1,073 matches
-
tabloul tehnic pe care-l desfășura și ofensiva, după caz, defensiva trupelor de soldăței. Cine-ar fi gândit atunci că parte din traseul său profesional își va contura identitatea în relație directă cu schemele sale de joc. Doar că în virtutea pragmatismului său matematic, a ales marina comercială în locul celei militare. La un moment dat, pe la opt-zece ani înlocuise întregul teatru de război terestru cu unul naval, în care fregatele și goeletele erau slăbiciunea sa. Era într-atât de absorbit de acel
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doamna profesoară Moise a influențat cumva decizia ta? Și a doua: te-ai gândit ce vei face dacă nu vei lua? Evident că în maniera analitică în care erau expuse, trebuia să-i răspund pe măsură deoarece tata era omul pragmatismului și nu mergea sub nicio formă cu „însăilaiuri” de ocazie. Bine tăticu, la prima ta întrebare, răspunsul este „nu”, nu doamna m-a influențat, ci „drumul” pe care și l-a croit în viață, profesionalismul doamnei, prezența de spirit, omul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
căpitan. Pleacă! Domnule căpitan, dumneavoastră ne duceți la moarte. De data aceasta încep să urlu: Pleacă ! Nu ne facem decât datoria!" A văzut campania din Rusia ca pe o expresie a demnității naționale, a văzut-o ca un idealist, fără pragmatismul meschin care caracterizează gândirea ambuscaților din spatele frontului, ci ca un soldat și ca un adevărat aviator: "Niciodată armata română n-a ajuns atât de departe în țara periculosului nostru vecin. Cu tot contextul politic al intrării noastre în război, această
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Lenin îmbălsămat i se cuvine în Piața Roșie o vilă, în vreme ce omul obișnuit trebuie să se descurce la cimitir cu o garsonieră. Fără să aibă habar de germana RDG, tâmplarul ungur cu halat de rumeguș transpunea în practică termenul „mobilă-de-pământ“. Pragmatismul muncii sale transforma sicriele din casă în mobile care - o dată omul culcat în ele - erau apoi vârâte în pământ. Toate produsele sale de tâmplărie erau așezate de-a valma, după cum o îngăduia spațiul în atelier: un cărucior de copil pus
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
foarte prietenoși, joviali, generoși. Dar - nu știu cum să mă exprim - puerili, infantili, de-o simplitate vecină nu cu noblețea, ci cu naivitatea. Purtători ai acelei mentalități mic-burgheze, mărginite, autosatisfăcute, autosuficiente, kitschofile. Oameni care râd în hohote la cele mai idioate gaguri. Pragmatism, simț practic, gadgeturi, ingeniozitate, inventivitate și dollars, dollars, do llars. Totul măsurat, evaluat, apreciat, definit în dollars. La televizor aveam impresia că nu se vorbește decât despre dollars. Și totul la scară mare - macro, mega, super. Totul copleșitor. O imensitate
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de după Congresul al IX-lea al PCR se definește prin întemeierea acțiunii politice, atât individuale, cât și colective, pe o concepție teoretică de ansamblu asupra lumii. Toate marile momente ale practicii sociale de după 1965 au fost rodul nu al unui pragmatism îngust, supus conjuncturii, ci al unei viziuni profunde asupra realității naționale și internaționale. O viziune în care se regăsesc dialectic îndrăzneața prospectare a faptelor și respectarea principiilor fundamentale ale concepției revoluționare.“ („Adevărurile literaturii“, România literară, 12 mai 1988) CRIȘAN Constantin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
derizorii care nu ajută la îmbunătățirea situației), în loc să-și facă adevărata menire, să acționeze asupra nivelului de conștiință al maselor, să-i îndrume pe calea corectă de urmat. „Biserica lui Hristos, așa cum le place preoților să spună, din motive de pragmatism, nu pune niciodată în discuție probleme grave din cadrul societății și în special a îmbogățirii unora pe spinarea altora. Ori Isus Christos a spus clar că „mai curând va trece cămila prin urechile acului, decât un bogat în Împărăția lui Dumnezeu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și interogația la infi- nit. Golită de orice conținut din moment ce alegerile sunt aranjate, acțiunea de a vota devine autoreferențială, chiar cu o notă existențialistă în care absurdul își aduce o substanțială contribuție. Acest personaj care ne amuză prin absența oricărui pragmatism și a cărui onestitate o găsim justificată de starea de intoxicație alcoolică, este totuși cel mai tulburător nimic din comedia lui Caragiale. În altă ordine de idei, ceea ce pare să-l minimalizeze în plus pe acest cetățean este starea de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Caragiale. În altă ordine de idei, ceea ce pare să-l minimalizeze în plus pe acest cetățean este starea de ebrietate, ceea ce explică tuturor incapacitatea sa de a se orienta avantajos în circumstanțele favorabile ale imundei lupte politice. Lipsa sa de pragmatism este remarcată și fie onorată ipocrit, fie amendată ca naivitate sau chiar prostie. Acest „nimeni” refuză să-și decline numele, anonimatul său însă este relativ, pentru că acesta se revendică nu nominal, ci simbolic și politic în același timp de la actul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fost șef de misiune în trei țări sud-americane și îmi permit să vorbesc din experiență și cu responsabilitate. Rare au fost și sunt în continuare acțiunile cultural-științifice pe acest spațiu, de care ne leagă istoria, limba, tradițiile (astăzi, în epoca pragmatismului general, elemente fără prea mare valoare). La Direcția relații culturale am învățat că marile orașe din Europa Occidentală și Statele Unite sunt suprasaturate de acțiuni culturale sau științifice organizate de toate țările lumii, în aceeași zi și la aceeași oră la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
metafizică, sociologia istoriei. Ceea ce în generația lor fusese interzis (marii filosofi clasici, filosofii nemarxiști contemporani), pentru noi devenise obligatoriu. „Represiunea” funcționa astfel încât n-aveam ce căuta la examene fără operele originale citite și înțelese. Preferințele profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism, freudo-marxism, existențialism, structuralism, marxism althuserian, ne marcau biografia intelectuală prin pluralitatea ofertelor. În programă figurau atât critica marxistă a oricărei filosofii, cât și (mult mai rar), documentele de partid. Dacă exista câte un profesor răzleț care să ne-o ceară
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
plină adolescență a exercițiului cetățeniei. Oricine se va mai orienta spre virtuțile apreciate în trecut greșește și este politic falimentar. Oricine va merge în următorii cinci ani spre strategia câștigătoare actual va pierde evoluția următoare către tinerețea civică: dinamism, competiție, pragmatism, orientare spre proiecte fezabile, judecarea după rezultate. Se va afla într-un retard semnificativ față de stadiul evoluției electoratului. A doua veste bună este aceea că electoratul este mult mai puțin misogin și începe să crediteze la cote ridicate participare politică
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aspectul legalității ei, dar este adaptabilă natural la decrete și cazuri particulare. Aceeași metodă, de integrare a realității, va fi preluată de Niccolò Machiavelli mai târziu, în tratatul său Il Principe, însă într-o abordare apropiată mai curând de pragmatismul lui Cicero: reflexiile asupra practicii politice concrete, reieșite din observarea diferitelor ei situații, duc către o interpretare "tehnică" a puterii, mai performantă potențial decât ceea ce a fost studiat. Și cred că nu întâmplător. Revin asupra ideii că evul mediu, pentru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fundamentală în perioada iconoclastă, pentru destinul imaginii, dar și al oikonomiei (cu toată pluralitatea sa semantică), s-a petrecut în relația dintre credincios și obiectul idolatriei sale, înlocuit acum de discursul despre imagine și icoană. În acest sens, virulența și pragmatismul textelor patriarhului Nichifor au făcut pandant cu viziunea christologică și doctrinală a teologilor Ioan Damaschinul și a lui Theodor Studitul, toate comentariile susținând că gândirea (parțial "cunoașterea", în vechea accepțiune păgână) și exercitarea puterii (creștine) sunt imposibile în absența imaginii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
privind modul de a acționa. Datorită acestui aspect esențialmente concret al doctrinei sale, Buddha a fost considerat cel dintâi psiholog „practic”, iar calea propusă de el a fost numită psihologie filosofică sau filosofie psihologică. Edward Conze califica filosofia buddhistă ca „pragmatism dialectic”, întrucât susținea că toată speculația care nu servește în mod direct la obținerea eliberării este vană și inutilă. Sfaturile, recomandările și comportamentele prescrise de doctrina buddhistă configurează o filosofie pragmatică de viață, o aspirație la autonomie interioară, la pace
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tot”, bombănea. Îl Îngrețoșa ciocoismul, de oriunde venea, dinspre cei cocoțați ierarhic sau dinspre cei care nu-și ascundeau invidia față de aceștia, chiar când afișau „principii” cu totul opuse. Sub aparența sa conciliantă, rămânea neclintit În refuzul unor „impertinențe” ale pragmatismului. Despre un tânăr debutant talentat putea vorbi cu aceeași Însuflețire ca despre un nou sau vechi mare autor, tocmai descoperit; febră, nostalgie, stupoare puteau stârni cărțile În mult mai mare măsură decât orice eveniment major sau doar scandalos al actualității
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu Îmi furnizau, de fapt, acum surprize, trebuia să admit. Confirmarea pe care mi-o dăruiau nu era, Însă, deloc neglijabilă. Asemenea momente rarisime și jubilative luminează ambiguitățile, primejdiile și curajul sub dictatură, dar, s-o spunem, și În cinicul pragmatism al lumii libere. Nu puteam să nu mă gândesc, mai ales, la ceea ce s-a Întâmplat și după 1989, În bizantina tranziție românească de la bizantinul național-socialism marxist la bizantina democrație a pieței libere, Înțeleasă ca un bazar al tranzacțiilor și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
clujean se datora invitației lui Andrei Marga. Convorbirea noastră la New York, cu un an În urmă, fusese Încurajatoare. Interlocutorul Îmi apăruse drept un spirit deschis, cu o viziune lucidă asupra României și intelectualității românești, atras de concretețea anglo-saxonă, inclusiv de pragmatismul american, și rezervat, În sfârșit!, mai rezervat decât atâția dintre colegii săi, asupra „subtilităților” pariziene de ultimă oră. Obținusem, Între timp, acordul Colegiului Bard pentru un proiect de a Înființa la Cluj, cu sprijin financiar și didactic american, un colegiu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Berlin, pe vremea când eram bursier DAAD. Am primit apoi, la New York, epistolele pe care le reproduc. Se vede În ele, cred, și altceva decât ceea ce mi se părea că intuiesc În caracterul de „artist olandez” al lui Anatol Vieru: pragmatismul (temperat de scepticism și animat de devoțiune productivă În munca de creație) În relația cu publicul și cu autoritatea, profesionalismul obsesiv, măiestria, ca adevărată marcă a personalității care Își permite, În câmpul trivial al cotidianului, să poarte masca, deloc ipocrită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fel”. Șoapta sa nu se mai aude, Însă, orbirea și surzenia au umflat eul și anulat dialogul. Zgomotele planetei isterizate acoperă, azi, prea adesea, pulsul isterizat al solitarilor. Întrebarea veche nu s-a devalorizat, Însă. „Până unde se poate glumi?”... Pragmatismul competiției cinice și al consumului copilăresc, față În față cu fanatismul ucigaș, vitalizat de funestele sale pariuri cu moartea? „Cum a Început totul, nu cumva de la o glumă?”, am putea să ne Întrebăm, din nou, privind gluma care rânjește, imperială
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În altul. Se pierd valori, firește, se schimbă, apar noi valori și criterii. Lipsește, Însă, tot mai acut, ceva esențial. Esențialul, de fapt. Pentru un spirit filosofic cu adâncă valență religioasă și cu o extraordinară amplitudine culturală, ca Saul Bellow, pragmatismul și eficiența pe care se structurează competitivitatea societății de azi nu par decât premise false ale rătăcirii În deșert. Și nu În deșertul care promite Revelația... Contradicțiile nu ațipesc, desigur, În cotidianul accelerat al momentului. Dimpotrivă, se acutizează, s-ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se rezolvase prin Încetățenirea În patria limbii sale, Germania. Scriitorul de marcă al literaturii germane din România primelor decenii postbelice trecea, mai curând, printr-o reinițiere dureroasă În propria fisură. Pendularea Între trecutul estic, turmentat de toate vârtejurile Istoriei, și pragmatismul prezentului nu asigură un domiciliu confortabil spiritului său Însetat de pasiune. Continua să scrie, să traducă și să citească, și continua să fie acaparat de nedreptățile de demult și de azi, din preajmă și de departe, dar nu-și regăsise
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
moral categoric al lui Kant nu mai era decât „valetul docil al subzistenței”. Comunismul maghiar „de gulaș” al ultimelor decenii, prezentat drept „consens social”, o dictatură relativ limitată (incomparabilă cu cea din România), era lăudat În Occident tocmai pentru acest pragmatism aparent benign. Pentru autorul de la Budapesta, Însă (ca și pentru cel de la București, aș adăuga), „dezgustul și depresia” cu care se scula În fiecare dimineață Îl plonjau instantaneu În „lumea pe care voia s-o descrie”, model „socialist” al universului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rândul său, poetul există ca o favoare și o consecință a uimirii poetice, el trecând necondiționat de la starea contemplativă la ipostaza de dependență creatoare. Fiind o existență aparte printre cei „fără gloria greierului în fața furnicii”, poetul găsește satisfacții simbolice dincolo de pragmatismul relațiilor sociale, unde opulența face bună pereche cu obtuzitatea sau cu impostura. Și culegerea de piese de teatru Cațavencii (2001) pedalează pe o tematică sinonimă. Orașul, teritoriu al dezesențializării umane, amenință ființa cu pierderea identității. O suită de vizite la
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
1973, criza se adîncește În jurul lui 1980; structuralismul devine steril, la fel și muzica serială abstractă, laolaltă cu muzica ușoară franceză, la chanson franșaise, primul fiind Înlocuit de o gîndire tot mai politică sau de derivații ale fenomenologiei, apoi de pragmatismul teoriilor culturale, iar a doua Înghițită de jazz-ul, pop-ul și rock-ul anglo-saxone. Pe de altă parte, anticomunismul sau liberalismul n-au reușit să-și găsească voci carismatice. Nici Furet, nici Aron, al căror succes relativ se produce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]