3,510 matches
-
nu este adevărat; sunt de aceea obligat să retractez, el doar ațipise sau gândea atât de intens, că am avut timp să-i smulg o clipă fotografia ce-o ținea În mână și s-o descriu (orice descriere e o posesiune, după romancierul vechi, de aceea descrie el atâtea lucruri, dintr-o defulare) așa, acum se reașază, adică deschide ochii și privește, ia În stăpânire o bună parte dintre obiectele ce se află În cameră; cărți multe, foarte multe cărți; În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Înaltă să nu aibă deschisă o altă alternativă decât aceea. Mă uimește abandonul total al lui A. În act, Însă mă Înspăimânt brusc numai la bănuiala că se comportă la fel și cu alții; gelozia mea este efectul exacerbării unei posesiuni absolute a ei, de care Îmi imaginez că doar eu sunt capabil; mă Îngrozește mai ales gândul că ea poate să fie la fel cu oricine, la fel de fericită, la fel de pură; să aibă aceeași pudoare impudică, să emită același strigăt gâtuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
iubire, acea iubire eliberatoare“ („C’est un autre amour qui ébranle Don Juan, et celui-là est libérateur“) nu este mult. Ce iubire care „eliberează“!? În realitate, Don Juan nu știe ce-i acela sentiment de iubire. La el, totul e posesiune, act, pe când Faust era atras de iubirea pe care n-o Încercase din exces intelectual. Don Juan e un analfabet care posedă ca să nu se lase posedat. El este totdeauna seducător, fugind la timp ca să nu fie sedus. Amorul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
telefon nimănui, dacă va spune cuiva, va spune exact celui de care mă tem cel mai mult și care nu-l va Îndemna decât la rău. Acest om mă disprețuiește, mă urăște chiar; pe el Îl iubește cu o dragoste, posesiune egoistă, speculativă, de mine se teme. Cea mai bună soluție e Înlăturarea mea și determinarea pe toate căile a lui Mircea de a renunța la mine, de aceea mă descrie Într-o lumină nefavorabilă. Ce pot face pentru a contracara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
e o coborâre În sine a voinței de a fi, o eliberare din forme, o smulgere către lumină. Ești atins de o tânjire leneșă, necunoscută și te lași să aluneci În iarbă ca Într-un leșin amoros. E ca o posesiune totală a cosmosului. Te trezești ușor la o adiere de zvonuri, străluminat de aripa neantului. Începi să-ți reintri În trup cu emoție, cu voce suavă, Îți chemi sufletul rătăcit primprejur și-l auzi cum zburdă Încă poznaș, alergând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
soldații japonezi se Învîrteau În jurul ricșei, lovind cu picioarele În scaune și În carcasă și făcîndu-le țăndări. Din cutia de sub scaun, căzură o boccea de cîrpe, un vas de cositor, un săculeț plin de orez și un ziar chinezesc, toate posesiunile lumești ale hamalului analfabet. Acesta stătea Între boabele de orez răspîndite pe jos și Începu să cînte mai tare, ridicîndu-și fața spre cer. Jim netezi paginile revistei Reader’s Digest, Întrebîndu-se dacă să citească un articol despre Winston Churchill. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
coșuri, precum și apropierea de aeroportul Lunghua, atrăseseră garnizoana comunistă spre acest golf modest. Totuși, după spusele lui Basie, ei plecaseră cu două zile În urmă, continuîndu-și Înaintarea spre Shanghai, iar cele cîteva sute de locuitori ai orașului rămaseră expuși. În afara posesiunilor lor, ar putea exista depozite de arme ale comuniștilor și colaboraționiști, care ar putea fi răscumpărați cu bunăvoința generalilor Guomindangului care se apropiau de Shanghai. Ascuns de traversele căii ferate, Jim se lăsă pe vine la marginea taluzului. Sub el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tabăra DP, lucrurile nu se îmbunătățiseră după război. Oamenii se întorceau din lagăre ca să își găsească vecinii dormind în paturile lor, mâncând la mesele lor și uitând că îi cunoscuseră vreodată, darămite că fuseseră de acord să aibă grijă de posesiunile lor de preț până când vor putea să le recupereze. Nu ne-ați făcut destule necazuri? întrebau oamenii de treabă din Amsterdam. Am avut și noi greutățile noastre, insistau ei. Dacă au ucis atât de mulți în lagăre - voiau ei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Vânătoare de chilipiruri cum un ursuleț de pluș nemțesc vechi a fost vândut cu 15.000 de lire. În loc de ranchiună și acuzații mercantile determinate de încălcări de proprietate vechi de zeci de ani, am făcut liste și ne-am împărțit posesiunile în mod egal. Fiecare cuvânt însă era ales cu grijă și trecut printr-un filtru al politeții, amândoi trebuind să ne prefacem că nu știm ce gândește celălalt. Mark a dat tonul. —De ce nu iei tu setul de cafea? (Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dintre lucrurile mele pentru a face loc pieselor de mobilier mai mari ale lui Mark, dar am simțit că merită acest sacrificiu, pentru că însemna că își ia un angajament. Dar mobila lui Mark era acum într-un depozit, iar restul posesiunilor lui se găseau în douăzeci și patru de cutii așezate de-a lungul patului din camera de oaspeți unde doarme acum. Pereții erau foarte goi, iar podeaua era plină de mici adâncituri ca niște pietre funerare care arătau locul în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
trecută, el nu mai era acolo. Plecase de-adevăratelea. Chiar și pe vremea când avea în mod oficial propriul apartament, cele mai multe lucruri ale lui erau la mine. Pe lângă haine, își ținea la mine albumele și jocurile pe calculator preferate. Toate posesiunile comune se aflau în dormitor, pe care-l numeam „dormitorul nostru“. Pentru prima dată în viață, nu mai aveam nici o legătură cu Mark și nu știam ce să fac. Nu puteam să mă uit la o casetă. Nu fără Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cumpărase în luna de miere de la muzeul Beatrix Potter. Am fost distrusă când am văzut-o spartă, așa că el a comandat un lipici din America, special pentru ceramică și foarte costisitor, ca s-o repare. A devenit cea mai prețioasă posesiune a mea. De la același muzeu, eu i-am cumpărat o cravată Peter Rabbit pe care a zis că o va purta în fiecare an de aniversarea căsătoriei noastre. Aniversarea căsătoriei noastre. Urma să fie luna viitoare, pe 15 noiembrie. Uitasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de Dumnezeu, nevoia de iubire dă un sens prin subordonare. Iubitul e sclavul ființei diafane pe care numai mintea lui o vede și nu o dată, tot înălțînd-o și dăruindu-i-se, sclavia lui îi dă cel mai atroce sentiment de posesiune. Nevoia de protecție și teama de însingurare degenerează halucinant. Sămînța dragostei ține de înger ca și de diavol la un moment dat. V. tînăr, zbori. Din colțul de aici al timpului clipa se vede explicit. Te-ai vrut orientat și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Se asortează cu ochii tăi. — O sută, Sid. Am nevoie de doi mocofani de la Patrulare - douăzeci de dolari bucata - și ceva mărunțiș pentru șeful de schimb de la secția din Hollywood. Plus că tu organizezi flagrantul. — Jack, e Crăciunul! — Nu, e posesiune ilegală de marijuana. — Căcat! Juma’ de oră? — Două’ș’cinci de minute. — Am venit, jumulitor ordinar! Jack puse receptorul În furcă și făcu un X În calendar. Încă o zi fără pileală și fără drog. Trecuseră patru ani și două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Fir-ar să fie, și pentru asta a ajuns să te caute poliția? — Ești Leonard Timothy Bidwell? — Corect. — Iar mașina de pe alee e a ta? — Corect. Și dacă mata ești vreun curcan care mai face un ciubuc din repuneri În posesiune, ai dat-o-n bară, pen’ că drăguța de ea e luată din banii mei, cînd m-am dat peste cap s-o iau În barbă În fața lu’ Johnny Saxton. Jack arătă spre cîine. — Bagă-l Înapoi În casă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Valburn. Îmi spui și În cinci minute am dispărut din viața ta. Mușchiulosul se gîndi adînc. Tricoul lui se făcu numai cute. Jack scoase una din revistele cu futaiuri. Orgia Întinsă pe ambele pagini. — Complicitate la distribuirea de materiale pornografice. Posesiune și vînzare de substanțe halucinogene interzise. Am suficiente motive să te trimit Înapoi la Chino pînă prin o mie nouă sute șaptezeci. Deci ai distribuit porcăriile astea pentru Fleur-de-Lis? Hinton dădu din cap. — D-dda... — Deștept băiat. Acuma, cine le-a produs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
implice în regalia, constînd în orașe, ducate, marchizate, comitate, monetării, impozite, avocaturi, drepturile de Centurion, tribunalele și toate care țin de acestea, armata și castele; decretăm apoi ca Bisericile să rămînă libere și să se bucure de donațiile și celelalte posesiuni ereditare care în mod evident nu aparțin regatului, după cum în ziua încoronării tale ai promis înaintea Atotputernicului Domn și înaintea întregii Biserici"223. E oare acesta limbajul uzurpatorilor? Atîta generozitate, atîta abandon al puterii temporare legitim dobîndită de către Biserică pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
atrage după sine vasalitatea și, în consecință, restricțiile acesteia în privința utilizării libere a averii, lucru care a corupt și declasat Clerul; Restricțiile asupra bunurilor temporare sînt mizerabila cauză a incapacității Bisericii de a-și menține vechile standarde de guvernare a posesiunilor sale, de a-și ține afacerile în ordine și de a dobîndi, administra și dispune de bunurile sale după cum dorește. Această lipsă de control asupra administrării și întrebuințării bunurilor temporare ale Bisericii, în conformitate cu standardele tradiționale și spiritul ecleziastic, este cea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se îndepărta de slujirea ecleziastică, fiindcă este vorba aici de o slujire în spiritul iubirii materne și al mizericordiei creștine.293. Dar vasalul, servul care trebuie să se gîndească să-și slujească Domnul, iar prin acest serviciu trebuie să administreze posesiunile, are deja un alt scop, esențial diferit, care nu mai este ecleziastic; el nu mai este bonus miles Christi Jesu, dacă se implică în afaceri trecătoare care contravin preceptului Apostolului 294; nu se mai regăsește în Biserică, ci este un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
inamovibilitatea parohilor care a luat mare parte din puterea prelaților de a remedia prompt scandalurile și nenorocirile de ordin spiritual din rîndul populației. 150. Dar divinul întemeietor al Bisericii nu voia să piară principiul comuniunii bunurilor ecleziastice nu numai în ce privește posesiunea, ci și modul de administrare și de uzufructare; de aceea, el a trezit în acele vremi un multiplu Monahism și Ordin religios, care exprima și profesa un principiu atît de salutar, iar enoriașii, conduși de acel simț creștinesc, care nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
avere pentru a deveni săraci oameni ai lui Cristos, a adăugat: Este lesne de înțeles, de aceea, că oamenii sfinți precum aceștia (care au renunțat la tot pentru a-l urma pe Cristos) erau în deplină cunoștință de cauză că posesiunile Bisericii sînt pur și simplu alcătuite din donațiile credincioșilor, pentru iertarea de păcate, și din averea săracilor. Ei nu au întrebuințat niciodată această avere spre propriul lor beneficiu deși le aparținea, ci au acceptat-o ca să o distribuie săracilor. Ceea ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de bonitat sua donat totum, non suscipit (ce acuzație frumoasă!). Ca rezultat, Biserica din Hippo nu a mai primit nici o donație și nici o moștenire. Possidius, în Viața Sfîntului Augustin pe care a scris-o, povestește că acesta a restituit o posesiune unuia dintre hipponieni, pe care o donase de cîțiva ani Bisericii prin instrumentele reglementate, după care i-a părut rău și l-a rugat pe bunul Episcop să i-o dea înapoi fiului său; și Episcopul i-a restituit-o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mîinile lui stătea administrarea bunurilor Bisericii 313; el a făcut următorul raționament înaintea poporului lui Dumnezeu, spunînd "că el ar fi vrut să trăiască din frumoasele colecte din partea poporului lui Dumnezeu, mai degrabă decît să aibă în grijă guvernarea acelor posesiuni; și de aceea el era gata să le cedeze lor locul, pentru ca toți servii și slujitorii lui Dumnezeu să trăiască în acel fel, precum stă scris în Vechiul Testament, cei ce servesc, la altar, împărtășindu-se din cele ale altarului. Dar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
seculare, trădînd astfel intențiile pioase ale donatorilor; dar era totuși și un mare bine ca Episcopii, după ce se sfătuiau cu Clerul, să poată renunța atunci cînd era cazul la donațiile și moștenirile care erau oferite Bisericii, să poată să vîndă posesiunile și să le distribuie, fără prea multe dificultăți și formalități, tuturor celor care aveau nevoie, venind astfel în ajutorul umanității lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ajuns să se dea seama înaintea guvernelor despre administrarea corectă a bunurilor Bisericii; oamenii care fac donațiile trebuie, de asemenea, să știe ce s-a făcut cu acestea. Ar fi de un mare ajutor pentru Biserică, mai înainte de orice, dacă posesiunile sale, în special cele care aparțin ordinelor religioase, ar fi reglementate de propriile sale legi înțelepte stabilite în cele mai mici amănunte. Fiecărei lucrări folositoare trebuie să i se asigure o sumă, nici prea mare, nici prea mică, iar o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]