KorAP: Find »[drukola/base=președintă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...71 >

1,775 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

femeile din țara noastră, reprodus din Scânteia, nr. 197 din 13 aprilie 1945. 79. Congresul Mondial Feminin și Pacea, articol de Pasana Giosanu în Drumul femeii, nr. 7, ianuarie 1946, p. 3. 80. Românce!, apel electoral lansat de Ella Negruzzi, președinta organizației feminine a P.N.Ț., către femeile din România, reprodus din Dreptatea, nr. 1 din 5 februarie 1946. 81. Congresul Femeilor Democrate Române, articol de Pșasana șGșiosanuț în Drumul femeii, nr. 10, aprilie 1946. 82. Un an de activitate a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Rădăceanu în Femeia muncitoare, nr. 21, ianuarie-februarie 1947, pp. 3-4. 94. Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. la Conferința pe țară a Uniunii, text reprodus din Scânteiadin 19 februarie 1948. 95. Spre unirea tuturor femeilor democrate, articol de Maria Rosetti, președinta U.F.D.R., deputat de Severin,în Almanahul femeii, 1948, pp. 34-36. 96. Activitatea F.D.F.R. în anul care a trecut ș1947ț, articol de Gabriela Bernachi, secretara generală a F.D.F.R., în Almanahul femeii, 1948, pp. 50-54. Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta Consiliului Național al Femeilor Române, a prezentat un amplu raport asupra condițiilor de muncă și de viață ale femeilor de la țară la Congresul Mondial al Agriculturii (București, 7-10 iunie 1929). Ea a atras atenția asupra faptului că milioanele de femei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea invitației care i-a fost făcută de a intra în noua grupare politică a femeilor ar fi însemnat încălcarea statutului Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, a cărei președintă generală era. În conformitate cu statutul, membrii Comitetului de acțiune al organizației nu puteau face parte din vreun partid politic 2. Elena Meissner, asemenea altor reprezentante ale feminismului românesc, semnala că rațiunea de a fi a oricărui partid politic era să ajungă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Paximade-Ghelmegeanu, Ortansa Satmary, care au apreciat că partidul ajuns la putere a acordat drept de vot femeilor și avea înscrise în programul său o seamă de reforme democratice pentru care optau și organizațiile de femei. Alte feministe, ca Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, președinta Federației Femeilor Universitare, sau Maria Pillat, s-au înscris pe listele Partidului Național Liberal. Au fost alese o sută de consiliere din întreaga țară, în peste cincizeci de orașe și comune. În comunele Cobia-Dâmbovița și Negrești, două femei vor ocupa

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
al egalității în drepturi a celor două sexe. Or, în condițiile în care integritatea țării era amenințată dinspre Apus, de revizionismul horthyst, iar dinspre Răsărit de regimul sovietic, ar fi fost nevoie de măsuri de consolidare națională 3. Maria Dimitriu-Castano, președinta filialei de la Constanța a A.E.C.P.F.R., a respins acest punct de vedere, argumentând că accesul femeii în organele supreme ale puterii de stat va întări și, în nici un caz nu va șubrezi rezistența țării în fața primejdiilor și amenințărilor, indiferent de unde

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Drept recunoaștere a eforturilor acestor organizații de femei depuse în scopul protecției mamei și copilului, la a III-a Conferință Interbalcanică, ținută la București, în ultima decadă a lunii octombrie 1932, Margareta P. Ghelmegeanu din partea A.E.C.P.F.R., a fost aleasă președinta subcomisiei „pentru studiul chartei copilului și pozițiunea legală a femeii”1. Combaterea traficului de femei și controlul fenomenului prostituției au fost alte obiective urmărite. Din inițiativa Ellei Negruzzi, Congresul Federației U.F.R., întrunit la București între 4 și 6 iunie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
creat din inițiativa P.C.R., a reușit să atragă o seamă de intelectuali, avocați, medici, scriitori, studenți și muncitori etc., printre care și femei, organizate în Secția feminină a Comitetului. Reprezentantele Comitetului Național Antifascist al Femeilor, în frunte cu Zoe Frunză, președintă, au luat parte la primul Congres mondial al femeilor împotriva fascismului și războiului, care s-a ținut la Paris, în august 1934. Zoe Bugnariu a transmis adeziunea femeilor din România la efortul general pentru bararea ascensiunii fascismului și pentru respectarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
aproapelui, propovăduiesc ura între cetățenii utili ai aceleiași națiuni?1. Ca urmare a apelului, au fost create filiale ale Frontului Feminin în mai multe orașe ale țării (Turnu-Severin, Cluj, Iași, Chișinău etc.), coordonate de un Comitet de conducere a cărui președintă de onoare a fost desemnată veterana luptei pentru emanciparea integrală a femeii, Sofia Nădejde 2. Conceput ca parte a Frontului popular antifascist, Frontul Feminin urmărea să strângă în jurul unui program alcătuit din 16 puncte, toate organizațiile de femei, printre acestea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
contribui la „o nouă așezare a vieții popoarelor, o viață sprijinită pe ordine legală, pe ordinea păcii, în care diferențele se vor soluționa numai de tribunale”3. De aceeași părere au fost și alte cunoscute feministe, printre care Maria Baiulescu, președinta F.U.F.R.; ea avertiza că se înșelau acele femei care făcând „cauză comună cu valorile extremiste, nădăjduiau că pot să-și dobândeaască drepturile”. În cuvântul său, Elena C. Meissner, președinta A.E.C.P.F.R., a întărit concluzia că nu regimurile totalitare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fost și alte cunoscute feministe, printre care Maria Baiulescu, președinta F.U.F.R.; ea avertiza că se înșelau acele femei care făcând „cauză comună cu valorile extremiste, nădăjduiau că pot să-și dobândeaască drepturile”. În cuvântul său, Elena C. Meissner, președinta A.E.C.P.F.R., a întărit concluzia că nu regimurile totalitare, ca acelea care s-au instaurat în Italia sau în Germania și în alte țări, pot asigura dreptul la muncă, la salariu egal cu cel al bărbaților și celelalte drepturi ale

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Soarta poate ridica pe oricine în slavă, dar îl și poate cufunda în beznă 1. În centrul dezbaterilor Congresului „Grupării Naționale a Femeilor Române”, întrunit pe 28-29 noiembrie 1936 la Chișinău, a stat organizarea luptei femeilor împotriva revizuirii granițelor țării. Președinta Grupării, Alexandrina Cantacuzino, a atras atenția delegatelor venite din toate provinciile asupra faptului că în împrejurările dramatice în care puterile revizioniste se pregătesc să răstoarne echilibrul de forțe pe continent, femeile, „cu tot dorul lor de frăție și pace”, vor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dramatice în care puterile revizioniste se pregătesc să răstoarne echilibrul de forțe pe continent, femeile, „cu tot dorul lor de frăție și pace”, vor trebui „să fie gata la toate jertfele pentru integritatea țării”: „Noi, mamele, făuritoare de viață - afirma președinta Grupării - vom jertfi pe a noastră și a celor ce ne sunt scumpi pentru apărarea crucii, a credinței noastre ortodoxe, a hotarelor țării acesteia, ce nu pot fi pângărite de nimeni”2. În Rezoluția Congresului s-a cerut ca opinia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
o importanță majoră acordarea drepturilor integrale femeilor, tocmai datorită gravei crize politice și au promis că acest obiectiv, prevăzut în programul partidului lor va deveni curând realitate 2. În ajunul alegerilor parlamentare (la 28 noiembrie 1937), la propunerea Elenei Bogdanovici, președinta Frontului Feminin, s-a ținut în Capitală o consfătuire cu reprezentantele mai multor asociații de femei și de asistență socială pentru a acționa unitar în scopul atingerii obiectivelor comune. Dar încercările organizațiilor de femei de conjugare a eforturilor pentru apărarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și indivizibilă, gata la jertfirile cele mai dureroase pentru păstrarea unui patriotism sacru 2. Aceeași încredere în legislația carlistă au manifestat-o și reprezentantele A.E.C.P.F.R., la întrunirea publică din București, pe 13 martie 1938. În cuvântul său, Calypso Botez, președinta filialei din Capitală, a elogiat noua constituție care „a adus maximum de bine ce-l doream”, eliberând femeia „din cătușele de veacuri”. Cu acest prilej și reprezentantele altor organizații de femei (Federația U.F.R., Frontul Feminin, Federația Femeilor Universitare, Institutul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
exercitarea acestui drept 1. Numirea Mariei M. Pop, una dintre cele mai ilustre figuri ale feminismului interbelic, ca senatoare, votată de un mare număr de membri ai înaltului for, a fost privită cu vie satisfacție de opinia publică. Maria Baiulescu, președinta Federației U.F.R. saluta acest eveniment, socotit ca dovadă certă a schimbării mentalităților învechite privitoare la rostul femeii în societate 2. Într-o scrisoare adresată Alexandrinei Cantacuzino, Ashby Corbett, președinta Alianței Internaționale pentru Sufragiul și Acțiunea Civică și Politică a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fost privită cu vie satisfacție de opinia publică. Maria Baiulescu, președinta Federației U.F.R. saluta acest eveniment, socotit ca dovadă certă a schimbării mentalităților învechite privitoare la rostul femeii în societate 2. Într-o scrisoare adresată Alexandrinei Cantacuzino, Ashby Corbett, președinta Alianței Internaționale pentru Sufragiul și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, a ținut să felicite femeile din România pentru obținerea votului parlamentar, ca un binemeritat act de justiție 3. Încrederea organizațiilor de femei în regimul carlist se datora, pe de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
spiritualității creștine, a respectului familiei ca celulă de bază a societății, cinstirea muncii, adeziunea la regimul carlist care considera biserica o instituție, au reprezentat argumente în plus pentru numeroase organizații de femei de a-și dovedi atașamentul necondiționat față de F.R.N. Președinta F.U.F.R., Maria Baiulescu afirma într-un interviu dat ziarului România că Frontul Renașterii Naționale a fost primit cu bucurie de către femei, așa cum ele privesc cu o adâncă încredere opera dirijată atât de înțelept de Majestatea Sa, Regele, pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
susținute dintr-un fond special al Consiliului de Miniștri 2. Documentele atestă că mai multe organizații prestigioase de femei și-au modificat programul și statutul potrivit cerințelor Consiliului de Patronaj și au răspuns solicitărilor mari și grele ale frontului. Realeasă președintă a S.O.N.F.R. (10 septembrie 1940), Alexandrina Cantacuzino a asigurat noua conducere a țării de sprijinul acestei organizații cu o veche și bogată experiență, mai ales în domeniul asistenței sociale 3. „Casa femeii” din București a găzduit, în anii 1940-1944

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
S.O.N.F.R., Asociația „Solidaritatea”, la care au luat parte, potrivit ziarului Universul, „un număr imens de doamne”, membre ale acestor organizații, reprezentante ale filialelor din toată țara, dar și personalități politice și înalți prelați 4. În calitatea sa de președintă a C.N.F.R., Alexandrina Cantacuzino a evidențiat în fața adunării rolul major al acestei organizații, întemeiată cu mai bine de 30 de ani în urmă, în înfăptuirea unei ample și prețioase opere sociale, situându-se printre primele dintre cele 44 de organizații

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru reforme care „să facă din femeie un hotărâtor factor în viața socială și politică a țării”. Aducând un omagiu soldaților români care au pierit sau au fost răniți în bătăliile crâncene pentru eliberarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, președinta C.N.F.R. a chemat organizațiile de femei să facă tot posibilul pentru a veni în ajutorul celor care sufereau în urma operațiilor de război 1. Ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, prof. dr. Petre Tomescu, care a prezidat dezbaterile de la „Casa femeii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
numească Uniunea Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R.) a fost pregătită de un Comitet de inițiativă (9 aprilie 1945) care a elaborat programul acesteia potrivit directivelor primite și a format și Comitetul său de conducere, în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, dr. Florica Bagdazar, președintă, iar Gabriela Bernachi, Maria Gane, ștefania Raiciu și dr. Medeea Niculescu 1, vicepreședinte. Programul a fost adoptat la adunarea publică, întrunită pe 18 aprilie 1945, în sala de festivități a Liceului „Sfântul Sava” din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
U.F.A.R.) a fost pregătită de un Comitet de inițiativă (9 aprilie 1945) care a elaborat programul acesteia potrivit directivelor primite și a format și Comitetul său de conducere, în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, dr. Florica Bagdazar, președintă, iar Gabriela Bernachi, Maria Gane, ștefania Raiciu și dr. Medeea Niculescu 1, vicepreședinte. Programul a fost adoptat la adunarea publică, întrunită pe 18 aprilie 1945, în sala de festivități a Liceului „Sfântul Sava” din Capitală. Discursurile festive, limbajul de lemn

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lor emancipare. Congresul a votat statutul și programul Federației Democrate a Femeilor din România și afilierea la Federația Internațională a Femeilor Democrate (F.I.F.R.). Au fost alese și Comitetul Federației și Comitetul său Executiv, din care au făcut parte: Maria Rosetti (președintă), Florica Bagdasar, Raluca Ripan, Mihaela Manase, Eugenia Rădăceanu, Elena Livezeanu, Gabriela Bernaki, Elena Stoia, Ofelia Manole ș.a. La Federație au aderat secțiile feminine de pe lângă sindicate, U.F.A.R., femeile organizate în „Apărarea patriotică”, în Frontul Plugarilor, în M.A.D.O.Sz., S.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
multor organizații de femei cu statute și programe diferite. De aceea, la Conferința pe țară a femeilor (14-16 februarie 1948, București), convocată la indicația P.C.R., s-a creat Uniunea Femeilor Democrate din România (U.F.D.R.) în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, Constanța Crăciun, președintă activă și Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu și Coralia Călin, vicepreședinte. În discursul său, Alexandra Sidorovici, aleasă secretară-generală, a lăsat să se înțeleagă destul de limpede că noua organizație se întemeiază pe principul segregației sociale și politice

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]