1,879 matches
-
de toleranță de odinioară: ele erau fizic vizibile, dar social invizibile, nu erau interzise, ci surghiunite într-un univers paralel. 7 Tentația pornografică a literaturii contemporane 1. Literatura și textul "bine scris" După cum deja am subliniat, relația dintre "literatură" și pornografie este de la început problematică. Desigur, chestiunea valorii estetice se poate pune în cazul tuturor formelor de paraliteratură, însă producția pornografică este un caz special, deoarece, prin natura ei, este făcută să conteste radical sublimarea pe care se bazează elaborarea estetică
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Desigur, chestiunea valorii estetice se poate pune în cazul tuturor formelor de paraliteratură, însă producția pornografică este un caz special, deoarece, prin natura ei, este făcută să conteste radical sublimarea pe care se bazează elaborarea estetică. Dacă dimensiunea agresivă a pornografiei, puterea ei de dezgolire a trupurilor se exercită și asupra ornamentației cuvântului, nu folosește la nimic să ne mirăm de "nulitatea" ei: de fapt, "din momentul în care o operă își dovedește geniul, nimeni nu mai îndrăznește s-o numească
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
comentatori vor considera, de exemplu, că Le Roi des fées este o adevărată operă, în vreme ce alții nu vor vedea în ea decât o simplă juxtapunere de pasaje pornografice și erotice, acestea din urmă fiind numai un alibi pentru a introduce pornografia în operă, fără a-și asuma riscul de a trece în barca literaturii "specializate". Destinul operelor lui Sade este, de altfel, un exemplu care ne demonstrează că faptul de a fi înscris sau nu în categoria operelor pornografice este o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pasibile de un consum pornografic din partea cititorilor care sar peste lungile expozeuri filozofice pentru a se concentra asupra scenelor de gen. Momentul în care a apărut Le Roi des fées nu este indiferent. Publicarea sa este contemporană cu apariția unei pornografii audiovizuale de masă, cu ceea ce noi am numit "regim de tranziție". Transformarea peisajului mediatic a afectat nu numai literatura pornografică, ci și literatura pe care am putea-o numi "deschisă". Încă din 1976, scriitorul Guy Scarpetta pusese limpede întrebarea: Putem
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pe care am putea-o numi "deschisă". Încă din 1976, scriitorul Guy Scarpetta pusese limpede întrebarea: Putem continua imperturbabil să scriem al n-ulea roman psihologic alambicat, cel de-al n-ulea poem bucolico-religios, în timp ce toate acestea se derulează pe marele ecran? [...] Pornografia, dacă vreți, lansează o provocare scriiturii". Art Press, nr. 22, p. 10. Însă această întrebare vine în clipa în care puterea literaturii începe să scadă. Câteva decenii mai târziu, la începutul secolului XXI, literatura și-a pierdut mult din influență
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ansamblul ei față de tot ceea ce gravitează în jurul sexualității. "Sex" este acum o rubrică aproape obligatorie în majoritatea revistelor, iar dezbaterile societății care ia parte la scrierea ei de aproape sau de la distanță (căsătoria între homosexuali, pedofilia, feminismul, purtarea vălului, clonarea, pornografia etc.) se află în centrul sferei mediatice. Însă intrarea masivă a pornografiei în literatura deschisă dă un sens neașteptat noțiunii de "literatură pornografică". Odinioară, această categorie era apreciativă, în nici un caz descriptivă: când în ea erau incluse poemele lui Baudelaire
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
rubrică aproape obligatorie în majoritatea revistelor, iar dezbaterile societății care ia parte la scrierea ei de aproape sau de la distanță (căsătoria între homosexuali, pedofilia, feminismul, purtarea vălului, clonarea, pornografia etc.) se află în centrul sferei mediatice. Însă intrarea masivă a pornografiei în literatura deschisă dă un sens neașteptat noțiunii de "literatură pornografică". Odinioară, această categorie era apreciativă, în nici un caz descriptivă: când în ea erau incluse poemele lui Baudelaire sau romanele lui Zola, se dorea doar să se spună că respectivele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
admirație literară, și textele trecute sub tăcere, pe care cunoscătorii le evocau cu subînțeles. Nu putem ascunde că se întâmplă ceva fără precedent: desigur, literatura a folosit constant drept material genuri de la care se aștepta să țină de paraliteratură, dar pornografia, prin caracterul ei atopic, nu se lasă redusă la paraliteratură. Fenomenul acesta, s-a mai spus, merge mână în mână cu amestecul între narațiunile de ficțiune și autobiografii, opere de "autoficțiune" care sunt într-o anumită măsură echivalentul literar al
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
unui film depinde, în ultimă instanță, de o analiză a operei, mai precis a relațiilor dintre "scenele de gen" și întregul operei: dacă scenele sunt integrate într-un proiect estetic și ideologic (în ocurență, feminist), nu poate fi vorba despre pornografie; dacă scenele sunt rațiunea însăși de a fi a filmului, restul nefiind decât umplutură, vorbim de pornografie. Este remarcabil că aceeași jurisdicție a susținut succesiv ambele teze. Deși problema se pune exact în același mod în cazul literaturii contemporane, în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de gen" și întregul operei: dacă scenele sunt integrate într-un proiect estetic și ideologic (în ocurență, feminist), nu poate fi vorba despre pornografie; dacă scenele sunt rațiunea însăși de a fi a filmului, restul nefiind decât umplutură, vorbim de pornografie. Este remarcabil că aceeași jurisdicție a susținut succesiv ambele teze. Deși problema se pune exact în același mod în cazul literaturii contemporane, în Franța nu găsim un echivalent pentru un asemenea proces. Ne amintim că nu la fel au stat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
echivalent pentru un asemenea proces. Ne amintim că nu la fel au stat lucrurile pentru Flaubert și Baudelaire, ale căror texte erau totuși departe de a fi tributare scriiturii pornografice. Acest lucru se explică, probabil, prin scăderea influenței tiparului. Adversarii pornografiei par să considere că numai cinematografia sau Internetul merită atenția puterilor publice, căci ele singure au o vizibilitate reală și pot influența moravurile unei părți importante de populație. Cum compatibilitatea scriiturii pornografice cu literatura este problematică, operele care se doresc
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
fillete [36, mărime de fetiță*] sau a lui V. Despentes din Trage-mi-o. Dacă Akari tinde astfel la o erotizare a lumii, deopotrivă violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să luăm
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
putem vedea în el un text pornografic, fie și numai pentru că nu putem decupa scene din țesătura narațiunii. Cititorul își dă repede seamă că textul nu urmărește să-l excite, ci, dimpotrivă, să-i creeze un sentiment de repulsie față de pornografie. De altfel, aceasta este intenția afișată de autoare: "plăcerea celui oprimat, plăcerea femeii, plăcerea limbii, plăcerea aceasta nu poate exista, după părerea mea, decât prin negativ, deci printr-o denunțare și o ridiculizare a limbii pornografice create de bărbați"47
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
deschide posibilități interpretative care nu se reduc la contestarea militantă a "limbii pornografice" a bărbaților. Chiar în prezentarea cărții se insistă pe această ambiguitate: "Este Lust o contribuție specific feminină la literatura pornografică? Sau, dimpotrivă, este o critică radicală a pornografiei? O întrebare provocată de autoarea însăși, care a declarat în mai multe rânduri că această carte este un contra-proiect la Histoire de l'œil [Istoria ochiului*] de Bataille". N. Bary, prezentare la Lust, Seuil, colecția Points, Paris, 1996, p. II
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cel puțin ironică. Cititorul este pus în poziția de spectator la o activitate deopotrivă frenetică și grotescă, în care "bărbatul" nu întâlnește "femeia" în chiar actul care ar trebui să-i unească. Când apare, ca în Lust, o subversiune a pornografiei emblematice pentru o dominantă masculină, se instaurează o ierarhie clară între materialul pornografic și literatura care se nutrește din el. În cazul captației, lucrurile sunt mai puțin clare și jocul mult mai strâns. Am văzut asta în legătură cu Le Roi des
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cum va face câțiva ani mai târziu La vie sexuelle de Catherine M. [Viața sexuală a Catherinei M.*], se prezintă ca o "povestire", după cum se indică pe copertă, ceea ce-l lasă pe cititor să ezite între ficțiune și mărturie. 4. Pornografie și literatură Dar "pornografizarea" literaturii ține și de ceva mai important decât preocuparea de a exploata materialele disponibile sau decât necesitatea de a spori vizibilitatea unei literaturi care-și pierde influența. E drept că pornografia agresează literatura, că tinde s-
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
între ficțiune și mărturie. 4. Pornografie și literatură Dar "pornografizarea" literaturii ține și de ceva mai important decât preocuparea de a exploata materialele disponibile sau decât necesitatea de a spori vizibilitatea unei literaturi care-și pierde influența. E drept că pornografia agresează literatura, că tinde s-o degradeze, dar literatura poate avea interesul să deturneze în folosul propriu puterea de tulburare pe care o deține. Dacă atâția scriitori recunoscuți s-au dedat, în treacăt, scriiturii pornografice, n-au făcut-o din
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
degradeze, dar literatura poate avea interesul să deturneze în folosul propriu puterea de tulburare pe care o deține. Dacă atâția scriitori recunoscuți s-au dedat, în treacăt, scriiturii pornografice, n-au făcut-o din motive alimentare, ci fiindcă literatura și pornografia comunică în profunzime. Ambele sunt discursuri de frontieră, mai exact discursuri care se joacă cu frontierele: una este "paratopică", cealaltă "atopică", dar amândouă există doar printr-o localizare paradoxală. În plus, natura transgresivă a pornografiei îi dă un potențial de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
alimentare, ci fiindcă literatura și pornografia comunică în profunzime. Ambele sunt discursuri de frontieră, mai exact discursuri care se joacă cu frontierele: una este "paratopică", cealaltă "atopică", dar amândouă există doar printr-o localizare paradoxală. În plus, natura transgresivă a pornografiei îi dă un potențial de scandal sau de ruptură care nu poate să nu-i intereseze pe unii scriitori. De la romantism încoace, creatorul se legitimează în principal prin capacitatea de ruptură față de codurile dominante. În această privință, o carte ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
capacitatea de ruptură față de codurile dominante. În această privință, o carte ca Le Château de Cène [Castelul Împărtășaniei] de Bernard Noël este semnificativ. Scris și publicat sub pseudonimul Urbain d'Orlhac în 1969, în valul lui 1968, pretinde că pune pornografia în slujba unei contestări politice: "la un anumit moment al gaullismului, romanul erotic mi s-a părut o armă împotriva prostiei politice, singura armă împotriva acestei societăți satisfăcute și împuțite"49. În această perspectivă, pornografia, "după eșecul din mai", a
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui 1968, pretinde că pune pornografia în slujba unei contestări politice: "la un anumit moment al gaullismului, romanul erotic mi s-a părut o armă împotriva prostiei politice, singura armă împotriva acestei societăți satisfăcute și împuțite"49. În această perspectivă, pornografia, "după eșecul din mai", a devenit "una dintre formele de violență capabile să mineze această societate". Astfel, în episodul cel mai transgresiv al cărții, violarea naratorului de către niște câini, el vede "transcrierea violențelor pe care le-am săvârșit noi în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
către minori. O petiție internațională de susținere a volumului este semnată de P.P. Passolini, J.-P. Sartre, P. Boulez, J. Beuys, J. Genet, J. Kessel, M. Blanchot... Mitterrand și Pompidou intervin în favoarea cărții, dar interdicția nu este ridicată. Și aici, pornografia apare ca o mașinărie de război care-l pune pe scriitor într-o postură familiară încă din secolul al XIX-lea: atopia pornografică este pusă în slujba paratopiei artistului angajat. Dar la începutul secolului XXI situația este mult diferită de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
scriiturii pornografice fără a risca difuzarea marginală. Totuși această noțiune de porno chic, care are mai degrabă o valoare stigmatizantă, este o categorie jurnalistică foarte vagă, neluând în considerație proiectul estetic al autorului. Nu doar prin caracterul ei transgresiv este pornografia interesantă pentru literatură, ci și fiindcă scriitura pornografică sporește puterile oricărei ficțiuni. Pentru J.-M. Goulemot, ea apare chiar "ca o ficțiune exemplară și reușită, deoarece produce iluzii la fel de adevărate o dovedesc efectele resimțite ca și realitatea însăși"; poate fi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
luăm ficțiunile drept realități. Unul dintre reproșurile majore aduse cinematografiei pornografice este tocmai că ar perverti sexualitatea tinerilor, făcându-i să creadă că tot ce prezintă ficțiunile pornografice este adevărat. Rămâne totuși un hiat imposibil de umplut între literatură și pornografie, în măsura în care, pentru a se legitima, literatura trebuie să pună pe primul plan corpul verbal, în timp ce textul pornografic este menit să subordoneze limbajul față de exhibarea corpurilor active sexual. Pentru ca în literatură să poată apărea ceva de ordinul scriiturii pornografice, trebuie ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
circulația cărții limitată de o cenzură informală și să i se reproșeze că nu a creat o operă literară. Ne putem gândi aici la statutul ambiguu pe care-l avea vorbirea "poporului" în romanul secolului al XIX-lea: ca și pornografia, această vorbire era percepută ca rezervor de energie, aproape de Natură, dar dacă literatura încerca s-o exprime direct, fără o reformulare, ea se autodistrugea ca discurs distinct. De aici recursul la o serie de procedee în special la discursul indirect
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]