4,565 matches
-
ei, de care scrie, sub semnătură Anei Marcos, secțiunea de cultură din El Păiș, e un elogiu al pluralității. Dandy-ii sunt de toate soiurile, si distinși, si extravaganți, iar oglinzile lor literare, pe care antologia le adună, de la Disraeli la postmodernism, la fel. Manualul de dandysm n-are doar un interes istoric. N-ar strică, la urma urmei, să recitim Tratatul vieții elegante, al lui Balzac, sau sa revedem câteva din definițiile literare ale unei mode minore, după care dandy-ul
Viață de dandy () [Corola-journal/Journalistic/4043_a_5368]
-
XVIIIlea de către austrieci și ignorat de politicienii României Mari. În sfârșit, textul lui Ovid Țopa interesează, cum spuneam, ca sursă pentru biografia unui scriitor postbelic important, și anume fiul său, Tudor Țopa. Fondator al Școlii de la Târgoviște, precursor incontestabil al postmodernismului și personalitate care, în ciuda unei opere restrânse, a exercitat o reală fascinație și influență în proza din ultimele decenii, Tudor Țopa poate fi mai bine înțeles citind memoriile tatălui. Acestea nu elucidează numai biografia paternă a scriitorului, oferind un bogat
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
întâlnea cu un stil de viață modern, de tip mittel-european. Astfel, putem explica mai convingător amestecul de experiment postmodern și livresc clasic de cea mai bună factură din scrisul lui Tudor Țopa, ca și faptul că, spre deosebire de congenerii săi occidentali, postmodernismul său nu a fost lipsit de o perspectivă etică asupra literaturii. Urmașul preoților și luptătorilor pentru Unire, obligați de o istorie crudă să își abandoneze locurile natale, nu putea face numai experimente prozastice gratuite, ignorând încărcătura etică a actului de
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
Lucia Simona Dinescu Acum 10 ani, Ion Manolescu publica Un manifest postmodernist în România literară, numărul 5/1996. Manifestul disocia între textualismul scriptic (optzecist) și postmodernismul mediatic (cu nume, precum Mircea Cărtărescu și Sebastian A. Corn), dorind în același timp a provoca o parte a criticii literare, nesincrone cu mijloacele multimedia și cu influența acestora în scrierile anilor 1990. între timp, alte nume s-au adăugat
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
și, de asemenea, au apărut ori s-au dezvoltat noi forme, specii și genuri ale culturii virtuale, de la scrierile pe Internet precum hipertextele sau blogurile la jocurile în rețea. în același timp, au apărut voci care s-au delimitat de postmodernism, precum Mark America cu Manifestul Avant-Pop (o desprindere deopotrivă de avangardă și de pop culture) sau, la noi, Marius Ianuș și Dumitru Crudu cu Manifestul fracturist, un fel de bruiaje la direcția culturală mainstream. Totuși, lucrurile sunt mai complicate la
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Manifestul Avant-Pop (o desprindere deopotrivă de avangardă și de pop culture) sau, la noi, Marius Ianuș și Dumitru Crudu cu Manifestul fracturist, un fel de bruiaje la direcția culturală mainstream. Totuși, lucrurile sunt mai complicate la o privire secundă, astfel încât postmodernismul nu încetează să-și prelungească tentaculele culturale, la începutul mileniului al treilea, în noile manifestări artistice care așteaptă a primi un nume, chiar dacă se vorbește "cronica unei morți anunțate: postmodernismul", cum teoretizează Monica Spiridon în numerele 310 și 311 ale
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Totuși, lucrurile sunt mai complicate la o privire secundă, astfel încât postmodernismul nu încetează să-și prelungească tentaculele culturale, la începutul mileniului al treilea, în noile manifestări artistice care așteaptă a primi un nume, chiar dacă se vorbește "cronica unei morți anunțate: postmodernismul", cum teoretizează Monica Spiridon în numerele 310 și 311 ale "Observatorului cultural" (în paranteză fie spus, teoreticiana se află permanent în avangardă, fiind printre primii la noi care a discutat termenul de postmodernism și iată, acum, prefigurează apariția a altceva
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
chiar dacă se vorbește "cronica unei morți anunțate: postmodernismul", cum teoretizează Monica Spiridon în numerele 310 și 311 ale "Observatorului cultural" (în paranteză fie spus, teoreticiana se află permanent în avangardă, fiind printre primii la noi care a discutat termenul de postmodernism și iată, acum, prefigurează apariția a altceva, nenumit încă). Până se vor fixa însă ideologiile generației "milenariste" și se va face o privire panoramică asupra acesteia, în prezent se poate remarca o pluralitate de direcții, dintre care unele confuze și
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
de supraviețuire și de înrâurire are un manifest publicat la granița permeabilă dintre mileniul al doilea și al treilea? Se pare că o șansă minoră și marginală, diseminată în pluralitatea și în fragmentarismul direcțiilor culturale, dacă ținem cont de infiltrarea postmodernismului în spiritul timpului. Și totuși, modelul manifestului nu a dispărut, chiar dacă publicul căruia i se adresează este unul de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
o relație polemică la adresa paradigmei tradiționale, aceasta este totuși altceva, o dizolvare a percepției tradiționale binare (fie și deconstructivă la adresa binarității) în pluriperspectivismul infinit și relativ. În el se dizolvă noțiunea veche de mimetism, realul devine hiperreal prin ficțiune. Paradoxele postmodernismului se definesc circular și totuși valid în cartea lui Ion Manolescu, generând o paradigmă de interpretare complicată, nouă și perment insuficiente sieși, aproximativă și precisă în aceeași măsură, în esență aproape agnostică. Trivia Iată și alt gen ce carte, o
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
în apă (Ed. Humanitas, 35 lei); Carol Iancu - Miturile fondatoare ale antisemitismului din antichitate până în zilele noastre (Ed. Hasefer, 15,26 lei); Friedrich Nietzsche - Amurgul idolilor (Ed. Humanitas, 16 lei); Matei Călinescu - Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism (Ed. Polirom, 24,95 lei); Evgheni Zamiatin - Noi (Ed. Leda, 17,50 lei); Mircea Nedelciu - Zmeura de câmpie. Roman împotriva memoriei (Ed. Compania, 17 lei); Mircea Cărtărescu - Baroane! (Ed. Humanitas, 19 lei); Lev Tolstoi - Război și pace, vol. I-IV
Agenda2005-39-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284249_a_285578]
-
Verne (Ed. Humanitas, 240 000 lei); Michel Foucault - Lumea e un mare azil: studii despre putere (Ed. Idea Design & Print, 170 000 lei); Vitalie Ciobanu - Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova (Ed. Polirom, 235 000 lei); Richard Appignanesi ș.a. - Câte ceva despre postmodernism (Ed. Curtea Veche, 135 000 lei). ; Gheorghe Păun - Lotta (Ed. Paralela 45, 80 000 lei); William Jay Jacobs - Giganți ai istoriei (Ed. Lider, 199 000 lei); Camil Baltazar - Din romanul existenței mele literare (Ed. Hasefer, 190 750 lei); Valeria Guțu
Agenda2005-15-05-tim liber () [Corola-journal/Journalistic/283594_a_284923]
-
definitorii ale postmodernității, ca o necesitate a contextualizării corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsită de pretenția de a fi exhaustivă, (lucru, de altfel, imposibil), cartea aceasta se dorește, cred eu, a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului și consecințelor acestuia, cum ar fi desacralizarea și secularizarea, ca și a modurilor în care Biserica le poate gestiona, converti sau depăși. Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
zonă în care a văzut lumina zilei poetul, a poeziei lui Menuț Maximinian ar avea interesul ei, însă nu ar fi cine știe ce folos, căci nu de aici iese valoarea, cât dintr-un imagism avangardist și globmodern(noul curent apărut după postmodernism și teoretizat de Al.Florin Țene, încă, din 1997 ). O asemenea mentalitate izvorăște dintr-o tangență cu lumea fenomenală și din psihologia dezasperată, scoțând efect din oniric: “Se unduiau ușor/ În apa verde-albăstruie,/Păreau smaralde/Împăcate cu soarta lor.”( Lacrimi
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
PhD, Associate Professor, Philosophy/Theology Department, College of St. Elisabeth, New Jersey: Process and Insight: Sounding în Gendlin and Lonergan Toward a Future Dialectic Bert Breiner, PhD, Adjunct Professor of Religion, Hunter College, City University of New York: Al-Ghazali, Certitude and Postmodernism Oaspeți de onoare au fost Dr. Vinton Thompson, Președinte al Metropolitan College of New York și Dr. Ruth Lugo, Decana Facultății de Științe Sociale și Educație, același colegiu; Moderator a fost Dr. Humphrey Crookendale, Decan al Faculatii de Management, iar comentatori
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
înregistrează o evoluție/ involuție a poeziei, prin apariția unui nou curent literar, pe care l-am denumit pro-globmodernul și despre care am scris în presa literară a anilor 2000. Este o întoarcere, pe jumătate, la clasicism, încercând să înlăture mâzga postmodernismului optzecist a cărui poezie nu transmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare. Pentru a face, succint, o analiză a poeziei românești la începutul acestui secol, e necesar să privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
în oglinzile textului, ce o numim realitate textuală. Mai este metoda bacoviană ce constă într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situat, cum ar spune Marin Mincu în „interstițiile spațiului metalingvistic”. Am observat, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text), că tinerii poeți care urmează metoda lui Nichita Stănescu scriu o poezie în care afirmă că realitatea
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
PostModernism Museum (PMM) București este un nou centru cultural, o inițiativă privată, non-profit, a unui grup de manageri culturali și curatori români, care s-a deschis cu expoziția „Tohoku - Prin ochii fotografilor japonezi”, prezentată pentru prima dată în România. Expoziția „Tohoku
PostModernism Museum s-a deschis la Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93431_a_94723]
-
culturali și curatori români, care s-a deschis cu expoziția „Tohoku - Prin ochii fotografilor japonezi”, prezentată pentru prima dată în România. Expoziția „Tohoku - Through the Eyes of Japanese Photographers/ Prin ochii fotografilor japonezi” este invitată la București de centrul cultural PostModernism Museum, între 20 aprilie și 12 iunie. Expoziția „Tohoku - Prin ochii fotografilor japonezi” a fost itinerată din Beijing, Sydney, Manila și New Delphi până în Seattle, Chicago, Toronto, Tallinn, Zagreb și Budapesta și este pentru prima dată când ajunge în România
PostModernism Museum s-a deschis la Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93431_a_94723]
-
și expunând spre vizionare arhive și proiecte curatoriate. PMM pregătește expoziții de cultură contemporană, tururi ghidate de profesioniști, întâlniri și discuții, proiecții de film, ateliere nișate și specializate pentru copii, tineri și adulți, proiecte de arhitectură, știință, design și tehnologie. PostModernism Museum urmărește să fie un „collectors’ museum” și să aducă spre vizionarea și interacțiunea publicurilor sale colecții private de artă modernă și contemporană de la colecționari, galerii și muzee din România și din lume. PMM face parte din prima Asociație a
PostModernism Museum s-a deschis la Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93431_a_94723]
-
comunicatul citat. Calitatea de membru îi oferă avantajul de a putea găzdui și promova colecții private din toată lumea pentru un public nu doar local sau național, ci și regional. Agenda proiectelor viitoare se poate regăsi pe site-ul instituției. Asociația PostModernism Museum (PMM) din București promovează fenomenul culturii contemporane în rândul publicului larg și îi conferă valoare și vizibilitate la nivel național și internațional. Asociația PMM a pregătit și întocmit prima Strategie culturală și creativă a Bucureștiului pentru perioada 2015 - 2025
PostModernism Museum s-a deschis la Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93431_a_94723]
-
internațional. Asociația PMM a pregătit și întocmit prima Strategie culturală și creativă a Bucureștiului pentru perioada 2015 - 2025, un proiect inițiat de ArCuB în 2014. Implementând unul dintre obiectivele sale strategice, PMM derulează activitățile centrului cultural de artă și inovație PostModernism Museum, deschis în primăvara lui 2015 la București, se arată în comunicatul citat. adev.ro/nnewnq
PostModernism Museum s-a deschis la Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93431_a_94723]
-
teletropismul încurajează civilizația confortului. Spectacolul sportiv (ca teleconsum) invită la inactivism, narcoză socială, pasivism, disprețuind corpul printr-o dublă eroare a contemporaneității: a pansexualismului (explodând în voga vulgarofilă) și a sedentarismului (prin cultura media epidermică, interesată de spectacol). Și dacă Postmodernismul percepe fragmentar lumea, descoperind zgomotos localismul, Olimpismul are șansa de a instaura, fie și temporar, o conștiință planetară, apropiată de interesele satului global. Cert e că „logica mecanizării” (producție de masă, volumul de timp liber, standardizare) a făcut din societatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
cunoaștere, a activității limitate și intensive înlăuntrul unei singure specialități. Prin acest eseu încerc să refac postkantian unitatea spirituală înfăptuită de poeții și filosofii romantici. De fapt în o amplă lucrare a mea, publicată în anul 1998, scriam că după postmodernism a apărut un nou curent, pe care l-am denumit globmodernul. Scriam atunci că se observă o întoarcere a artei și mai ales a poeziei pe jumătate la clasicism. În acest context, cum spunea Croce “formele spiritului sunt distincte, nu
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]