3,904 matches
-
niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându-mi florile mai ales cu un cot și cu o limbă tot mai ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru a-i aduce chipul iubitului. Sunt dus în buchete, în casele cucoanelor, dar mă simt artificial
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
din anii mei și zău de mi-ar păsa de-ar fi adăugați în contul tău! - îmi spui. Din molozul alabastru al durerii, în ritmul ploii, flori albe și roșii au ieșit la lumină, amurguri electrizante se târăsc din buza prăpăstiilor în tonuri de-amară agonie și extaz, ca mâinile tale gata să mă întâmpine. Căutătorule de infinit, încorsetat ca-ntr-o celulă, undeva te vei regăsi! Aici se sfârșește lumea și tot aici începe - fragilă și delicată -, avem mărginitul în
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
negură, zice că nu crede / în trupul ce n-a existat niciodată. / Mă gândesc acum la eternitatea pe care cuvintele sale, / în acest a fi dedesubt, o desfășoară în lectura mea” (I). Situarea persoanei umane între un pericol imminent și prăpastia care e un și mai mare pericol, constituie provocarea supremă a vieții și aici este vorba de alegerea fiecăruia. “Să cazi până atingi adâncul dezolat”. / De / cealaltă parte lațul ucigaș / fără pentru ce nici pentru cine”. Atingerea acestui punct-limită ca
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
gătită”; “cobori ca un arpegiu / ce se adâncește, / cercuri ce se dizolvă / și fără statură / eu înspre tine pe punctul /de a muri / o piele doar dedesubt / abia scăpând din copilărie / abia susținând asaltul / acolo unde alții se aruncă-n prăpastie”. Emoția crește pe măsură ce înaintezi în poem și descoperi o ființă vulnerabilă, sensibilă, care caută încă ocrotire: “acum desenez în aur/ ca pe niște mari monede / pleoapele tale, / vreau să pictez paradisul : / curcubeu, curcubeu / și să fac din cingătoarea ta / un
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Orientală începe cu Pacea de la Kuciuk Kainargi 1774, când Țarul Rusiei devine protectorul ortodocșilor din tot Imperiul Otoman, sperând să ocupe Constantinopolul și să devină astfel Împăratul Imperiului Roman de Răsărit, Bizanțului... Ceea ce nu pot accepta occidentalii, pentru că ar adâncii prăpastia dintre creștinii și ar face refacerea unității creștine și mai dificilă. Așa că Rusia este mereu oprită în avântul ei spre sud, spre Constantinopol, spre ceea ce consideră ea ca fiind dreptul ei legitim. (vezi articolele Misiunea imperială a Moscovei și Chestiunea
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist,pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Din lacrimă de stea, călătorind prin ceață, oceanul de lumini, răsare-o albă floare, surâs purtat în suflet pe-aripă de vânt
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
sănătate și de putere se găsesc în traiul la sat. Jean Jacques Rousseau spune că „oamenii nu sunt făcuți să trăiască ca într-un furnicar. Slăbiciunile trupului, ca și ale sufletului, sunt în strânsă legătură cu aceste îngrămădiri. Orașele sunt prăpăstiile neamului omenesc. În ele, după câteva generații, rasele pier sau se pipernicesc”. În valea verde a Tudoranului, Lăncioiului, omul pierde negrele gânduri. Oricât de mari ar fi supărările, oricât de chinuitoare ar fi gândurile sau de grele poverile sufletului, când
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul. Valuri de flăcări se revarsă peste Valea Rea, alungând negurile. Soarele, vestit prin măreția sa dumnezeiască, iese dintr-o prăpastie de lumină, scăldând Balta Pojernei în care câțiva „muscari” aruncă nadele lor de care sunt agățate muște artificiale de diferite culori și după care sar păstrăvii și lipanii, căutând culoarea preferată. Gârbovul lipan și păstrăvul colorat ca un curcubeu sunt
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
amprenta dragostei de locurile natale și de oamenii lor, constituind parcă un preambul al cărții exilului de mai târziu. Însuși titlul îmi inspiră acest lucru: „Genuni”! - odată ce-ai pășit pe drumul exilului, nu poți să știi niciodată spre ce prăpăstii te îndrepți sau pe ce culmi te poți înălța. Dacă în Canada cunoscutul avocat a atins înălțimile în carieră, prăpastia din suflet rămânea aceeași - depărtarea de locurile și oamenii pe care i-a iubit dintotdeauna... „Sunt un băiat firav, cu
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
titlul îmi inspiră acest lucru: „Genuni”! - odată ce-ai pășit pe drumul exilului, nu poți să știi niciodată spre ce prăpăstii te îndrepți sau pe ce culmi te poți înălța. Dacă în Canada cunoscutul avocat a atins înălțimile în carieră, prăpastia din suflet rămânea aceeași - depărtarea de locurile și oamenii pe care i-a iubit dintotdeauna... „Sunt un băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
românii, bolnavi de axiofagie. Ne mâncăm valorile de parcă am mânca smoală crezând că este miere, cea mai a dracului boală, și care ne-a nenorocit toată istoria, iar acum ne distruge definitiv. De asta suntem acum unde suntem, pe fundul prăpastiei, afundați până la ochi în scârna istoriei...Un om de o cinste și de o probitate morală extraordinare. Îl văd ca pe un monument luminat, răspândind bunătate în jurul lui până departe. Nu pot să nu-l amintesc aici pe bunul, pe
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
acolo, că la adăpostul malurilor, pe care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se zgâriase rău de tot pe față și pe mâini, iar un picior aproape că și-l scrântise. Traista i se opri peste cap. Se dezmetici
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
disperată de comunicare a gândurilor, a sentimentelor și adevărurilor - pentru el, la început a fost teatrul, după care a venit pantomima. Dansul a fost după aceea, ca o nevoie de comunicare dincolo de cuvânt, ca o nevoie disperată de a desființa prăpastia dintre mine și spectator, care la vremea aceea, era student, și era destul de bine fixată prin ideologie, printr-o cenzură puternică ce creea această prăpastie de comunicare a adevărului. ”Dansul este simbolul grației în artă, și așa cum recunoaște Maestrul, ca
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
aceea, ca o nevoie de comunicare dincolo de cuvânt, ca o nevoie disperată de a desființa prăpastia dintre mine și spectator, care la vremea aceea, era student, și era destul de bine fixată prin ideologie, printr-o cenzură puternică ce creea această prăpastie de comunicare a adevărului. ”Dansul este simbolul grației în artă, și așa cum recunoaște Maestrul, ca și muzica, el are această calitate deosebită de a depăși granițele. Prin frumusețea temelor și mai cu seamă, prin sensibilitatea execuției, artistul profund Dan Puric
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
e reprezentată în primul rând, astăzi, de Majestatea Sa Regele Mihai I”. „Timp de 66 de ani, voința politică a fost impusă ca voință națională. Timp de 66 de ani, între voința națională și voința politică s-a adâncit o prăpastie. E timpul ca voința națională să lucreze pentru împlinirea singurului scop care a adus România între cele mai civilizate și prospere țări din Europa: restaurarea monarhiei. «Prin grație divină și voința poporului». Nu la momentul potrivit, nu mâine, nu în
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
morții s-a apropiat au putut să o înfrunte cu ajutorul Bunului Dumnezeu.” În cartea sa, Părinți și copi scriitorul rus Ivan Turgheniev a pus următoarele cuvinte în gură unui personaj: ,,Viața fiecărui om atârnă de un fir de păr, o prăpastie fără fund i se poate cască la picioare în orice clipă, iar el își mai născocește și singur tot soiul de neplăceri și își otrăvește singur existența.” ,, Cum se indura un tată de copiii lui, așa se indura Domnul de
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
precul în „Don Quijote”, „Shakespeare”, „Galileo Galilei” sau „Bătrânul fără mare”. Metafora poeziei „Shakespeare” e aceea a unui demiurg, zidește, desăvârșește o lume, fiind însăsi creațiunea: „Shakespeare a reat lumea în șapte zile. În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești. În a doua a făcut râurile, mările, oceanele Și celelalte sentimente- Și le-a sat lui Hamlet, lui Iulius Cezar, lui Antoniu, Cleopatrei și Ofeliei lui Othello și altora Să le stăpânească, ei și urmașii lor, În vecii vecilor
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
și regimul OLIGARHIC, făcând din România o țară democratică, cum nu a fost nici o secundă de la revoluție până acum. Să dea Dumnezeu și să nu fie prea târziu, deși coloana scepticilor este enormă, a celor care ne văd pe marginea prăpastiei, fără vreo putere de a scăpa! Dar nu dispare neamul românesc, doar se împrăștie. La omul dracului, nici bolile nu trag. Ce soluții se văd la orizont, pe sistemul luminiței de la capătul tunelului? Ce trebuie efectiv făcut? Mai întâi, o
PREA NE JELIM SI BARFIM CA NISTE CURVE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363208_a_364537]
-
argint așteaptă în scrin mâini puternice. Orice întrebare miroase a mosc și a liliac. Opera privighetorii nu a fost tipărită. Copile, tu nu ești veșnic, dar ocolești întrebarea. Plânsul este muzical și matematic. Oricare drum se va termina într-o prăpastie plină cu flori. Destul ne-ai jignit, mătușă moarte, e timpul să pleci . Când toți plâng, cine mai este sincer? Hai , îmi spuse fata de la intrare, Fugim în desiș, va trebui să te sărut. Așa mi-a porunci Stăpânul. Despre
MISTERIOŞII HAZARI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368364_a_369693]
-
este GPS, o cutie care știe pe dinafară toate traseele și are tupeul să te contrazică tot timpul. L-am cam tras pe linie moartă, după ce mi-a zis odată, cu autoritate: - Virați brusc la dreapta! La dreapta era o prăpastie. Norocul meu că glasurile autoritare mă lasă rece, altfel ajungeam rece pentru vecie. Am auzit că un roboțel din ăștia noi te împiedică să intri în mașina din față sau în peretele din spate - frânează în locul tău. Un alt roboțel
TEHNICA MODERNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368367_a_369696]
-
La început, Cuvântul a fost/ și cuvântul s-a luminat în Om.” Odată cu această iluminare, omul a fost plasat pe o treaptă superioară a conștiinței, a judecății și a moralității. Cu ajutorul cuvintelor, gândurile neexprimate, asemenea unor ape line, furtuni, creste, prăpăstii, au căpătat formă și au putut să-și strige grandoarea și speranța. Și iată ce ne mărturisește poeta Irina Lucia Mihalca: „Cuvintele au început să zboare/ spre cer și înspre soare.” După ce au înțeles „jocul”, în lumina aspră a amiezii
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
lumina argintata într-o cernita noapte, de smoala-ntunecata. Și când lumini și umbre vor dănțui agale un felinar să-mi fii, strop de lumina-n cale. Să-mi fii și val de mare, care săruta țărmul când mă îmbrățișează prăpastia și vântul. Și-n clipă când pe umeri marea-mi cântă cu dor Un munte să-mi fii tu, învăluit sfios de-un nor. Să-mi fii toamnă și iarna, culori, si albul pur când verdele si-albastrul pe ochi
SA-MI FII... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368531_a_369860]
-
securitate, putem vedea cât de puternic este spiritul unui om sau, altfel spus, tăria lui”. Mă înclin în fața eroilor acestui neam, rugându-l pe Domnul să-i țină la pieptul lui, și să ajute poporul acesta aflat acum pe fundul prăpastiei să se salveze. În continuare îi cunosc cu emoție așa cum ni-i prezintă doamna Elena Buică pe doamnele scriitoare „Dora Alina Romanescu” și volumul dumneaei „Singur prin viața”, al cărui epic mă impresionează profund, pe Tatiana Dabija și cartea ei
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
la adresa populatiei ci, în mod deliberat, se susțin reciproc - guvernanți, afaceriști, oameni ai justiției și ai administrației publice - ca sa smulga de la noi avantaje pentru stricta lor bunăstare. Cum le smulg? În dușmănie, de vreme ce nu le pasă cât de mare e prăpastia nivelului de trai și cât de neputincioși sunt cei care cer doar dreptul să producă liber spre a se întrema, față de ei, politicieni cel puțin birocrați, dacă nu rău intenționați, care blochează aceste căi de redresare națională. Lecția de la 16
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367805_a_369134]