KorAP: Find »[drukola/base=portughez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...174 >

4,329 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910

insurecția garnizoanei din Braga. În ziua de 26 mai, la cinci și jumătate după amiază, generalul coboară treptele locuinței lui Manuel Murias cu îndoiala în inimă. Nu știu ce să fac... să mă duc?... să nu mă duc?!..." Ca în toate revoluțiile portugheze, militare sau monarhiste, izbânda atârna de câteva detalii. De data aceasta, norocul stă de partea revoluționarilor. Gomes da Costa ajunge cu bine la Braga, dobândește adeziunea majorității ofițerilor diviziei a VIII-a, și, în dimineața zilei de 28 mai, comunică

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
care le efectuase armata". Gomes da Costa înconjoară în același timp Lisabona cu trupe, ca să evite o rezistență armată. În ultimatumul adresat din Sacavem îl acuză pe Cabeçadas și de "discordia care a și început să fermenteze în sânul armatei portugheze turburând comanda mea printr-o acțiune imprudentă și nesăbuita, care pregătea zădărnicirea marei mișcări național-revoluționare din 28 mai". Cabeçadas convoacă Guvernul înainte de a răspunde ultimatumului lui Gomes da Costa. Prietenii lui politici îl îndeamnă să reziste, armând la nevoie chiar

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
da Costa. În ziua de 18 iunie face un nou guvern. La Finanțe e numit comandantul Filomeno da Camara. Profesorul Salazar e din nou liber să-și continue cursurile la Coimbra. Începe acum o perioadă tristă în istoria revoluției militare portugheze. Gomes da Costa își ia în serios rolul de dictator. Excelent militar, erou pe câmpurile de luptă, dovedește o nemăsurată naivitate în treburile politice. Se înconjoară de o serie de oameni ambițioși și sterili, care îi fac de la o zi

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
o nouă insurecție, condusă de militari și intelectuali, care își propunea investirea căpitanului de fregată Filomena da Camara cu puteri dictatoriale. Rebeliune repede sufocată, dar care dovedește că liniștea era încă numai aparentă. Este probabil că oricare alt dictator militar portughez a fi sucombat loviturilor pe care le-a primit generalul Oscar Carmona în mai puțin de un an de zile. Carmona s-a trezit, câteva luni numai după ce-și asumase toate puterile, în fața unei situații paradoxale: mișcarea de la 28

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Generalul Sinel de Cordes. În 1928, masa monarhiștilor continua să fie împărțită între constituționaliști - care rămăseseră credincioși lui Don Manuel - și integraliști, care recunoșteau drept singur pretendent pe Don Duarte. (Moartea lui Don Manuel în 1932, a împăcat familia monarhistă portugheză, strîngînd-o în jurul lui Don Duarte). Integralismul suferise însă o pierdere hotărâtoare în 1925, prin moartea lui Antonio Sardinha. Creatorul și șeful politic al mișcării integraliste moare la 37 de ani, înainte de a-și fi putut da toată măsura geniului său

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
flotante de proporții catastrofale - două miliarde escudos - Guvernul s-a văzut nevoit să ceară ajutorul Societății Națiunilor. Dictatura militară, însă, nu era bine văzută în cercurile politice europene. Colaboraseră la această neîncredere chiar o seama de fruntași ai vieții publice portugheze și reprezentanți ai vechilor partide, care umblaseră din legație în legație anunțând că nu vor recunoaște nici una din tranzacțiile financiare sau politice încheiate sub dictatură. Iar când ministrul de Finanțe generalul Sinel de Cordes, trimite la Geneva un delegat extraordinar

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
un an de pertractări, să acorde un mare împrumut Portugaliei. Dar cu condiția ca anumiți controlori ai Societății Națiunilor să se stabilească la Lisabona și să verifice justa întrebuințare a fondurilor. Ceea ce însemna, de fapt, o gravă știrbire a autonomiei portugheze. Generalul Ivens Ferraz, trimisul extraordinar al Guvernului la Geneva, refuză cu demnitate condițiile Societății Națiunilor, pune capăt tratativelor și se întoarce la Lisabona - unde e primit cu triumf. Gestul bărbătesc al generalului electrizează din nou națiunea. Dictatura militară, departe de

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
4) angajîndu-se, totuși, să colaboreze cu ele în tot ceea ce privește reducerile bugetare respective. Nu cere, însă, numai atât. Anunță membrii Guvernului și țara întreagă că nu trebuie să se aștepte la miracole. Totul depinde de capacitatea cu care poporul portughez va putea realiza "sacrificiile necesare" și de încrederea cu care îl va însoți; "încredere în inteligența mea și în cinstea mea, încredere absolută dar senină, calmă, fără entuziasme exagerate nici descurajări". De un lucru pot fi totuși siguri: "Știu foarte

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
însă, pe sprijinul total al dictaturii militare și aceasta îi îngăduia o desăvârșită libertate de acțiune. Puțin timp după ce fusese numit ministru de Finanțe, Cardinalul Cerejeira, fostul lui coleg la Universitatea din Coimbra, difuzează o epistolă adresată clerului și catolicilor portughezi prin, care îi îndeamnă să susțină opera începută de Salazar. Cei din Centrul Catolic erau singurii care înțelegeau importanța politică a prezenței lui Salazar în guvern; deși în slujba dictaturii militare, a mișcării de la 28 mai, Salazar asigura deocamdată salvgardarea

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
numai în ceea ce privea echilibrarea bugetului, ci mai ales în ceea ce privea revoluția începută de mișcarea de la 28 mai. În clipa când fusese chemat la guvern, situația politică era gravă. Dictatura militară - singura posibilitate pe care o mai avusese Statul portughez de a se salva de demagogie și de inevitabila sa consecință, comunismul - se afla într-o permanentă criză. S-ar mai fi putut menține prin forță încă șase sau douăsprezece luni și apoi totul s-ar fi prăbușit. Acceptând să

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
vechile mituri liberale ale bogăției, producției, individului etc. Salazar se grăbește, așa dar, să pună în practică și să justifice concepțiile sale economice, care nu erau, în fond, decât o consecință firească a revoluției spirituale și politice pe care națiunea portugheză trebuia s-o realizeze sub imboldul mișcării de la 28 mai. Bugetul fusese echilibrat pentru că se aplicaseră măsuri "revoluționare": bun simț, simplitate, economii etc. Același spirit trebuia, însă, să permeieze întreaga viață economică a națiunii. Revoluția trebuia să transforme înseși valorile

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
prin ajutorul unui nou statut constituțional." Cuvântarea lui Salazar de la 28 mai 1930 marchează depășirea "momentului financiar" și începutul dictaturii sale politice. Cu doi ani înainte fusese chemat ca să salveze bugetul și, implicit, dictatura militară. Izbutise acest miracol - primul buget portughez excedentar după o perioadă de anarhie economică. Faima lui financiară trece granițele și se răsfrânge asupra regimului și a țării întregi. Dar un om care mărturisise dintru început că știe ce vrea și încotro se îndreaptă, nu se putea opri

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
dintru început că știe ce vrea și încotro se îndreaptă, nu se putea opri aci. Revoluția națională trebuia continuată pe câmpul politic. Evident, "politicul" nu însemna pentru Salazar "partide politice", după cum nu însemna nici una din mitologiile demo-liberale care stăpâniseră conștiința portugheză în ultimele generații. "Statul participă și el, într-un anumit fel, la absolut", afirmase Salazar cu câțiva ani mai înainte. A continua și desăvârși revoluția din 28 mai pe plan politic nu implica nici demagogie, nici parlamentarism, nici lupte electorale

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
realizeze în Portugalia). Norocul lui Salazar era că fusese chemat destul de târziu la guvern; după ce toate ideologiile secolului XIX avuseseră timp să rodească, după ce ciclul demo-liberal aproape își încheiase ultimele sale etape. Momentul era prielnic pentru o reintegrare a politicii portugheze în spiritul tradiției și istoriei sale. Firește, pentru oamenii de extremă stângă, momentul era tot atât de prielnic pentru integrarea politicii portugheze într-un alt ciclu, supraistoric; și nu încape îndoială că, dacă nu s-ar fi produs mișcarea de la 28 mai

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
timp să rodească, după ce ciclul demo-liberal aproape își încheiase ultimele sale etape. Momentul era prielnic pentru o reintegrare a politicii portugheze în spiritul tradiției și istoriei sale. Firește, pentru oamenii de extremă stângă, momentul era tot atât de prielnic pentru integrarea politicii portugheze într-un alt ciclu, supraistoric; și nu încape îndoială că, dacă nu s-ar fi produs mișcarea de la 28 mai și n-ar fi apărut Salazar, Portugalia ar fi cunoscut - cu sorți de durată greu de prevăzut - o revoluție comunistă

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
publice din ultimii ani ai monarhismului. Cum Salazar era, însă, catolic și naționalist și cum mișcarea de la 28 mai era prin esență o mișcare de rezistență națională, momentul istoric nu putea fi folosit decât în sensul de reintegrare a politicii portugheze pe linia tradiției sale. Asta însemna, firește, nu numai o opoziție netă față de comunism - ci, mai ales, o acțiune de lichidare treptată, dar eficientă a ultimelor forme care supraviețuiau, fosilizate sau degenerate, ale spiritului demo-liberal. Vorbind, la 28 aprilie 1934

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
militare era că realizase o revoluție "reacționară", suspendând Constituția republicană și anulând toate libertățile și obiceiurile instaurate de Republică - rămânând totuși republicană. În aceeași situație paradoxală se găsea și Salazar începîndu-și opera sa de restaurare a spiritului imanent al tradiției portugheze. Pentru că, exact aceeași restaurare o proclamase și mișcarea integralistă, restaurare culminând, însă, în abolirea republicii și reîntoarcerea la monarhie. Salazar era silit, pentru înfăptuirea revoluției naționale, să folosească ideile-forță ale integralismului - fără ca să adere totuși la această formulă a monarhismului

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
putea, pe de altă parte, colabora nici cu naționaliștii monarhiști ca atare, pentru că asta ar fi implicat primejduirea unității națiunii; monarhiștii constituționaliști sau integraliști erau, sau tindeau a fi partide și Salazar nu-și îngăduia să împartă din nou familia portugheză. Instinctul său politic îl avertiza și de astă dată că o colaborare cu elementele partidelor de dreapta, constituționaliști și integraliști - cu care avea de altfel atâtea puncte ideologice comune - ar fi compromis de la început sorții de izbândă ai unei revoluții

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
îi îngăduia o transformare radicală a sufletului și instituțiilor sale sociale și politice, Salazar pregătește etapele necesare acestei transformări fără să facă apel la partidele care o prevăzuseră, o anticipaseră și-și construiseră programul pe această transformare integrală a vieții portugheze. Individual, accepta și chiar încuraja colaborarea oricărui membru al acestor grupări; dar nu accepta grupul, nu accepta trecutul unui colectiv politic oarecare. Firește, în afară de această rațiune profundă, Salazar mai avea și alte motive ca să evite colaborarea cu grupările care îl

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
ale națiunii, și, ca atare, trebuie să intervină direct în constituirea Corpurilor supreme ale Statului: iată o expresie, mai fidelă ca oricare alta, a sistemului reprezentativ". Aceasta este cea dintâi formulare a principiilor care vor sta la temelia noii Constituții portugheze din 1933. Principii, după cum se vede, revoluționare - pentru că nu țin seama de nici unul din conceptele politice și morale ale vechiului regim, - cetățean, libertate, partid, parlamentarism etc. "Noi am învățat prin raționament și am verificat prin experiență că nu e posibil

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
de la oamenii vechilor partide politice. Convertirea lor la revoluția națională era posibilă, și chiar de dorit, dar numărul celor cu adevărat convertiți nu putea fi decât foarte modest. Începând însă renaturalizarea (dacă ni se îngăduie un asemenea barbarism) vieții publice portugheze, aștepta să vadă adunîndu-se în jurul lui oameni noi, oameni care până atunci nu avuseseră prilejul să-și mărturisească voința lor de a participa la istorie. O masă considerabilă, alcătuind până mai deunăzi majoritatea amorfă a țării, trăind în marginea vieții

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
cea dintâi Constituție liberală Portugaliei masa aceasta se păstrase în marginea istoriei. Istoria modernă a Portugaliei au făcut-o anumite grupări politice și anumiți intelectuali, nutriți de idealuri străine, obsedați de transformări himerice. De când o mână de doctrinari și revoluționarii portughezi hotărâseră omogenizarea Portugaliei, marea majoritate a neamului se mulțumise să suporte experiențele lor, visurile lor, extazele lor. Portugalia devenise monarhie constituțională, devenise apoi republică, și ar fi putut deveni republică sovietică, fără ca această masă amorfă să știe și să participe

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
sterilitatea acestei imitații. "De câte ori am voit să fim noi, iar nu alții, am fost constructivi și creatori, nu numai înăuntrul frontierelor, dar și în lume", mărturisește el mai târziu (27 aprilie 1935). Această imitație nu numai că sterilizase geniul creator portughez, dar ținuse în marginile istoriei aproape totalitatea națiunii. Reîntorcîndu-se acum la matcă, restaurând instituțiile tradiționale, create și validate de opt secole de istorie - Salazar se aștepta ca neamul întreg să-și poată arăta obrazul și să-și poată manifesta voința

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
pentru că doreau cu tot dinadinsul să-și recapete privilegiile și dreptul la haos pe care-l cuceriseră în regimurile trecute. Încearcă, însă, prin noua așezare a Statului să dea posibilități de manifestare unor cât mai numeroase "grupări firești" ale societății portugheze. Salazar știa, din lunga lui experiență a cercurilor catolice, că există considerabile nuclee sociale care nu contribuesc la așa zisa "opinie publică". Știa de atâtea familii muncitoare, de atâtea asociații modeste, de oameni care-și văd de treabă, de societăți

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
plugari și pescari nu se auzise până atunci în orașe, în, piețe publice. Zeci de mii de Portughezi străbăteau oceanele, schimbând mărfuri, înflorind ținuturi noi, adunând bogății în colonii - dar glasul acestor oameni vrednici nu colaborase la alcătuirea "opiniei publice" portugheze. Pe acești oameni se sprijină Salazar și de la ei așteaptă dinamizarea și sporirea revoluției naționale. Dar, în același timp, știe că nu-și poate face prea mari iluzii. Trebuia să treacă mulți ani pană când asemenea grupări să-și uite

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]