31,455 matches
-
lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat catedrala gotică ce-și trimite lumina departe prin cenușiul ploii. Mi-au observat zbârciturile de pe gât mi-au povestit despre fecioarele renovate din biserica Sfânta Hedwiga m-au fotografiat lângă statuia medievală care avea pungi sub ochi mi-au spus să nu calc nici un fir de iarbă germană. Mi-au destăinuit că frunzele nu ajung niciodată să putrezească pe
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
citit și textul la care se referea, mi-am revenit. De vreme ce autoarea cărții socotește memoria un fel de zestre care trebuie apreciată la justa ei valoare și eventual mărită, cred că am jigni-o dacă am trece peste amorurile sale, povestite cu lux de amănunte, ca și cum nu ar fi existat. Ce mi se pare de neacceptat este faptul că Nina Cassian nu amestecă realitatea cu ficțiunea doar cînd e vorba despre viața sa intimă, ci și cînd ne spune că ea
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
barbarilor am înghițit dumicatul de spaimă. îmbrăcați în hainele pestrițe ale risipitorilor n-am înfulecat din vițelul cel gras tăiat pentru întoarcere - am fost jertfiți cu lovituri de satîr bont în spatele casei. ,apă și scrum cît vezi cu ochii" au povestit despre noi îngerii păzitori înainte de naștere. 3 abia se luminează prin lăstărișul bețiilor de noapte. doi morți în viață clinică ascunși în odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grinda tavanului. între tîmpla mea dreaptă și tîmpla ta stîngă un cuțit
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
amesteci poezia cu moartea scoți la vînzare bunurile mîntuirii și nebunia-i monedă de schimb... 10 (epilog) să nu trăiești ușor să nu scrii ușor să nu mori ușor. dumnezeu este indescifrabil. apă și scrum cît vezi cu ochii au povestit despre noi îngerii păzitori înainte de naștere. două grămăjoare de oase în odaia cu ierburi aromatice. deasupra lor moartea se face ghem ca un cîine de pază. doamna 0 e vîrful triunghiului pe care-l îmbrăcăm în rochie otrăvită în fiecare
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
Oamenii bătrîni cumpără amintiri și miros cum miroase trecutul. Stau în fața prăvăliei cu flori cu un ghiveci cu mușcată în mînă. Să îl ofer unei femei care încă rănește? Să îl așez pe locul de lîngă mine și să-i povestesc ceva complet tîmpit, dezmățat? Faptele de vitejie din birturi? Gloria răvășită în pat? Între bătrîni, într-o dimineață nepotrivită. Atîrnat. Carnea proaspătă a poeziei Ce s-a întîmplat cu amicii mei, scriitorii "generației 2000"? Parcă o gheară neagră le-ar
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
în ușă nu mai bate nimeni. nimeni nu mai dă drumul hergheliilor noctambule. trăim doar atît cît să nu trădăm prea tare moartea. peste apele negre trece sîngele nostru desculț. pe malul celălalt - salutăm trecătorii cu ceremonioase semne de humă. povestim despre amintirile din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară. aici, în adînc, ce veselă-i lumina
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
face o analiză serioasă s-ar vedea că, oricît de riguroase, ele conțin la fel de multe metafore ca orice operă de ficțiune. În plus, ele denotă o anumită defecțiune a aparatului narativ - astfel, oricît ar părea de ciudat, incapacitatea de a povesti este o formă disimulată de nevroză, un simptom maladiv care conduce la strategii ilicite de eludare a poveștii. Totuși, dintr-un motiv de neînțeles, autorii unor asemenea ficțiuni (s-o spunem pe șleau: necinstite!) se socotesc superiori autorilor de ficțiuni
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
câteva zile înainte pozele afișate la sala de cinematograf de pe ,6 a III-a" (bulevardul Șase Martie), ori la Scala și Aro - noile denumiri de Republica și Patria nu reușiseră să le deplaseze pe cele vechi și de toți cunoscute -, povesteau și fabulau cu deliciu, sorbiți din ochi de toată suflarea casei. Un neastâmpăr perfect explicabil se înstăpânea pe familia gata de drum; în tramvai sau troleibuz, îmbrânciți dar fericiți, membrii ei schimbau priviri complice savurând dinainte voluptățile către care tindeau
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
române, care să nu fie nici viers de psaltire, nici cântec popular". Anton Pann îi apare ca ,un Rabelais autohton", un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la țară fiind rodul - deosebit de savuros - al unei arte de a povesti cu ,izuri și dichisuri răsăritene"; ,Sburătorul" lui Eliade e ,actul de naștere al liricii moderne române", iar Amintirile lui Creangă sunt ,primul nostru roman de viață țărănească". Poate cel mai frumos articol pe care l-a scris Ion Pillat despre
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
ŤCorupția Românăť" și care se întîlnesc undeva pe Calea Victoriei, în "Camera Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă". Altfel, epic și anecdotic, între cele două serii de "leoparzi" nu există nici o legătură. E clar: Dumitriu i-a preluat ideea și formula, dar, în acest caz, Vinea e
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
ludic, intertextual; în mod mascat, el îl indică pe Vinea: "Atîta despre Camera Leoparzilor și cei care se întîlneau în ea: restul, adică istoria acelui grup de oameni despre care nimeni n-a știut că sunt un grup va fi povestită altădată și de altcineva (s.n.)". Și mai găsim, în Cronică, o reverență codificată: capitolul Plăcerile tineretului - unde cineva își amintește de "Camera Leoparzilor" și unde, la barul "Șeherezada", îi vedem în plină activitate pe membrii "Corupției Române", ațîțați de o
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
care-și pierdea timpul în amînări, să le fi înseilat doar fugar și, apoi, văzîndu-le gata închegate în Cronică, să le fi abandonat. Cum tot atît de posibil e să nu le fi scris deloc, ci numai să le fi povestit, cu Ťplăcerea sadicăť de memorialist oral. Argument indirect: în Declarație, el susține că Dumitriu și-a însușit pînă și "nume" din manuscrisele sale. Nici un nume din romanele sale ori din listele lui minuțioase de personaje nu se regăsește, însă, în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
și "bîrfa crîncenă". Obiceiul lui de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care își amintește că Vinea "obișnuia să povestească diverse întîmplări despre actualii protagoniști ai vieții literare, altădată niște figuranți nefericiți". Astfel, "într-o seară la Petru Dumitriu", criticul a auzit - "din gura lui Ion Vinea" - povestea unei farse erotice, a cărei victimă a fost Ion Călugăru; ulterior, din
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
pentru Cronică. Ca un "havguf", Dumitriu a absorbit tot felul de anecdote și povești spuse de frivoli "domni serioși" din interbelic. Discutînd cu George Pruteanu, Dumitriu observă că, "în buna societate bucureșteană, găseai mulți cu un dar admirabil de a povesti. (Mi-amintesc de un domn Lazăr, nu știu ce era, moșier... ceva; sau I. Igiroșianu, sau Gussi, diplomatul.) Am mai văzut asta în Anglia, talentul de a relata, de a conversa epic". De unde și atracția cronicarului pentru "leoparzi", printre care trebuie enumerat
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Lazăr, nu știu ce era, moșier... ceva; sau I. Igiroșianu, sau Gussi, diplomatul.) Am mai văzut asta în Anglia, talentul de a relata, de a conversa epic". De unde și atracția cronicarului pentru "leoparzi", printre care trebuie enumerat și Scarlat Froda, care "îmi povestește din viața sa și din asta iese Cariera lui Dimitrie Cozianu (I)". Am insistat asupra acestor lucruri deoarece nu cred că putem limpezi, cît de cît, raporturile dintre Vinea și Dumitriu, dacă, pur și simplu, pe primul îl vedem ca
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
încă nici un obol important Lunii, Eminescu, elev, nici nu debutase, "între nouri" nu se deschisese încă poarta prin care să treacă, albă, "regina nopții". Cu siguranță că la țară, multă lume neșcolită era "în categoria superstițioasă a ignoranților" despre care povestesc Jules Verne și doctorul Severeanu: se crede că Luna aduce revoluții, cataclisme, cutremure și potop, că pe Lună trăiesc oameni care influențează soarta pământenilor, că Luna nouă favorizează nașterea băieților, iar ultimul pătrar nașterea fetelor și câte altele. La ani
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
a făcut să-i vorbesc despre oamenii și moravurile de atunci, viața socială, familială, literară, politică, viața de partid, de presă, despre politicieni, bancheri, industriași, femei, toalete, afaceri și afaceriști. Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu, i-am povestit rolul acestuia, sacerdotal și asasin, în uciderea primului-ministru". După ce neagă, în mod repetat, participarea lui efectivă la redactarea Cronicii, Vinea introduce, printr-o frazare elaborată și prudentă, ideea că romanul n-are un coautor, ci un autor care preia diverse
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
redactor cultural-politic la Radio Europa liberă. În ianuarie sau februarie 1990 am primit un telefon la München în care Zigu Ornea mă anunța că Anatomia unei negații va apărea curînd la Editura Minerva - ceea ce s-a și întîmplat în 1991. Povestesc toate acestea pentru a explica faptul că eu, de la München, nu am făcut nici o corectură cărții ce pornea, în sfîrșit, spre tipar - ceea ce poate explica și omisiunea, dar mai ales numărul enorm de greșeli de tipar, atît de mare încît
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
și-i lasă pe manuscris numărul de telefon, semnîndu-se Dan Barbilian. înainte de a se retrage, Ion Barbu îi dă lui Nichita Stănescu celebrul sfat, care va marca poetica întregii generații de la '68: "Preferă Oda în metru antic!". Deși întîmplarea, exaltat povestită în aceeași noapte prietenilor, îi va influența atît poezia, îndepîrtîndu-l de "hermetismul formal" și apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion Barbu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
culturale românești în spațiul american, „ o ambasadoare a sufletului românesc”, cum, pe bună dreptate, o numește Cezarina Adamescu, în cartea cu același titlu, apărută în această vară, la București. „Pe cărările vieții” este o carte cu un titlu simbolic, autoarea povestind întâmplări de pe drumurile vieții, drumuri pe care i le dorim cât mai lungi și cât mai fructuoase, pline de evenimente plăcute... ---------------------- Domnița NEAGA 8 decembrie, 2016 Alexandria Referință Bibliografică: Domnița NEAGA - NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEȚII” DE
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
n-a avut liniște până nu le-a identificat. Simt, ca să zic așa, și ca să nu ne pierdem umorul, cu o concretețe amețitoare, și iarba, și tufișurile prin care umblam, pe vremea când eram Lup, am simțit, cum ți-am povestit, lumea aceea a taberei, am auzit zgomotul copitelor, am simțit armura, l-am văzut pe Litovoi aici, la mine în casă. Și, te asigur, nu am deloc halucinații...” (Interviu, I, 1 decembrie 2015) Discursul narativ, care pecetluiește uniunea eu liric
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
descoperire științifică a lui Eminescu: ,, La steaua care a răsărit, e o cale atât de lungă, că mii de ani i au trebuit, luminii să ne ajungă,, Una din cele mai mari doamne ale culturii românești, Zoe Dumitrescu Bușulenga, ne povestea în cadrul unei comemorarri eminesciene , cum a fost întrebată de un om de cultură american: ,,cine este omul de știință care a emis ipoteza aceea cu mii de ani îi trebuie luminii să ajungă pe pamânt. Dumneaei i a raspuns simplu
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă, Constantin Lupeanu, note care ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă, Constantin Lupeanu, note care ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]