2,294 matches
-
omnipotent și omniscient (lucru firesc pentru o religie monoteistă, de tipul celei mozaice), iar omul (Noe) este un executant corect și docil al indicațiilor primului. Este suficient ca Iahve să-i promită lui Noe că va fi mântuit de urgia potopului pentru ca acesta să-l creadă și chiar așa să se întâmple. Un astfel de scenariu era incompatibil însă cu mentalitatea arhaică românească. Nu Dumnezeu poate lua astfel de decizii sau, mai corect spus, nu sunt suficiente numai decizia și acțiunea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 333). La fel ca Noe din legendele românești prezentate, Dumnezeu are și el o toacă („Toaca din cer”) - „tot ca cea de pe pământ”, doar că, bineînțeles, „este o toacă mare” (8, p. 138). Armele omului și 121Legenda românească a potopului forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale Demiurgului. Mai mici, dar indispensabile. Fără ajutorul lor, armele Demiurgului devin inoperabile. Acesta este motivul pentru care Noe din legenda românească (spre deosebire de Noe din legenda biblică), pentru a nu fi atins
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sanscr. dabba = „corabie, corabie primitivă”) (88, pp. 148-149). Pentru șaman, toba este, din punct de vedere simbolic, o barcă în care el traversează marea (vezi 55, p. 172). Eroii anumitor mituri diluviene (din China, de exemplu) se salvează de apele potopului nu într-o barcă, ci într-o tobă de lemn (34, I, p. 187 ; 83, p. 458 ; 84, p. 60). 47. Romulus Vulcănescu, Coloana cerului, Editura Academiei, București, 1972. 48. D. Dan, Mănăstirea și comuna Putna, București, 1905. 49. Crestomație
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au început să distrugă păsările, animalele, peștii și chiar pe oameni ; „apoi și-au mâncat unii altora carnea și și-au băut unii altora sângele”. Dumnezeu a hotărât să distrugă pe uriași și pe oameni (înrăiți de primii), printr-un potop din care să scape doar Noe și „urmașii săi” (75, pp. 257-258). Am citat din apocriful etiopian Cartea lui Enoh, neavând acces la cel slavon Cartea tainelor lui Enoh, despre care știm însă că, pe de o parte, conține și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
circulat și a fost copiată, din secolele XVI-XVII, și pe teritoriul românesc (cf. 81, pp. 37 și 434). Ca și în textele apocrife, în unele legende populare românești, cele două diluvii sunt văzute ca unul și același eveni ment : „Aceasta [= potopul Uriașilor] a fost pe vremea potopului lui Noe” (25, p. 72). De altfel, chiar și în textul canonic al Bibliei - de unde, în general, a fost cenzurată legenda privitoare la „îngerii căzuți” - potopul este motivat de „răutatea oamenilor” și de existența
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolele XVI-XVII, și pe teritoriul românesc (cf. 81, pp. 37 și 434). Ca și în textele apocrife, în unele legende populare românești, cele două diluvii sunt văzute ca unul și același eveni ment : „Aceasta [= potopul Uriașilor] a fost pe vremea potopului lui Noe” (25, p. 72). De altfel, chiar și în textul canonic al Bibliei - de unde, în general, a fost cenzurată legenda privitoare la „îngerii căzuți” - potopul este motivat de „răutatea oamenilor” și de existența pe pământ a Uriașilor : „Iar în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
văzute ca unul și același eveni ment : „Aceasta [= potopul Uriașilor] a fost pe vremea potopului lui Noe” (25, p. 72). De altfel, chiar și în textul canonic al Bibliei - de unde, în general, a fost cenzurată legenda privitoare la „îngerii căzuți” - potopul este motivat de „răutatea oamenilor” și de existența pe pământ a Uriașilor : „Iar în vremea aceea [= a potopului] erau pe pământ Uriașii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 72). De altfel, chiar și în textul canonic al Bibliei - de unde, în general, a fost cenzurată legenda privitoare la „îngerii căzuți” - potopul este motivat de „răutatea oamenilor” și de existența pe pământ a Uriașilor : „Iar în vremea aceea [= a potopului] erau pe pământ Uriașii, mai ales după ce fiii lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, p. 85). Este într- adevăr vorba de „paratrăsnet” (mai exact de „para- stihie”), dar care funcționează conform legilor magiei și nu conform legilor fizicii. 80. Și în unele legende populare ale potopului, timpul destinat construirii arcei este exagerat de mare : 9 ani (23, p. 20) sau 99 de ani (3, p. 125). 81. Émile Turdeanu, Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, E.J. Brill, Leiden, 1981. 82. Să mai amintesc două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
monde en Chine”, în La naissance du monde, Seuil, coll. „Sources orientales”, vol. I, Paris, 1959. 84. Jacques Lemoine, „Mythes d’origine, mythes d’identification”, în L’Homme, nr. 101, 1987, pp. 58- 85. 85. Și în legenda akkadiană a potopului arca are ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit drept model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). 86. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lithogenèse de l’homme. Essai sur l’origine et évolution des croyances en Europe Orientale”, în Zalmoxis, vol. I, Paris și București, 1938, pp. 184-186. 99. Caracterul apocrif și structura dualistă a legendei sunt ușor de sesizat. „Legendele [românești] despre potop sunt niște dezvoltări apocrife ale temei biblice, [...] brăzdate de elemente tipice mazdeismului. Noe, eroul principal, ajutat de Dumnezeu, dar mereu împiedicat de Diavolul, izbutește după multe peripeții să scape de la pieire seminția omenească și toate speciile de ani- male” - cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iași, 1935, pp. 181-197. Mulțumesc folcloristului și edito rului Iordan Datcu pentru semnalarea acestui pasaj. 100. Uno Harva, Les Représentations Religieuses des Peuples Altaïques, Gallimard, Paris, 1959. Autorul este de părere că popoarele uralo-altaice au preluat această formă a legendei potopului de la coloniștii și emigranții ruși în Asia Centrală care, la rândul lor, au cunoscut-o prin ediția rusă a Revelațiilor lui Pseudo-Methodius. 101. Motive epice similare apar și în scenariul unui basm bielorus (Paleșuc și Diavolul), chiar dacă de data aceasta nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Oradea, 1986, p. 58. 117. Constelația „Argo Navis” (aflată în emisfera sudică, la est de „Canis Major”) era numită „Arca lui Noe” de către astrologii evrei și „Al Sufinah” (= Corabia) de către cei arabi. 118. Consemnez aici și o legendă apocrifă a potopului din tradiția islamică (diferită de forma canonică a legendei, așa cum apare în Coran, XI, 27-51). Fiecare scândură a arcei lui Noe conținea numele câte unui profet, iar trei scânduri care lipseau au fost aduse de gigantul Og din Egipt ; cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
120. Josephus Flavius, Antichități iudaice, cărțile I-X, traducere de Ion Acsan, Editura Hasefer, București, 1999, p. 22. În comentarii ebraice medievale se spune că regele Nimrod ar fi construit Turnul Babel pentru a se salva de un eventual nou potop (121, p. 126). 121. Robert Graves, Raphael Patai, Hebrew Myths. The Book of Genesis, New York, 1989. 122. Stelian Dumistrăcel, „O problemă de etnoarheologie : Argeaua de țesut în locuințe din sec. I-XI de pe teritoriul României”, în Revista de Etnografie și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un [zeu] pers dintre cei ce le zicea «fără de moarte»” (Istorii, VII, 31 ; cf. 6, pp. 345-356). Consemnez, deocamdată, faptul că în ambele cazuri este vorba de arbori sacri sau consacrați. 2. Paltinul cosmic în capitolul dedicat legendei românești a potopului m-am ocupat deja de semnificațiile mito-simbolice și magico-rituale cu care este încărcat primul copac (de regulă, un paltin) din lemnul căruia Noe își meșterește toaca - un instrument magic cu ajutorul căruia reușește să dureze arca, periodic năruită de diavol. „Atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dureze arca, periodic năruită de diavol. „Atunci Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vedea, simpla prezență a paltinului sau a unor componente ale acestuia (lemn, crengi, flori, frunze) este în măsură să alunge duhurile rele. Am făcut deja unele referiri la funcția magico- apotropaică a paltinului, așa cum apare aceasta în legendele românești ale potopului. Bătând în toaca de paltin, „românul” Noe alungă diavolul care-i năruia arca. „De atunci e toaca pe fața pământului - susțin credințele populare - și dracul fuge de ea, că n-are putere ; de aceea îl mai numesc pe diavol Ucigă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această zi nu pare a fi nici el întâmplător. Această credință este probabil legată de ipostaza funerară a paltinului, de menirea sa de a fi „scară” pentru sufletele care se înalță la cer. Prin însuși „statutul” său („legiferat” de legenda potopului și de legenda Sf. Sisinie), paltinul are valențe apotropaice. Se crede că aceste valențe cresc dacă ramura de paltin a fost culeasă în ziua în care copacul a servit drept „scară” spre cer sufletelor morților. 5. Paltinul funerar Arborele cosmic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stihia ia forma furtunii, ca în balada Meșterul Manole : Suflă, Doamne, un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne (93, p. 199). Fie că stihia meteorologică este un potop declanșat de „bourul negru”, ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cheme] norodul la bise rică”, cu evidentă trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este această funcție a palti nului, odată ce există două legende care o stabilesc. Atât legenda Sfântului Sisinie, cât și cea a potopului au referitor la paltin un caracter etiologic. Ambele legende „explică”, „motivează” și „stabi lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plutește ea în înălțimi, printre demoni și spirite, ridicându-se până în cerul al nouălea” (62, p. 501). Yui a plecat de pe pământ urcându-se pe muntele Tziui, „de unde și-a luat zborul”, dar a revenit pentru a salva omenirea de potop. El însuși cu chip de dragon, Yui a chemat din cer doi dragoni și a poruncit unui acolit să încalece pe ei și să inspecteze din văzduh pământul, măsurând amploarea inundației. Acesta a zburat călare pe dragoni, iar când niște
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pământul, măsurând amploarea inundației. Acesta a zburat călare pe dragoni, iar când niște oameni au tras cu săgeți în el, solul lui Yui a declanșat vântul, tunetul și ploaia peste ei. Yui a omorât dragonul Sian-yao, care produsese și menținea potopul și a primit de la duhul antropoihtiomorf al Fluviului Galben o hartă a pământului pe baza căreia, cu ajutorul Dragonului Galben, a săpat canale de scurgere. În sfârșit, într-o peșteră labirintică, eroul a primit de la un dragon un disc de jad
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească). Prea fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
suspendarea normelor”. Zu este în final învins de zeul Marduk, „tăblițele destinului” sunt recuperate și ordinea este reinstaurată (60, pp. 61-65). Similar, într-o legendă indiană (Bhagavata-Pura¡a), prințul demonilor, Hayagriva, profitând de somnul lui Brahma, sustrage Vedele, provocând astfel potopul universal. Vi¿¡u ucide demonul și recuperează cărțile sacre (115, pp. 78- 79). De regulă - în mituri, legende și basme -, accesul la „cartea înțelepciunii” este cu desăvârșire oprit. Interdicția este totuși încălcată și intrusul este aspru pedepsit de Cosmocrator. Se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
starea precos- mogonică : Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară. Rupse maluri, rupse dealuri, Rupse brazi și păltinași, Cu molizi amestecați (63, p. 86). în acest potop de ape primordiale înoată „boul negru”, purtând între „coarne într-aurite” o fecioară, așezată pe un „leagăn de mătase”. Așa cum au observat și alți exegeți, imaginea este similară cu aceea a fecioarei Europa, răpită de Zeus tauromorf și trecută înot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]