1,723 matches
-
lui Alexandru Odobescu, Constanța, 2001; Amintirea care ne rămâne, București, 2002; Viața lui V. Voiculescu, București, 2003. Antologii: Glas al libertății, glas al unirii, pref. edit., București, 1988; Antologia poeziei religioase românești, pref. edit., București, 1992; Satul românesc în poezie, postfața edit., București, 1994; Cele mai frumoase colinde, București, 1996; Cafeneaua literară și boema din România de la începuturi până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
Sibiu, 1942; Prezența divină în filosofia contemporană, Sibiu, 1942; Existențialismul, Sibiu, 1943; Peisaj ardelean, Sighișoara, 1943; Itinerar spiritual, Sibiu, 1943; Douăzeci și cinci de ani de viață spirituală în Ardeal, Sibiu, 1944; Ardealul, grădina rădăcinilor românești, București, [1945]; Jurnal metafizic, îngr. și postfață Marin Diaconu, București, 1998; Pentru tine, Sfântă Transilvanie, îngr. Marin Diaconu, București, 1998. Traduceri: Dimitrie Gusti, Egoism și altruism, București, 1969; Georg Simmel, Rembrandt, București, 1978; Thomas Thilo, Arhitectura clasică chineză, București, 1981; Theodor Lipps, Estetica. Psihologia frumosului și a
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
pasagere. Tragicul existenței este reasumat împreună cu comicul ei inerent. [...] Disocierea ironică, spectaculoasă, sfârșește într-o îmbrățișare sentimentală. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Familia Popescu, București, 1987; Cuvânt înainte, București, 1988; Arta Popescu, București, 1994; Caiet de citire și de caligrafie, îngr. și postfață Nicolae Țone, București, 2003. Repere bibliografice: Marin Mincu, Doi poeți postmoderniști, RL, 1988, 15; Nicolae Manolescu, Un tramvai numit dorință, RL, 1988, 41; Radu Enescu, „Cuvânt înainte”, F, 1989, 2; Traian T. Coșovei, „Familia Popescu”, CNT, 1990, 33; Cristea, A
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Ciocârlie, Mircea Mihăieș) preocupați de aceeași sferă a biograficului. SCRIERI: Marin Preda - timpul dialogului, București, 1983; Eu, personajul, București, 1988; Lumea personajului. O sistematică a personajului literar, Cluj-Napoca, 1997; Rimbaud, Cluj-Napoca, 1997. Ediții: Sorin Titel, Țara îndepărtată. Pasărea și umbra, postfața edit., București, 1989; Lucian Raicu, Scene, fragmente, reflecții, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: Eugen Simion, Tânărul Preda, RL, 1983, 42; Nicolae Manolescu, Două cărți despre Marin Preda, RL, 1984, 23; Ion Bogdan Lefter, Imagini de adâncime, AFT, 1986, 12
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
lumii). Atât Umbria, cât și Focul și sărbătoarea (1975) aparțin, după cum va mărturisi mai târziu autorul în Revelații despre poezie (2001), unui „univers al purității și al candorii”, unui „lirism extatic-adolescentin”. Fapt constatat mai întâi de critică: Mircea Iorgulescu, în postfața antologiei O milă sălbatică (1983), folosește termeni precum „vocația sublimității și a extazului”, „poet al beatitudinii și deopotrivă al beatificării”, observând și că debutul coincide cu apogeul valoric al poeziei lui P. Primul volum are, într-adevăr, o ingenuitate a
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Cluj-Napoca, 2001; Drumul strâmt, Cluj-Napoca, 2001; Ucenicul ascultător, postfață Dan Cristea, București, 2002. Traduceri: Eugenio Corti, Calul roșu, Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare cu Ion Pătrașcu); Luigi Giussani, Sensul religios, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Victoria Câmpan); Alessandro Baricco, Ocean Mare, postfața trad., Iași, 2003, Mătase, postfața trad., Iași, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Umbria”, CNT, 1972, 10; Daniel Dimitriu, „Umbria”, CL, 1972, 9; Poantă, Modalități, 154-156; Dana Dumitriu, Jocul lucid al imaginației, RL, 1975, 21; Nicolae Manolescu, La al doilea volum
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
2001; Ucenicul ascultător, postfață Dan Cristea, București, 2002. Traduceri: Eugenio Corti, Calul roșu, Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare cu Ion Pătrașcu); Luigi Giussani, Sensul religios, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Victoria Câmpan); Alessandro Baricco, Ocean Mare, postfața trad., Iași, 2003, Mătase, postfața trad., Iași, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Umbria”, CNT, 1972, 10; Daniel Dimitriu, „Umbria”, CL, 1972, 9; Poantă, Modalități, 154-156; Dana Dumitriu, Jocul lucid al imaginației, RL, 1975, 21; Nicolae Manolescu, La al doilea volum, RL, 1975, 27; Mincu, Poezie
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
pref. N.I. Herescu, București, 1943; Tradiție și literatură, București, 1943; Poezii, I-III, București, 1944; Poezii, îngr. și pref. Aurel Rău, București, 1965; Poezii, I-II, îngr. Dinu Pillat, pref. Mircea Tomuș, București, 1967; Versuri, București, 1968; Poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1975; Eternități de-o clipă - Eternités d’un instant, ed. bilingvă, tr. Andreea Dobrescu-Warodin, pref. Aurel Martin, București, 1980; Poiemata - Poezii, ed. bilingvă, tr. Maria Marinescu-Himu, pref. Aurel Rău, București, 1981 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Opere
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Eternități de-o clipă - Eternités d’un instant, ed. bilingvă, tr. Andreea Dobrescu-Warodin, pref. Aurel Martin, București, 1980; Poiemata - Poezii, ed. bilingvă, tr. Maria Marinescu-Himu, pref. Aurel Rău, București, 1981 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Opere, I-VII, îngr. și postfață Cornelia Pillat, introd. Adrian Anghelescu, Monica Pillat, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Martin, București, 1983-1998; Tradiție și literatură, îngr. Cornelia Pillat, București, 1994; Casa amintirii, îngr. și postfață Ioana Dan, București, 1996; Opere, I-V, îngr. Cornelia Pillat, București, 2000-2003. Antologii
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Rău, București, 1981 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Opere, I-VII, îngr. și postfață Cornelia Pillat, introd. Adrian Anghelescu, Monica Pillat, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Martin, București, 1983-1998; Tradiție și literatură, îngr. Cornelia Pillat, București, 1994; Casa amintirii, îngr. și postfață Ioana Dan, București, 1996; Opere, I-V, îngr. Cornelia Pillat, București, 2000-2003. Antologii: Poezia toamnei, București, 1921; Antologia poeților de azi, I-II, cu 70 de chipuri de Marcel Iancu, București, 1925-1928 (în colaborare cu Perpessicius); ed. îngr. Ion Nistor
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
teatru, îngr. Vicu Mîndra și Sorin Popa, pref. Radu Beligan, București, 1969; Ghicește-mi în cafea, îngr. Cornel Simionescu, pref. N.I. Popa, București, 1972; Un om îndurerat, îngr. și pref. Sorin Popa, București, 1973; Mic îndreptar de teatru, îngr. și postfață Virgil Petrovici, București, 1977; Mușcata din fereastră, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1984; Velerim și Veler Doamne. Floare de oțel, îngr. Ion Neață, Timișoara, 1985. Traduceri: G.B. Shaw, Profesiunea d-nei Warren, București, [1926]; P.I. Jouve, Spitalul, București, f.a.; Rudyard
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 308-325. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. I, fasc. 2; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 224-225; I. G. Sbiera, Mișcări culturale
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
The Return, New York, 1997; ed. (Întoarcerea), tr. Magdalena Popescu și Smaranda Bedrosian, București, 2001; The Oasis, New York, 2001; ed. (Oaza), tr. Florin Sicoie, București, 2002. Traduceri: Marica Beligan, Cenușa mea va fi caldă, București, 1968; E. M. Forster, Aspecte ale romanului, postfața trad., București, 1968; James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Corina Cristea); Cinci povești cu cowboy, îngr. și pref. trad., București, 1972 (în colaborare cu Gabriel Pleșea). Repere bibliografice: Paul Georgescu, Medalion: Petru Popescu, VR, 1965, 9; Gelu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
corespondență, Iași, 1982; Zece minute de nemurire, Cluj-Napoca, 1983; Degetul de gheață, postfață Dan Cristea, București, 1984; Arma anatomică, București, 1985; Scara interioară, Cluj-Napoca, 1987; Mașina de uitat, București, 1990; Binemuritorul, București, 1996; Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu?, postfață Eugen Negrici, București, 1999; Versuri, postfață Eugen Negrici, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Turnul înclinat”, TR, 1967, 8; Nicolae Baltag, „Turnul înclinat”, GL, 1967, 13; M. N. Rusu, „Turnul înclinat”, LCF, 1967, 15; Mircea Tomuș, „Turnul înclinat”, ST, 1967
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Pană, narațiunile se articulează într-o manieră specială, adesea cinematografică, restituind scene din toate mediile sociale. Astfel se întocmește un caleidoscop care, împreună cu analiza psihologică, sugestiile mitologice și celelalte componente ale scriiturii, participă la construirea a ceea ce prozatorul numește, în postfață, „romanul total”. Un „cineroman” și un roman-eseu, un roman-problemă în același timp. În cel de-al doilea volum al ciclului, Podul de gheață, sceneria e proiectată pe un fundal mitic, dându-i-se semnificații ontologice, omologându-se parțial actele personajelor
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Couperus, Comedianții, București, 1981, Iskander, pref. trad., București, 1986; Vicente Blasco Ibáñez, Călătoria unui romancier în jurul lumii, I-III, pref. trad., București, 1983-1984; Adalbert Stifter, Toamna, pref. trad., București, 1984; Jorge Isaacs, Maria, București, 1985; Jos Vandeloo, Casa cu străini, postfața trad., București, 1986; Karl Vossler, Din lumea romanică, pref. Mihai Pop, București, 1986; Hugo Claus, Mâhnirea Belgiei, București, 1989; Heinrich von Kleist, Logodna din Santo Domingo, pref. Thomas Kleininger, București, 1989 (în colaborare cu Alice Voinescu); Oek De Jong, Un
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
Dinescu, Pesme, Belgrad, 1992, Pijanstvo s Marksom, Belgrad, 1998, Pismo za Vaclava Havela, 1998; Knjizevno delo Lućijana Blage. Iz kritika i eseja rumunskih autora, 1996; Po nasoj kozi. Trinaest novih rumunskih pesnika, 1997; Predrag Bogdanović Ci, Biblioteca rătăcitoare, îngr. și postfață Răzvan Voncu, Oradea, 2000 (în colaborare cu Ioan Flora și Răzvan Voncu); Adrian Păunescu, Razumemo, Krusevac, 2001, Osam pesama, 2003, Pismo srpskom prijatelju, Krusevac, 2003, Povratak na Atlantidu, Belgrad, 2003, Put ka Homeru, 2003. Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Sarcasm
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990) - evidențiază un bun meșteșugar al versului, poet elegiac, înfiorat de nostalgii, dar fără cutremurări dramatice, tonalitatea esențială rămânând tristețea resemnată, calmă. Surprinzător, dar singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter epic, autorul dovedind și calități narative deosebite (ca, de altfel, și în nuvela Vâltoarea, 1950). E drept, cărțile de memorialistică și istorie literară tipărite ulterior - Luminile oglinzilor (1974), Autografe
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
Ca traducător, s-a manifestat sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G. Călinescu, București, 1948; Vâltoarea, București, 1950; Vizite, București, 1955; O întâmplare cu tâlc, București, 1956; Pe drumuri de țară, București, 1957; Sosesc romantic, București, 1968; Necunoscutele scrisori de dragoste ale preadevotatului slujitor Alexandru, București, 1971; Un alai la pescuit
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
în portretele unor colegi sau în evocările foștilor profesori. Jurnalul sfârșește prin a fi citit ca o ficțiune, sau, cum ar spune Eugen Simion, ca „ficțiunea nonficțiunii”. SCRIERI: F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa, București, 1897; ed. îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1997; Cestiuni de estetică. De ce literatura română e lipsită de actualitate?, București, 1901; Cultura română și politicianismul, București, 1904; Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
București, 1948; Cei care plătesc cu viața, București, 1949; Turnul de fildeș, București, 1950; Nuvele, București, 1953; Un om între oameni, I-III, București, 1953-1957; File de viață, București, 1954; Nuvele, București, 1956; Caragiale în vremea lui, București, 1957; Versuri, postfața autorului, București, 1957; Teatru, I-IV, introd. Horia Bratu și V. Moglescu, București, 1957-1959; Opinii și atitudini, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1962; Papuciada, București, 1966; Opere, I-VI, îngr. Al. Rosetti și Liviu Călin, introd. Liviu Călin, București
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în studiile lui M. este cel al relațiilor pe care literatura română veche le stabilește cu literatura universală prin intermediul cărților populare. Contribuie, în 1974, la reeditarea monografiei Cărțile populare în literatura românească a lui N. Cartojan, însoțind-o cu o postfață în care, pe lângă aportul documentar la studiul circulației manuscrise a acestor cărți, încearcă o redefinire teoretică a domeniului. În 1976 și 1978 publică, împreună cu Cătălina Velculescu, Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice, o lucrare de referință, în
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
pref. trad., București, 1971, Pictura romantică, pref. trad., București, 1973; Albert Camus, Caiete, pref. trad., București, 1971, Eseuri, pref. trad., București, 1976, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, București, 2002 (în colaborare); André Malraux, Calea Regală, postfața trad., București, 1971, Capul de obsidian, București, 1977, Omul precar și literatura, pref. trad., București, 1980, Ispita Occidentului, București, 1983; Jean Grenier, Arta și problemele ei, București, 1974; Salvador de Madariaga, Francez, englez, spaniol, București, 1983; Jean Delumeau, Frica în
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
București, 1971, Capul de obsidian, București, 1977, Omul precar și literatura, pref. trad., București, 1980, Ispita Occidentului, București, 1983; Jean Grenier, Arta și problemele ei, București, 1974; Salvador de Madariaga, Francez, englez, spaniol, București, 1983; Jean Delumeau, Frica în Occident, postfața trad., București, 1986; Emil Cioran, Eseuri, pref. trad., București, 1988. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 120-122; Caraion, Duelul, 94-96; Poantă, Modalități, 235-236; Felea, Aspecte, I, 118-121; Cândroveanu, Poeți, 120-124; Moraru, Textul, 162-165; Marcea, Atitudini, 120-122; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 217-228
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut și traduceri și a semnat prefețe sau postfețe la ediții sau traduceri din operele scriitorilor ruși (cărți de Valentin Kataev, Vera Panova, poemul Poltava de Pușkin, Arta și realitatea de Cernâșevski ș.a.), dar și la ale unor clasici din alte literaturi (Iluzii pierdute de Balzac ș.a.). Textele „critice
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]