1,967 matches
-
la cerșit. Nicidecum, spuse Teo Haiduc, zâmbind pentru prima oară. Nu te poți lipsi de război așa cum nu te poți lipsi de apă și de foc. Dacă răul se Înmulțește, cei aflați În suferință trebuie salvați. Însă atunci când te lași pradă emoțiilor nu mai poți judeca limpede și devii ineficient. Singurul mod de a câștiga o bătĂlie este să‑ți păstrezi mintea clară și să te comporți ca și cum ai fi deja mort, În afara bătĂliei. — Ca și cum ai fi deja mort ? am repetat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
foarte bogat și foarte orgolios, care mai deținea și monopolul comerțului cu porumb și tabac din regiune. Eu eram singura lui fată din cei cinci copii. Într-o noapte, când eu aveam cincisprezece ani, au năvĂlit irochezii și ne-au prădat tribul. Au ucis la Întâmplare femei, copii, tot ce au găsit. Tatăl meu și fratele cel mai mare erau plecați ca de obicei cu afaceri și nu eram decât noi cu mama. Pe mama au batjocorit-o și au omo-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la cerșit. — Nicidecum, spuse Teo Haiduc, zâmbind pentru prima oară. Nu te poți lipsi de război așa cum nu te poți lipsi de apă și de foc. Dacă răul se înmulțește, cei aflați în suferință trebuie salvați. Însă atunci când te lași pradă emoțiilor nu mai poți judeca limpede și devii ineficient. Singurul mod de a câștiga o bătălie este să-ți păstrezi mintea clară și să te comporți ca și cum ai fi deja mort, în afara bătăliei. — Ca și cum ai fi deja mort ? am repetat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
foarte bogat și foarte orgolios, care mai deținea și monopolul comerțului cu porumb și tabac din regiune. Eu eram singura lui fată din cei cinci copii. Într-o noapte, când eu aveam cincisprezece ani, au năvălit irochezii și ne-au prădat tribul. Au ucis la întâmplare femei, copii, tot ce au găsit. Tatăl meu și fratele cel mai mare erau plecați ca de obicei cu afaceri și nu eram decât noi cu mama. Pe mama au batjocorit-o și au omorât
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
simțise atunci o durere nedefinită, pe care nu o putea localiza cu precizie. Era indispusă după o anumită convorbire telefonică din care nu a înțeles prea mult și din a cărei pricină somnul fugise de la ea, fugise departe, lăsând-o pradă neliniștii. Nu-și putea crede urechilor că cel ce-i vorbea îi reproșase un anume ceva de care nu se simțea vinovată și aspectul acesta o întărâta foarte mult. „Dar ce s-a întâmplat, cu adevărat? Părea atât de pătruns
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ea pentru plecarea precipitată (un gând ascuns îi șoptea chiar că putea să-i dovedească o singură dată că-i prețuia farmecele fizice), și cu această hotărâre închise iar ochii mai împăcat, lăsîndu-se de astă dată, în toată voia, resemnat, pradă chemărilor Georgetei, care în clipa când adormi se numea Otilia. Moș Costache îl rugă, a doua zi de diminieață, să se ducă la Aglae, pentru a-i cere niște chei de la casa din strada Știrbeyvodă. Felix consimți cu părere de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îngițea de zor, cu lăcomie aperitivele. - E bine să fii bogat, dar e bine să fii și sărac. Fiecare starecu avantajele ei. Azi, dacă ai bani, nu știi ce să faci cu ei. La bănci nu sunt siguri, acasă te pradă hoții, să-i cheltuiești te îmbolnăvești, să nu-i cheltuiești, la ce-i mai ai? - De asta, se vede, observă Olimpia ironic, nu faci tuavere, ca să nu-ți bați capul! - Să știi că da! zise Stănică, prefăcîndu-se că o ia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
noi, când eram copil am văzut un dulap întreg cu chei mari, ca de biserică, toate însemnate cu slovă chirilică, fiecare de pe unde era. Un frate al lui moșu-meu, așa spuneau bătrânii, se făcuse haiduc și a cutreierat munții, prădând tot de la călugări, pe care nu putea să-i sufere, apoi a trecut în Transilvania și i s-a pierdut urma. Bine facea, nu? Călugărul! Ce face călugărul? Stă și mănâncă degeaba. Să-i dau eu banul muncit în sudori
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Predominarea lor caracterizează pregnanța ei. Elanul unei culturi exprimă prezența internă a patosului gotic. Căci goticul este verticala spiritului. Din el derivă tragicul, sublimul și renunțarea, ca pasiune pentru altă lume. Absența lui te asimilează liniștit și călduț devenirii, aruncîndu-te pradă timpului. Destinul, ca o lunecare orizontală, este negația goticului și a complexelor de viață născute din el. Neamul românesc n-a trăit sub semnul spiritului gotic. De aici: pasivitatea, scepticismul, autodisprețul, contemplația domoală, religiozitatea minoră, anistoria, înțelepciunea, care constituie aspectul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
uneori chiar iubit. Ar fi să ne înșelăm prea mult asupra omului dacă am crede că el se simte bine multă vreme în libertate. Adevărul este că nimic nu-i e mai greu de suportat decât libertatea. Lăsat multă vreme pradă ei, își pierde echilibrul și se prăbușește într-un haos complet. Atunci preferă cea mai sinistră tiranie, pentru a scăpa de teroarea libertății. Regimurile de autoritate au la bază o concepție pesimistă a omului. Fără o viziune antropologică nemiloasă este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
luntre în mijlocul mărei. În momentul în care strigă, jăratecul se stinse. Atunci pierdu toată speranța... Ea se mai ținea pe suprafață ca la lumina de fulger să vadă direcția-n care era insula. Insulă și țărm departe, și ea lăsată pradă mărei nemărginite. Un fulger cumplit încruși noaptea -ntreagă - atunci ea zări ca zece pași departe o luntre neagră [și-n] ea *, stând drept în picioare, cu fața adâncă, aspră, neîmpăcată - Castelmare. Atunci înțelese totul. Ea străvăzu într-un moment toată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
voi uita neciodată acel spectacol unic în felul său. Între - acestea ungurii devenise nesuferiți. Bănuiala și adeseori neci aceea era destul pentru ca cineva să fie spânzurat or împușcat. Moartea devenise starea cea normală, viața - starea cea anormală a omului. Ei prădau satele cele românești în modul cel mai barbar, omorau fără mizericordie femeile și copiii, păreau a se-ntrece care pe care în cruzime și-n grozăvie. Ce era dar mai natural decât ca românii, împinși de răzbunare, să ceară dinte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cât ea se esersa asupra unei națiuni de paria - asupra românilor. Numai că-și găsise oamenii! Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi! Asta era și deviza lăncerilor - și ei măsurau cu măsura cu care li se măsurase lor. Românii nu prădau, ei ucideau. Oamenii nu se numărau după ranguri, ci după capete, căci coasa nu știa diferință între capul creț și negru al magnatului și-ntre capul de câne al honvedului. Era teribil acest popor când își scutura lanțurile lui de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el merge reflectând până la uă fântână și acolo, luîndu-și rezoluția, aruncă pușcă, arme, sabie, tot în puț și fuge în sat la tatăl său. Luni trecuse și el, având în inimă rămășiță tâlhărească, nu putea suferi pe un Aga care prăda satul ca cârmuitor. Într-o sară, la uă vale unde sunt nouă fântâni, trecând uă fată cu oile, i luă una. Vru să se repeadă la turc, turcul avea arme și el deloc vru să-i răpească pușca, nu putea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Și filosoful italian Gramsci, cel care avea o bogată experiență în privința oamenilor și a meditat îndelung asupra maselor, a lăsat o interpretare precisă a aceluiași proverb. După el, proverbul înseamnă: "O mulțime de persoane dominate de interesele lor imediate sau pradă unei pasiuni suscitate de impresiile de moment, transmise din gură-n gură fără nici un spirit critic, se unesc pentru a lua o decizie colectivă proastă, care corespunde celor mai bestiale instincte". Observația este justă și realistă, ținînd cont de faptul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prin revoltă, este o noutate în cadrul istoriei. E semnul că societatea se transformă. Aceasta din urmă seamănă tot mai mult cu un pulverizator: destramă credințele religioase, legăturile tradiționale, rupe solidaritatea dintre grupuri. Pulverizați, indivizii sînt lăsați în voia singurătății lor, pradă propriilor necesități, în jungla orașelor, în deșertul fabricilor, în dosul gratiilor birourilor. Acești atomi diverși, aceste grăunțe de multitudine se reunesc în amestecuri instabile și violente. Formează un soi de gaz ce tinde să explodeze în vidul societății lipsite de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
întîlnite în alte locuri) consensul poate crea realități"24. Uluitor, nu-i așa? A sosit momentul să analizăm consecințele. Operația intelectuală la care s-au angajat acești autori este simplă, dar îndrăzneață. Pentru fiecare dintre ei, masa este mulțimea dezlănțuită, pradă instinctului, fără conștiință, fără conducător, lipsită de orice disciplină, adică exact așa cum o vede înțeleptul ori cum și-o închipuie fiecare dintre noi pe baricade. Acest monstru enorm, isteric, gălăgios, înspăimîntă: S-ar spune, scria Freud, că e suficient ca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prea puțin clarvăzători, și nici nu ar putea fi, căci clarviziunea conduce în general la îndoială și inacțiune"200. Nu are rost să le mai accentuăm trăsăturile; oricum portretul rămîne întotdeauna în afara unor astfel de modele. Recrutat dintre oamenii aparte, pradă unei idei fixe, conducătorul ideal din psihologia mulțimilor merge pînă la capătul "nebuniei" sale. El se cațără pe culmi sacrificînd tot ceea ce îndrăgește un om ponderat, în deplinătatea facultăților sale. Ce contează o ambiție superioară, dacă nu are alături încrederea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu logica sentimentelor se construiesc credințele noastre, adică acei factori ai conduitei indivizilor și popoarelor"216. Dar să nu deduceți de aici că toți conducătorii ar fi perfizi, ipocriți, simulatori nu sînt astfel, așa cum nici hipnotizatori nu sînt. Numai că pradă unei idei fixe fiind, sînt gata să îi împrumute și să adopte ei înșiși toate aparențele în măsură să îi asigure triumful. De unde și aerul lor straniu de sinceritate dublată de viclenie, care îl făcea pe Talleyrand, vorbind despre Napoleon
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
celebrei " Am venit, am văzut, am învins" a lui Iulius Cesar. Sau, mai aproape de vremea noastră: "Franța a pierdut o bătălie, dar n-a pierdut războiul"; prin apelul său din 18 iunie 1940 de Gaulle a încurajat toți francezii căzuți pradă deznădejdii. Mai trebuie să ținem permanent seama de plictiseala mulțimii și de erodarea cuvintelor care, folosite vreme îndelungată, capătă un fel de patină. Termeni ca libertate, egalitate, fraternitate, cuvintele revoluției sau ale internaționalismului au tot fost folosite pînă la epuizare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a Întâlnit cu o colegă de serviciu la o cafea. „Doamne”, a exclamat ea, „departamentul tău chiar pare a fi pus pe treabă. Nici nu-mi vine să cred câte proiecte ați terminat deja numai În trimestrul acesta!”. Lăsându-se pradă laudelor neașteptate și Îmbătătoare ale colegei atrăgătoare, managerul a căzut În capcană. „Mda”, a răspuns el, „până să vin eu, compania asta n-a avut un adevărat departament de inginerie”. Vorbele circulă repede Într-o companie mică. Nu a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de împerechere pot să varieze în interiorul unei specii, putând căpăta valori de strategii evoluționare stabile (SES) în funcție de factorii de mediu ecologic și social (de exemplu: distribuția spațială a unui sex, accesul la resursele de hrană, intensitatea factorilor selectivi de tip pradă - prădător, tipul de organizare socială etc.), existența comportamentului biparental ș.a.m.d. Studiul modelelor de împerechere la diferitele specii de animale au oferit și continuă să ofere o bază importantă de cunoștințe necesare înțelegerii strategiilor de împerechere la specia umană
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Atunci când aceste crize deveneau insuportabile, cobora în grădină, stătea de vorbă cu confrații sortiți să trudeasca și îi întreba dacă putea să le dea o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se pradă unui entuziasm ieșit din comun. Călugării încetau să mai muncească, se făcea liniște în jur și Tommaso înfigea tăișul lucios în inima pământului neștiutor de ce-i în inima lui. Apoi tăia lemne, lovind strașnic cu toporul: din trei lovituri ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe cap, vorbim noi altădată, te-a căutat preotul azi-dimineață. Când mânăstirea se mistuia în tăcerea totală a nopții, întreruptă când și când de cântatul unor cocoși nebuni care luau licuricii drept geana zorilor, Tommaso se învârtea pe salteaua lui pradă unei devălmășii de gânduri chinuitoare. Mai înaintea tuturor unul îl muncea cel mai tare; voia să găsească, cu orice preț, o metodă pentru a învăța mai bine și cât mai repede. Desigur, citea necontenit, reușind să rețină aproape totul, dar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la os, vine rândul osului să te facă să simți o mușcătură ca de cal". Sunt oameni care moștenesc înțelepciunea și inima celor din vechime, dar sunt cu totul descumpăniți. E prea mare sărăcia, prea mare duritatea șleahtelor spaniole care prădează și seamănă spaimă când întâmplător străbat acele ținuturi uitate. Băieții suferă mai tare decât adulții și chiar se tem de glasurile lor. Iscodesc de departe sosirea unui străin, le pricep intențiile, se pitesc în poziții strategice ca să poată vedea și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]