2,007 matches
-
a cecității, o trăiește o dată cu personajele sale deja oarbe sau desfigurate de psihoza orbirii. Infernul din Eseu despre orbire este, desigur, o terifiantă parabolă epică și spirituală propusă cititorului care, o dată ce a acceptat-o, i se alătură romancierului, lăsându-se pradă coșmarului și sperând din toată inima să iasă la lumină. Infernul creat de Saramago este atât de penetrant și contagios, încât lectura însăși este o probă de rezistență față de un vis rău personal care poate deveni oricând universal. Cu acest
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
într-o plimbare în castel și în trecut, comentând fiecare portret din galeria strămoșilor. Ca într-un drum al crucii, tablou după tablou, bunicul și nepotul se opreau la câte o stațiune, îmbogățită cu comentariile bătrânului, care se lăsa astfel pradă uneia dintre activitățile favorite în acest mediu, cea a anecdotei iscusit povestite. Povești despre vitejii sau cusururi ale fiecăruia, aceste anecdote le dau viață celor dispăruți în memoria celor vii, contribuind la crearea identității tinerelor generații. Capitalul cultural se transmite
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
existente în ținutul Dorohoiului printre care Hudeștii și Mlenăuții arzând curțile boierești ale familiei Movilă. în lupta de la Tărăsăuți, Ion Movilă cu oștenii adunați din satele de prin ținutul Dorohoiului a învins hoardele dușmane ucigând pe toți leșii care au prădat satele de pe moșiile sale. Satele au fost refăcute ulterior însă vetrele acestora erau așezate mai către pădure pentru a fi ferite de alte prădăciuni ale dușmanilor. La 25 aprilie 1554, Alexandru Lăpușneanu a întărit lui Ioan Moghilă Logofăt dania asupra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
împreună, să cucerim viața - această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii puternici, cu caractere tari. Ocrotitoarea mea astrală m-a protejat și sprijinit în multe privințe dar m-a și trădat alteori, lăsându-mă pradă jocului arbitrar al întâmplării. Implor steaua ce mi-a fost hărăzită ca măcar de acum înainte să mă apere de alte împrejurări nefericite ce s-ar putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
lor și se făcea împărțeala, mai mult sau mai puțin după cum hotăra Agamemnon. Ahile se plânge că a îndurat atâtea, că și-a primejduit zilnic viața în luptă, că a petrecut nopți după nopți fără somn și nenumărate zile însângerate prădând, spune el, cu corăbiile douăsprezece orașe și, pe uscat, unsprezece. Marile bogății adunate astfel le-a încredințat, pe toate, lui Agamemnon. Acesta, care nu participa la nici o expediție, lua, din prada ce i se aducea, mult și dădea puțin, oricum
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
risipite în text și par accidentale, dar, însumate, capătă un sens. Mai sunt și alte câteva, care completează imaginea acțiunilor lui Ahile din perioada aceasta, dar nu au aceeași pondere, deși au și ele însemnătatea lor. Ahile a cucerit și prădat și insula Lesbos, de unde a adus ca pradă șapte femei prețioase, care i-au revenit lui Agamemnon și pe care acesta vrea să i le dăruiască lui Ahile, ca să-l îmbuneze, și tot de acolo Ahile a adus-o pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
capătă un sens. Mai sunt și alte câteva, care completează imaginea acțiunilor lui Ahile din perioada aceasta, dar nu au aceeași pondere, deși au și ele însemnătatea lor. Ahile a cucerit și prădat și insula Lesbos, de unde a adus ca pradă șapte femei prețioase, care i-au revenit lui Agamemnon și pe care acesta vrea să i le dăruiască lui Ahile, ca să-l îmbuneze, și tot de acolo Ahile a adus-o pe Diomeda, fiica lui Phorbas, cu care și-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
își amintea cum obișnuiau să stea la sfat doar ei singuri, departe de tovarășii lor, și cum ei, cei mai neașezați dintre ahei, mereu împreună au bântuit prin atâtea cetăți și atâtea ținuturi, luptând cu lăncile lor lungi, pustiind și prădând, simțindu-se cu nimic mai vinovați decât niște vânători. Au fost, în acei ani atât de grei, și destule vrajbe. În Odiseea se găsește, fugar, amintirea uneia faimoase, dintre Ahile și Odiseu, care a avut loc la un ospăț funebru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
unele fiare, ea este forță lacomă de pradă: în lei, în lupi, în mistreți, în marile păsări rapace. Iar pe oameni îi împinge, cu însuși prețul vieții ca putere de viață, să ia înapoi ce este al lor sau să prade ce este al altora. Într-adevăr, până la un punct, războiul este o înfruntare de forțe în vederea unei posesiuni, legea lui este legea celui mai puternic, în esența lui se află înscrise suferința, moartea și nimicirea. Iar ce rămâne suntem noi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a-i făuri alte arme și, de-a lungul nopții, i le și face, cum altele n-au fost. Iar dimineața, Tetis i le duce feciorului ei, care îl plângea, și acum, pe prietenul lui. Ahile se teme ca leșul, pradă muștelor, să nu putrezească, și atunci Tetis îi spune să fie fără grijă în privința aceasta, să se lepede de mânia sa, să se împace cu Agamemnon și să reintre în luptă. Iar apoi, îmbălsămând leșul cu ambrozie și cu roșu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
umbra propriei lui morți înainte de vreme și chiar spune asta: „O să vină ceasul - oare în asfințit, în miez de zi, în zori? - când cineva, în luptă, o să-mi smulgă viața și mie.“ Și îl aruncă în valurile râului pe Licaon, pradă peștilor, care-or să-i lingă în bună pace sângele din rană până când, dus de ape, îl vor sfâșia mai cruzii pești ai mării. Și apoi exultă deasupra altui cadavru, mândru de neamul lui coborâtor din Zeus. Și umple Scamandrul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ne săturăm de-atâta plâns.“ „Priam, la ce bun prea multele lacrimi care ne răscolesc inima, așază-te și, oricât am suferi, să lăsăm chinul să se domolească în noi. Împacă-te cu soarta, nu-ți mai lăsa inima veșnic pradă mâhnirii.“ Ahile e făcut din uri și iubiri. Câtorva dintre ele li se dăruiește pe deplin. Dintre cei pe care i-a iubit, doar lui Patrocles: el dă măsura și nemăsura puterii sale de iubire. Celorlalți - atâta cât dăruie în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
aceasta, are riscurile ei, intermitențele ei, poate fi ademenită, printr-o inerentă ei nesăbuință, imprudență, fragilitate, într-un câmp de forțe magice care să aibă, pentru o vreme cu măsură pământească, puterea de a dezorândui universul și de a-i prăda libertatea. Așa și-o pierde Ariel pe a lui ajungând în insula aceea fermecată. Nu știm ce l-a adus acolo, dacă nu cumva simpla forță gravitațională a magicului. Sau, la urma urmelor, nu există joc fără pățanii. Și nici
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în Ariel trăiește forma pură a unei libertăți care e și a copilăriei. Nu doar pentru că multe dintre purtările lui pe insulă sunt copilărești: e jucăuș, exuberant, poznaș, dornic să fie lăudat și iubit, capricios, uituc de ce nu i place, pradă unor bosumflări repetate, dar iute trecătoare și repede urmate de vesele avânturi, de voioase și fermecătoare născociri și isprăvi. Așa arată Ariel, cuprins o vreme (atât de scurtă în fața veșniciei sale) în viața unei insule himerice și în întâmplările ei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îndepărtate ale imperiului, dar conectată, totuși, la Roma prin vestita rețea de drumuri. La scurtă vreme, Roma a renunțat cu o oarecare ușurință la această provincie. Sub presiunea grea a năvălirii barbare, Aurelian a abandonat Dacia romană. A lăsat-o pradă goților, retrăgând administrația și armata. e. Răsăritul civilizației apusene Magnifica lume a Antichității avea să apună, dar nu și civilizația ei. O nouă lume a răsărit în Evul Mediu, sub năvălirile popoarelor migratoare care s-au abătut ca o furtună
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care să-i ceară îndurare. Apa din fântâni fusese otrăvită, iar hrana, tăinuită. Foamea și setea îi chinuiau grozav armata care devenea tot mai chealfădă. Așa că trimisese akingii să iscodească împrejurimile, pentru a găsi niște sate pe care să le prade... Sau măcar să dea de urma oștirii ghiaurului pe care să o zvânte în bătaie. Dar soarta lor a fost nemiloasă. Erau pândiți din apropiere de cete de viteji care îi răpuneau. Nimeni nu risca să rămână în urmă. Erau hărțuiți
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din fața nenorocirii. Urletele lor erau înăbușite de tropotul greu al cailor. Galopau, purtând pe șeile lor, războinici temuți și nemiloși. Trăiau din jaf, ducându-și viața în vărsare de sânge. Tătarii s-au pornit din stepe cu gândul de a prăda ținuturile din împrejurimi. Au înaintat repede, mânându-și caii ca o vijelie. S-au strecurat rapid printre dealuri și văi. Au avut grijă să se ferească de codrii, pentru a nu se rătăci, ori pentru a nu fi hăituiți de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce cu limba și scuipa în sân, să nu fie prădat chiar de hangiu care, după ce îl cinstise, îl privea banditește cum pleacă la culcare. Ajuns în cameră, se repedea să închidă bine fereastra pentru a-l ține departe pe Dracula. Știa că, sub clar de lună, însetat de sânge, vampirul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ilustre versurile citate din Forme de arbori chinuite ascund opinia poetului despre tradiția literară precum și felul în care i se raportează. După toate aparențele aceasta îi vorbește răspicat ermeticului prin vocea lui Leopardi. Căutând să se distingă, el a încercat, pradă meprizei poetice, să nege și să respingă înrâurirea predecesorului: foșnetul vântului, desișul, motive leopardiene prin excelență nu mai au, declară poetul în versurile citate, puterea de a modifica și afecta universul fabulos al pădurilor înlănțuite cu funii aurite, asadar nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care au fost Împroprietăriți În zona Harkovului. Un episod dramatic l-a constituit ocuparea Moldovei de către generalul rus Munnich În războiul cu turcii 1737. La plecarea sa din Moldova după consemnările cronicarilor vremii, ...”toți soldații primiră ordin de a prăda țara și a lua cu sine oameni și vite”... O altă relatare de cronici menționează cum din pricina asupritorilor turci populația românească pribegea În alte țări. „Pribegii aceștia sporeau numărul românilor transburgeni”. Se precizează că În anii 1753- 1765, 1880 coloniștii
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
II-lea Cuceritorul, în mai 1453. În momentul cuceririi, Imperiul era format din oraș și zona din jur, restul teritoriilor sale fiind pierdute anterior; dar orașul rămăsese ca un simbol al romanității și bastion împotriva năvălitorilor turci. Orașul a fost prădat vreme de trei zile, iar locuitorii masacrați. Ultimul împărat, Constantin al IX-lea Porfirogenetul („cel născut în purpură”) a murit apărând zidurile. Mulți învățați greci s-au răspândit în Europa, declanșând fenomenul cultural numit Renaștere. Călugăreni (1595) - în sudul acestei
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
vest a Irlandei (Inishmurray și Inishboffin). Timp de treizeci de ani incursiunile vikingilor norvegieni au vizat numai regiunile de coastă. Începînd cu anul 830, au urmat atacuri în interiorul Irlandei, fluviile și lacurile facilitînd accesul invadatorilor. Expedițiile lor urmăreau obținerea unei prazi cît mai importante, indiferent de mijloacele utilizate. Principalele obiective au fost mănastirile, pe care vikingii le profanau și jefuiau fără nici un fel de remușcări, ei fiind încă pagini. Pericolul viking a luat o nouă formă între 840-850 d. Hr., cînd
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de dispariția marilor construcții statale cu năzuință universală. Urmaș îndepărtat al Imperiului roman, Imperiul grec bizantin se prăbușește după o lungă agonie, f/i timp ce turcii otomani cuceresc Constantinopolul în 1453. Cît despre Sfintul Imperiu roman de origine germanică, pradă anarhiei și frămîntării, nu mai este decît "carcasa" care face derizoriu titlul electiv de împărat, pe care și-o dispută familiile de Luxemburg și de Habsburg. Ca o consecință a acestei crize, germanismul este peste tot în regres. În Europa
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin Augustin, în cea de Apus. De asemenea, Sfântul Grigorie a fost cel care a indicat calea către Areopagit, deși, acesta din urmă, pentru o lungă perioadă l-a eclipsat de fapt, mai ales în teologia apuseană, lăsându-l realmente pradă uitării”<footnote F. Heiler, Die Ostkirchen, München-Basel, 1971, 281; cf. L. Thunberg, Microcosmos and Mediator. The Theological Anthropology of Maximos the Confessor (Lund: Gleerup, 1965), 433. footnote>. În lucrarea sa principală asupra apofatismului, De vita Moysis, Sfântul Grigorie scrie: „Dacă
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
din drum Îl făceau noaptea. Din această cauză trebuiau să fie foarte prudenți, puteau fi atacați de lupi sau de oameni răufăcători care ieșeau la drumul mare. Circulau fel de fel de zvonuri. Se spunea că pe unii iar fi prădat bande de secui Înarmați, altora le-ar fi luat caii și i-au lăsat acolo În câmp, sau pe alții pur și simplu i-au sfâșiat o haită de lupi. Acestea Însă erau povești de demult și multe erau fabulații
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]