6,039 matches
-
curată”, a declarat Kata Talaș, bucatarul-sef de la Mak. „Dar grăsimea este lucrul cu adevarat special. E atat de cremoasa!”, a afirmat ea. În plus, carnea porcului de Mangalița este mult mai scumpă decât cea a raselor obișnuite de porci. Portalul agrointel.ro afirmă că, la Paris „jambonul de Mangalița se vinde cu circa 165 de euro kilogramul”, în timp ce New York Times preciza în 2009, într-un material dedicat acestei rase porcine, ca bucatarii-sefi plătesc în Statele Unite chiar și cu 40% mai
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
domenii. Rezultatele principalelor instituții judiciare și de integritate se mențin pozitive. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare și îndelung așteptate, iar un anumit spirit de cooperare între instituțiile judiciare și Ministerul Justiției 42 SNA dispune, de asemenea, de un portal de internet care oferă posibilitatea de a comunica date referitoare la indicatorii măsurilor preventive, precum și autoevaluări ale instituțiilor publice. 43 În afară de lista neagră a celor care nu și-au publicat rapoartele. 44 Legea descentralizării a fost de curând contestată cu
Raportul CE privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [Corola-blog/BlogPost/93171_a_94463]
-
mesaj favorabil unor diverse entități private. Reacția breslei la aceste abateri este destul de firavă. Ineficiența, slaba organizare și lipsa de reprezentare a structurilor asociative ale breslei sunt un simptom al puternicei divizări care afectează comunitatea media românească. Chestionarul cu care portalul nostru v-a obișnuit, a încercat să afle de această dată, care sunt “cauzele prăbușirii presei românești”. Le determină, sunt de părere 69%, dintre participanții la vot“lipsa de reacție față de valul de mizerii emanate în spațiul public sub eticheta
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
mp în Brașov, 643 E/mp în Galați și 556 E/mp în Bacău. Prețul pe metru pătrat al apartamentelor cu 3 și 4 camere din București a crescut cu 2-2,5% în ultimele 12 luni, conform unei analize a portalului imobiliar www.imobiliare.net, preluată de Amos NEWS care a luat în calcul prețul mediu pe metru pătrat de vânzare al locuințelor. În Capitală, cea mai mare creștere s-a înregistrat în cazul apartamentelor cu 3 camere, al căror preț
Apartamentele, mai scumpe în Bucureşti şi mai ieftine în provincie [Corola-blog/BlogPost/93470_a_94762]
-
Isaccea, nu deținem informații privind existența unor comptoare genoveze decât în acestea nu și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
vechea clopotniță fusese Întărită la bază printr-un contrafort și readaptată ca turn de observație. Edificiul purta semnele altor transformări, numeroase, suportate de-a lungul secolelor, care Îi confereau aspectul unui straniu complex, În același timp religios și militar. Un portal cu arc ogival era flancat, pe fațadă, de două ferestruici cruciforme, tipice pentru un stil mai din vechime. Dante ascultase descrierea unor structuri similare de la pelerinii care se Întorceau de dincolo de mare. Cineva, În trecut, Încercase să blocheze accesul printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ieșire. Poate că omul se afla Încă acolo, ascuns, gata să lovească. Ridică lampa cât de sus putea, Însă lumina ei slabă dezvăluia doar o pădure de umbre. Locul părea pustiu. Și totuși, era sigur că nimeni nu alergase până la portal. Dinaintea lui se Întindea groapa Întunecată a bolții prăbușite. Poate că exista o modalitate de a coborî În prăpastie, ori cripta avea o ieșire secretă. Se apropie precaut, ținând opaițul mereu deasupra capului. Pentru prima oară privi cu atenție dărâmăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
paturile, să se uite Îndărătul tuturor perdelelor. Dar simțea că pe femeie nu avea să o mai găsească. Așa cum i se Întâmplase și În prăvălia lui Teofilo, de unde dispăruse fără să lase nici o urmă. Se ridică anevoie, apucând-o spre portal. Se mai Întoarse o dată pentru a arunca o ultimă privire spre ferestre, iar apoi ieși În stradă. Dinaintea lui stătea un bărbat. Mușchii poetului se contractară instinctiv, În timp ce se punea În gardă. Apoi, de Îndată ce recunoscu trăsăturile ironice ale lui Angiolieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mantie și alergă spre intrare. Trecu pe dinaintea cufărului fără să-l Încerce măcar un gând la averea pe care o lăsa nepăzită. 20 În aceeași zi, pe la miezul nopții Dante aprinse una din torțele pe care străjerii le lăsaseră În preajma portalului. Tenebrele din jur rezistau cu Îndărătnicie, cedând doar Într-un cerc restrâns din jurul lui. Străbătând același traseu Îngust care trecea pe lângă prăpastia din criptă, lumina se așternu pentru o clipă peste masca funebră a lui Ambrogio, abandonată pe jos, redeșteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și n-o să și-o puie În saramură că acolo la hotel, la Brașov, vine străini, de, cu dolari și noaptea țse ridică duhul orașului peste troițele din Șchei peste zidurile grele ale catedralei Bartolomeu degetul parcurge pe fisura unui portal gotic centimetru cu centimetru istoria cînd a fost asta tăcerea imposibil de urnit de pe buze după un concert) — ...Văzuși ce șal frumos mi-a croșetat? E de lînă d-aia melinos garantată de la șefa ei. CÎnd ierea În spital nepoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Nu o jucătoare de șah - squash e jocul ei. Rapid și furios. A dispărut pe o ușă albă, din spatele galeriei, făcându-mi semn să o urmez. De cealaltă parte era un birou mic. Era ca și cum aș fi trecut printr-un portal magic care te transportă cât ai clipi dintr-o lume în alta. Galeria fusese rece și sterilă precum o cameră de așteptare a unei clinici suedeze foarte scumpe. în schimb biroul era exuberant, comod și primitor. Mochetă verde, mobilă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
am început să merg pe jos pentru a investiga următorul punct de control al Laurei Archer. Clădirea era fațetată sau fortificată cu granit cenușiu și arăta ca o închisoare privată de maximă securitate. Ușa de la intrare era foarte grea, un portal din oțel ornat cu alamă la fel de primitor precum o piatră de mormânt. Poate că designul avea menirea să reasigure clienții băncii că banii lor se află în siguranță înăuntru. Să mai și ieși de acolo putea deveni o problemă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
secolul al XVI-lea, construită în Filipeni de urmașii lui Mihail Oțel. Biserica adusă la Lunca din Filipeni trebuie să fi fost construită de un boier Rosetti, în prima jumătate sau la mijlocul secolului al XVIII-lea. Absența unei inscripții pe portalul de la intrare, fapt mai rar întâlnit, ne determină să adoptăm o poziție rezervat privind vechimea lăcașului de cult, despre care există o tendință generală de exagerare a vechimii. Auzim tot mai desă expresia: „Pe locul actualei biserici a fost alta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
străduței și pătrundea ca o procesiune funebră În inima Ravalului. Am recunoscut vechea poartă din lemn și fațada barocă la care mă condusese tata cu șase ani În urmă. Am urcat treptele și m-am adăpostit de ploaie sub arcada portalului, care mirosea a urină și a lemn mucegăit. Cimitirul Cărților Uitate mirosea a mort mai tare ca oricînd. Nu-mi aminteam că ciocănelul de bătut era un chip de drăcușor. L-am apucat și am lovit În ușă de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
De ce nu urcați În casă să faceți o baie bună, fierbinte? zise tata. Apoi, dacă poftiți, o să mergem pe jos pînă la Can Solé. Fermín Romero de Torres bîigui ceva neinteligibil. Tata, fără să-și abandoneze zîmbetul, Îl conduse spre portal și, practic, trebui să-l tîrască pe scări În sus pînă la apartament, În timp ce eu Închideam prăvălia. Cu multă oratorie și adoptînd o tactică de Învăluire, am izbutit să-l vîrÎm În cadă și să-l despuiem de zdrențe. Gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
În goană În strada Joaquín Costa. Era o noapte rece, cu un vînt tăios și cu un cer de smoală. Am trecut În fugă pe dinaintea Casei Mizericordiei și a Casei Milosteniei, nebăgînd În seamă privirile și murmurele ce șuierau dinspre portalurile Întunecate, mirosind a balegă și a cărbune. Am ajuns la colțul cu strada Fernandina. De aici, strada Joaquín Costa apărea ca o breșă de stupuri Înnegrite afundîndu-se În negurile Ravalului. Feciorul mai mare al proprietarei pensiunii ne aștepta În stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
așezată pe o bancă, cu o carte Întredeschisă În mînă și cu un zîmbet rătăcit. Potrivit adresei, Nuria Monfort locuia Într-o clădire din capătul pieței. Data de construcție putea fi Încă citită pe arcul de piatră Înnegrită ce Încorona portalul: 1801. Antreul abia lăsa să se Întrezărească o Încăpere de umbre, de unde urca o scară răsucită Într-un soi de spirală. Am consultat mulțimea de cutii poștale din metal. Numele chiriașilor se puteau citi pe niște cartonașe de carton gălbui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de călugări benedictini. Un alt zid orb, pe stânga, Împiedica vederea spre claustru, strâns Între biserică și clădirile Învecinate. - Spune-mi, messer Duccio, Își apostrofă Dante Însoțitorul În timp ce se străduia să Își croiască drum prin mulțimea care se Îmbulzea În fața portalului, Încercând să intre, credeam că abația era părăsită. - Așa e. Comunitatea care locuia aici aproape că s-a stins. Ultimul abate a murit În urmă cu vreo zece ani, pe vremea lui Giano della Bella. - Așadar, cui Îi aparține acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
gărzilor. În jur, alți soldați urmăreau cu interes ce se vorbea. Poetul se apropie de grup, curios. - Ce se petrece? Întrebă, urmărind cu coada ochiului curierul care sărise din nou În șa și dăduse pinteni calului, trecând În galop prin portalul claustrului. - S-a aflat de un incendiu pe drumul spre Pisa. Ceva a ars pe pământurile familiei Cavalcanti. - Ceva? Ce vrei să zici? - Oamenii mei n-au știut să spună. Poate o fânărie. Ceva mare, oricum. Totul e scrum. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
animație a străzilor, dincolo de zidul mânăstirii, ajungea supărătoare până la urechile sale, amplificată de ecoul zidurilor. Văzu că străjerii se adunaseră sub poarta deschisă, uitându-se la ceva de afară. Încercând să Își pună ordine În gânduri, coborî În claustru. Prin portal se Întrezăreau pâlcuri de bărbați și de femei la drum. Veneau dinspre Oltrarno, trecând pe Ponte Vecchio și Îndreptându-se spre partea septentrională a orașului. - Unde se duc? Îl Întrebă pe unul din soldați. Dar știa răspunsul dinainte. - Spre Maddalena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Înapoia clădirii, siluetele caselor familiei Cavalcanti se ridicau Întunecate În noapte. Dintre cele câteva ferestre nici măcar una nu era luminată, ca și când ar fi fost cu totul abandonate după moartea capului familiei și după exilarea lui Guido. Dante se apropie de portal, Împingând ca să Îi Încerce rezistența. Suprafața din stejar solid nu cedă nici cât negrul sub unghie. Încercă din nou, de data asta rezemându-se În canat cu toată greutatea. Poarta abia vibră. Probabil că de partea cealaltă să găsea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
iată și adevăratul obiectiv: Roma! Să o cuceriți, ca pe vremuri Constantinopolul. După ce v-ați fi adunat oastea În piețele Urbei, prefăcându-vă că așteptați Împărtășania papei, v-ar fi fost ușor să declanșați o răzmeriță doar arătând printr-un portal Întredeschis lumina unei cupe de aur, a unui tabernacol presărat cu pietre... Francezul Îl fixa În tăcere, cu singurul său ochi, care lucea În Întuneric precum ochiul unei pisici. - Acolo, familia Colonna și alte mari familii romane ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
recapete suflul. În față, dincolo de capătul străduței, vedea un vârtej de torțe, dinaintea porții bisericii. Abia sunase de vespere și era Încă destulă lumină. Flăcările acelea aveau un scop cu mult mai sinistru, gândi el, reluându-și alergarea. Strada din fața portalului abației era năpădită de un număr mare de oameni Înarmați. Părea că apărătorii reprezentanți ai Întregii creștinătăți Își dăduseră Întâlnire pe esplanadă, gata de plecare În cruciadă. Dintr-o privire, recunoscu uniformele lăncierilor francezi din garda lui Acquasparta și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
repede semnul crucii, după care Îi Închise ochii. Așadar, și el făcea parte din conjurație, deși puterile Îi erau pe sfârșite. Ori poate că fusese implicat În ciocnire din Întâmplare? Fără să se gândească la riscuri, Înaintă, Îndreptându-se către portalul larg deschis. Când Îl văzură, câțiva oameni se repeziră spre el, cu spadele În mâini. Peste cămășile de zale purtau tunici multicolore, diferite de ale celorlalți luptători. Dante se feri de primul, pe al cărui piept se remarca un cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rămânea nemișcat, ca și când ar fi fost surd. - Nu era o femeie... bâigui el. Făcu doi pași În față, ieșind la vedere. Acum fixa trupul cu niște ochi aprinși de o stranie luxură. - Urmează-mă! Îi porunci Dante, Împingându-l spre portal. Dar mai Întâi ajută-mă să recuperez ceva de preț. - Bani? gâfâi Cecco, reînsuflețit deodată. Comoara? Atunci, știi că există? exclamă. - Poate mai mult de atât. Cheia unei Împărății. Celălalt Îl fixă dezorientat. Exista Într-adevăr ceva de preț la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]