avea efecte negative moderate asupra calității democrației. Ipoteza 7) Populismul aflat la guvernare în democrațiile neconsolidate va avea efecte negative semnificative asupra calității democrației. În mod evident, există alte circumstanțe care pot influența natura efectelor populismului asupra democrației liberale. Însă, nu intenționăm, în acest capitol introductiv, să extindem ipotezele, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
guvernare în democrațiile consolidate va avea efecte negative moderate asupra calității democrației. Ipoteza 7) Populismul aflat la guvernare în democrațiile neconsolidate va avea efecte negative semnificative asupra calității democrației. În mod evident, există alte circumstanțe care pot influența natura efectelor populismului asupra democrației liberale. Însă, nu intenționăm, în acest capitol introductiv, să extindem ipotezele, deoarece, în acest stadiu, acest lucru ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra democrației liberale. Însă, nu intenționăm, în acest capitol introductiv, să extindem ipotezele, deoarece, în acest stadiu, acest lucru ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual și teoretic al acestui volum. Întâi, am propus o serie de definiții pentru populism, democrație și democrație liberală. În al doilea rând, plecând de la aceste definiții am argumentat că, cel puțin teoretic, populismul are
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual și teoretic al acestui volum. Întâi, am propus o serie de definiții pentru populism, democrație și democrație liberală. În al doilea rând, plecând de la aceste definiții am argumentat că, cel puțin teoretic, populismul are o relație pozitivă cu democrația, însă o relație ambivalentă cu democrația liberală. Cu alte cuvinte, populismul poate să fie, în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual și teoretic al acestui volum. Întâi, am propus o serie de definiții pentru populism, democrație și democrație liberală. În al doilea rând, plecând de la aceste definiții am argumentat că, cel puțin teoretic, populismul are o relație pozitivă cu democrația, însă o relație ambivalentă cu democrația liberală. Cu alte cuvinte, populismul poate să fie, în același timp, un remediu și o amenințare. În al treilea rând, am sugerat o serie de efecte (pozitive și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
serie de definiții pentru populism, democrație și democrație liberală. În al doilea rând, plecând de la aceste definiții am argumentat că, cel puțin teoretic, populismul are o relație pozitivă cu democrația, însă o relație ambivalentă cu democrația liberală. Cu alte cuvinte, populismul poate să fie, în același timp, un remediu și o amenințare. În al treilea rând, am sugerat o serie de efecte (pozitive și negative) posibile ale populismui asupra calității democrației. În al patrulea rând, am lansat o serie de ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o serie de efecte (pozitive și negative) posibile ale populismui asupra calității democrației. În al patrulea rând, am lansat o serie de ipoteze cu privire la condițiile care influențează intensitatea efectelor și tipul acestora. Am cerut contributorilor acestui volum să accepte definiția populismului, pe care am propus-o, cât și relațiile ambivalente între populism și democrație liberală. Acest lucru a contribuit la constituirea unei lucrări consistente și coerente, făcând totodată posibilă o comparație a diverselor studii de caz. De asemenea, am încurajat foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]