2,756 matches
-
Direcției generale a teatrelor: ,,Exprim aici regretul fără de liman pentru greaua pierdere pe care literatura dramatică o încearcă prin moartea ilustrului autor al ,,Pavilionului cu umbre” În bogatele și substanțialele sale viziuni epice. Gib. Mihăescu s-a dovedit întotdeauna un povestitor la care desfășurarea evenimentelor nu se petrecea niciodată lin și fără de vâltoarea conflictelor, dualismelor, opozițiilor. Dramatismul mișcă întreaga sa epică, dându-i o forță și un ritm pe care puțini alții le mai dovedeau în literatura noastră. Și-n personajii
COMEMORARE-GIB.I.MIHĂESCU (1894-1935 ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354364_a_355693]
-
ȘI CELORLALȚI CREATORI DE DOGME ! Autor: Alexandru Toma Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului MOTTOUL MEU: „Știu că sunt prost, uneori... de-ngheață apele! Acest lucru l-a înțeles și Ion Creangă, Marele nostru Povestitor răspopit, și i-a prins chiar bine...) Dar, cât timp am rătăcit ca orbul pe drumurile damasciene ale acestei lumi, măcar am înțeles să nu mă mai fac și eu un apostol, ca să nu poată profita alții și de truda
NICEENILOR ŞI CELORLALŢI CREATORI DE DOGME ! de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352627_a_353956]
-
și de mama sa „o femeie scundă”, ca orice fiu care niciodată nu-și uită ființa care i-a dat viață. El povestește cu acuratețe și emoție viața patriarhală care se desfășoară în jurul/prezența acelui dud. Cu durere în suflet, povestitorul își amintește că așa cum orice început are inevitabil și un sfârșit, dudul nu mai este : Mi-am adunat din crengile de dud euforia copilăriei, și acum mă gândesc s-o depozitez secret, la dospit, între coperțile unei cărți. Și pe
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
filmare pentru „Amintiri din copilărie”, în mahalaua Țicăului, marele actor s-a machiat, apoi a mers în cimitir la mormântul lui Ion Creangă. Ieșind de acolo a trecut ulița, la o cârciumă, unde a dat băutură de pomană pentru sufletul povestitorului humuleștean și, desigur, și-a dat sieși. Într-un târziu Ciubotărașu a revenit la bojdeucă adus de câtre șofer și urmat de alaiul unei liote de copii. Actorul nu mai era Ștefan Ciubotărașu, era Ion Creangă! Pe poartă parcă intrase
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
impozitelor și, de regulă țin partea elementului negativ într-un incident patrimonial. „Auzi acolo, se plânge de pierderea unui pui, poate furat de om sau vulpe, când are cu sutele” Este un element de educație foarte neprielnic. Spre deosebire de Ispirescu, principalul povestitor pentru copii, care a creat pe Făt Frumos și frumoasa Ileana Cosânzeana privește cam liber avutul personal, și ține parte hoțului. Nu la fel procedează scriitori din afara țării precum frații Grimm,etc. care pun munca și răsplata ei în primul
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
-o inegalabilul Creangă, cu dezinvoltura, fără efort, pentru că posedă această calitate nativ, fără să-și dea seama pe deplin de adevărată să valoare, de comoara inestimabila reprezentată de mintea și harul sau, și putea să rămână un hâtru și bun povestitor pentru cercul de cunoscuți, cum poate multe talente ale acestui neam s-au pierdut. Știm bine că a scris la îndemnul marelui Eminescu, cel care cunoștea literatura universală, dovezi fiind traducerile sale, poetul fiind cel care și-a dat seama
PUTEREA TAINICĂ A CUVÂNTULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347049_a_348378]
-
povestea își amintea tot mai multe și mai multe lucruri și întâmplări despre și cu sătenii lui, pentru care avea o reală considerație. O întâmplare cu tâlc și din care reiese frumusețea caracterului oamenilor din zona de obârșie a vajnicului povestitor și iubitor al locurilor și oamenilor ce le-au dat însuflețire, a rămas pentru amicul meu drept pildă pentru tot restul vieții. „Tetea” Vasile, un sătean harnic și tare cumsecade plecase într-o zi la fân și cum pe drum
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
rămână numai parii, / Să se-nțepe generalii, / Generalii și maiorii / Care cătănesc feciorii. „Aș putea să-ți vorbesc la infinit despre satul meu fără să obosesc”... îmi spusese nea Mitică la sfârșitul discuției noastre. Trebuie să recunosc talentul de inegalabil povestitor al lui Dumitru Sinu și mai mult decât atât, emoția puternică ce mi-a lăsat-o dragostea lui infinită pentru locurile natale, pentru satul în care a fost plămădit din lutul iubirii de neam și de glie, de unde a plecat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Familia și prietenii din țară sunt ancorați în trecut, un trecut istoric, în care spiritul național amestecat cu dragostea față de locurile strămoșești devin hrana lor zilnică, uneori chiar sub formă de umor negru. Cititorul trăiește permanent sentimentul că participă alături de povestitor la toate evenimentele și la evoluția vremurilor de acum o jumătate de veac, pe care acesta le-a traversat în tumultoasa sa viață. Ancorat de amintirile unui timp demult trecut, astăzi, Dumitru Sinu răsfoiește cu amărăciune câteva file din viața
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția EPOSS a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: GEORGE PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice). Iată ce spune critica literară despre povestirile umoristice ale povestitorului bucureștean: „Ce-ați zice să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
Romică începu a ne povesti pățania sa, legată de relația lui cu legenda locului. Fusese împins să o facă acum, poate, și pentru că protagonistul întâmplării era de față, ce-i drept, cu altă vârstă și cu altă minte ... Din tonul povestitorului cu har, încă de la început era ușor de înțeles că vom asculta o întâmplare hazlie. Intermediată de cuvinte puțin diferite de cele ale povestitorului originar, iată și istorisirea părintelui Romică: *** Într-o vară, pe când fiul său avea vreo cinci anișori
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
întâmplării era de față, ce-i drept, cu altă vârstă și cu altă minte ... Din tonul povestitorului cu har, încă de la început era ușor de înțeles că vom asculta o întâmplare hazlie. Intermediată de cuvinte puțin diferite de cele ale povestitorului originar, iată și istorisirea părintelui Romică: *** Într-o vară, pe când fiul său avea vreo cinci anișori, tatăl se apucă să-i povestească acestuia Legenda bourului, chiar pe locul în care parintele deșira acum ghemul epic. Gândise că era cazul ca
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
ultimile pagini ale cărții. Aceste fotografii sunt atât de grăitoare încât, multă vreme nu poți rupe dialogul cu ei ca să poți închide cartea. Viața din închisoarea Târgșor, dar și din alte închisori este descrisă de autor cu real talent de povestitor, folosind cu precădere stilul oral, fără multe figuri de stil, dar stăpânind foarte bine proprietatea cuvintelor care pot să prindă bine esența. Având caracter autobiografic, cuvintele sunt așternute pe hârtie cu pana sufletului muiată în suferința zguduitoare, pentru care a
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă vă înnota împotriva curentului, va fi ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei ! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care il regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi critic !) Constantin Trandafir ! Ce nuanțe... ce plăcere de
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
între inepție și discernământ, o aventură, un risc. Chiar și ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu. Ci numai flacără și patimă, îngrijorare, nemilostenie, tehnică detectoare. Era crud și usturător cu sine, cu auditoriul, cu doctrinele"(19). În anii interbelici, ai libertății depline, Nae
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă vă înnota împotriva curentului, va fi ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care il regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi critic!) Constantin Trandafir! Ce nuanțe... ce plăcere de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
Duminică de vară. La crâșma lui Damian, cu țoiul de rachiu în față, vreo cinci-șase flacăi norocoși, doar de vreo doi-trei ani întorși din război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în cuvinte aduse, odată cu timpul, de la creștinii începuturilor: - ... Slavă Ție Doamne, că m-ai păzit di șina tancului nemțesc! O trecut pisti mine dihania. M-au apărat păreții tranșeului abia scobit
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
preistorie. Probabil, îl întâlnim în folclor, în credințele și datinile populare, sub nume diferite, de la o regiune la alta. Spre exemplu, în ceea ce poporul numește „Zburătorul”, acest „mit” fiind scos la lumină de Eminescu prin versuri superbe: „Au mai știu povestitorii/ Ce sunt, oare, zburătorii?/ Vin din rumenirea serii/ Și din fundul sfânt al mării,/ Vin din ploaia cea cu soare/ Și din dor de fată mare.” Inspiratul poet sugerează că a existat un timp în care „povestitorii” știau ce sunt
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
Au mai știu povestitorii/ Ce sunt, oare, zburătorii?/ Vin din rumenirea serii/ Și din fundul sfânt al mării,/ Vin din ploaia cea cu soare/ Și din dor de fată mare.” Inspiratul poet sugerează că a existat un timp în care „povestitorii” știau ce sunt „zburătorii”. Aici poate fi o aluzie la faptul că au existat oameni care au continuat în mod calificat și autorizat tradiția dacică; sau, cel puțin, care erau conștienți de moștenirea tradițională dacică, pe care poporul o perpetua
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
apreciază, prin prisma intuiției, interpretând, de cele mai multe ori, corect ascunzișurile realității, unele detalii ori măști ale acesteia. Iată un astfel de moment, reținut cu subtilă pricepere în marcarea amănuntului semnificativ: Învățătorul Domide, readus în memorie, de altfel, cu duioșie de povestitor, este surprins la prima sa intrare în clasa școlarilor începători, ce așteptau emoționați cu tăblița și condeiul pe bancă: ”...îmbrăcat domnește, purta un costum gri, cămașă albă și cravată roșie, se ori în fața primei bănci, ridică brațul drept, făcu mâna
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
te lupta cu un destin pe care știi că nu îl meriți. Lupta a fost câștigată. Desăvârșirea îl aștepta pe Mihai Vișoiu cu brațele deschise. Harul de a produce farmec atunci când vorbele sar din gând direct pe buze, ca orator, povestitor, colocvial, ori simplu conviv la o șuetă stropită cu un firicel din sângele strugurilor, nu s-a lăsat așteptat până să explodeze, cu toate că, până la scrieri și tipar, Mihai Vișoiu a mânuit diverse scule mult mai grele decât pixul, scule folositoare
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
inefabilul, metarealul, extraordinarul. Și chiar așa se și întâmplă. Pornind de la un fapt real, moartea unui fumător care face un infarct de miocard, servind în acest caz ca fundal, are loc trecerea, aproape pe nesimțite, la suprareal, la fantastic și povestitorul plonjează într-un cadru în care Lumina are rolul principal. Mai exact, fascilolul de lumină albastră, potrivit pentru o istorie fabuloasă: „privesc spre sursa stranie de lumină albastră, nefiresc de albastră difuzând ca printr-o fantă din zid și mă
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
PORȚILE DE FIER S-AU DESCHIS” „Călătoria este un fel particular și fantastic de a vedea și de a simți ... .A călători înseamnă mai întâi a-ți acorda răgazul de a trăi la nivelul senzațiilor, de a deveni un călător povestitor al aventurilor trăite, de a efectua sinteza momentelor disparate.” Gerard de Nerval Ne propunem să parcurgem o astfel de călătorie la invitația Asociației Force Tourism și a președintelui său, Beatrice Chiriac, într-o zonă unică în România dar și în
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Naratoarea, însă, domină în relația cu poeta, căci farmecul narativ, inventivitatea și buna stăpânire a meșteșugului canonic legat de basm, talentul portretistic (stimulat și de polivalenta artistică, căci, aflu, autoarea și-a ilustrat singură poveștile) sunt garanția nașterii unui alt povestitor dăruit copiilor. “Poveștile din Grădina Viselor” reprezintă - cu certitudine - o apariție editorială benefică, acum, în contextul atât de clamat al crizei cărții, al crizei lecturii, al crizei textului de basm și, nu în afara legăturii cu basmul, al crizei morale, care
POVEŞTI DIN GRĂDINA VISELOR (POVEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358700_a_360029]
-
Naratoarea, însă, domină în relația cu poeta, căci farmecul narativ, inventivitatea și buna stăpânire a meșteșugului canonic legat de basm, talentul portretistic (stimulat și de polivalenta artistică, căci, aflu, autoarea și-a ilustrat singură poveștile) sunt garanția nașterii unui alt povestitor dăruit copiilor. “Poveștile din Grădina Viselor” reprezintă - cu certitudine - o apariție editorială benefică, acum, în contextul atât de clamat al crizei cărții, al crizei lecturii, al crizei textului de basm și, nu în afara legăturii cu basmul, al crizei morale, care
MAI 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358710_a_360039]