2,576 matches
-
socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții marxiste despre declinul capitalismului. Socialismul poate să fie realizat, susțin ei, pe cale politică, pașnic, pe cale electorală, printr-o politică pragmatică, și nu prin revoluție proletară. Ei sunt fondatorii mișcării socialiste democratice. Un exemplu proeminent al faptului că ideile socialiste pot
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
contestarea este mai grea, iar strategia de destructurare este pe termen lung. Diferența de sex devine diferență socială, iar în perioade de criză, cum este cea actuală, genul devine și mai important. Această din urmă idee ne trimite implicit la predicția eternei sacrificate: femeile vor suporta în mai mare măsură consecințele tranziției pentru simplul fapt că sunt femei. Piatra unghiulară a dominației bărbaților este dominația politicii, prin aceea că ei impun criteriile după care se fac alegerile fundamentale în societate. Indiferent
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Arrow nu mai apare. Indiferent de interpretarea pe care o dăm, importanța metodologică a teoremei este incontestabilă. În (1970a), Sen subliniază chiar acest aspect: „Importanța Teoremei Generale de Posibilitate constă în faptul că putem, în fiecare caz, să formulăm o predicție în privința rezultatelor, anume că exemplul specific luat în considerare nu va trece testul celor patru condiții, chiar și fără a-l examina. Teorema este complet generală în nihilismul ei și ne scutește de la o îndelungată (și poate fără sfârșit) căutare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
include pe cele teoretice, anume descrierea și explicația, și vizează probleme de caracterizare a „ce” și „cum”, de explicare a motivului pentru care anumite fenomene au loc („de ce”). Cea de-a doua categorie le include pe cele practice, și anume predicția și controlul, și vizează, în termenii autorului, „canalizarea așteptărilor, ghidarea acțiunilor, și, în general, se relaționează controlului mediului nostru”. În dimensiunea ei științifică, Teoria Alegerii Sociale pare, la prima vedere, să aibă mai puțin reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care cale este aleasă, se poate considera că este vorba despre o descriere, fie ea și una matematică. În privința explicației și predicției, acestea sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care cale este aleasă, se poate considera că este vorba despre o descriere, fie ea și una matematică. În privința explicației și predicției, acestea sunt generate dintr-un sistem de enunțuri fundamentale precum cel discutat anterior. Din acest sistem derivă alte enunțuri cu ajutorul logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintr-un sistem de enunțuri fundamentale precum cel discutat anterior. Din acest sistem derivă alte enunțuri cu ajutorul logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem explica și produce predicții în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei Alegerii Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta poate, spre exemplu, lua forma designului regulilor de votare sau a sistemelor electorale. Pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta poate, spre exemplu, lua forma designului regulilor de votare sau a sistemelor electorale. Pe baza asumpțiilor făcute, se poate genera explicația modului în care o anumită regulă de decizie socială funcționează sau predicția în privința modului în care acesta va funcționa. Din anterioarele se poate observa că, în dimensiunea lui științifică, demersul este unul a priorist. Cea de-a doua idee, extrasă din clasificările lui Fishburn, Sen și Seabright, asupra căreia voi insista, se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
extrasă din clasificările lui Fishburn, Sen și Seabright, asupra căreia voi insista, se referă la mulțimea de informație relevantă în cercetare. Aceasta este, pornind de la lucrarea lui Arrow din 1951, cea despre preferințe. Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori (dimensiunea științifică și cea metateoretică), în versiunea standard a TAS, informația pe care o vom folosi este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca deviantă, i se atribuie un rol caracterizat de așteptări puternice; asemenea așteptări nu apar doar la nivelul persoanei care percepe, ci sunt internalizate de persoana deviantă, al cărei comportament este profund afectat de ele. Rolurile sociale capătă funcția de predicție creatoare, permițând anticiparea comportamentului persoanelor care și le-au asumat ori cărora le-au fost atribuite. Aceste roluri principale ale persoanelor deviante le-au fost atribuite fără o verificare obiectivă, fapt care nu a împiedicat ca ele să exercite o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a obiectului vizat de cercetare. Iar dacă adăugăm faptul că, în cazul omului, intră în joc și deliberativul, intenționalul, teleologicul, cum se mai spune, apare destul de limpede cât de mari sunt șansele ca prin anchete și sondaje să realizăm bune predicții ale comportamentelor actorilor umani. E adevărat, pe de altă parte, că dacă stelele nu pot vorbi, nu pot nici minți. Pe când oamenii da - sau, oricum, pot deforma fără să vrea informația furnizată. Există ovarietate și o multitudine de erori în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a fenomenului mentalității și opiniei publice în contextul social general. Riscurile unor astfel de întreprinderi s-au văzut cu claritate, de pildă, în perioada campaniilor electorale, din 1992 încoace, când tot felul de „specialiști” au produs sondaje cu rol de predicție a comportamentului la vot. Din păcate, astfel de situații, în care rezultatele unor anchete și sondaje să fie testate rapid și tranșant, sunt rare șirezultatele unor așa-zise studii pe bază de anchetă sociologică pot avea o circulație largă, în ciuda
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și se realizează în și prin contextul și problematica vieții sociale, laolaltă și în interacțiune cu semenii lor. Indivizii umani posedă, mai mult sau mai puțin cristalizată, o concepție cu privire la diversele aspecte și fenomene ale socioumanului, au explicații și formulează predicții în legătură cu ele. Reluând o situație ipotetică pe care am invocat-o și cu altă ocazie (Rotariu, Iluț, 1996), să ne gândim că ne aflăm în fața a două loturi de părinți ai căror copii au performanțe școlare ridicate și, respectiv, scăzute
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alternative episodice opuse, bazate pe raționamente de tipul „ce altceva ar fi putut face”, „cum s-ar fi putut evita (evenimentul)”. Este ceea ce, în literatura de specialitate, se numește gândire contrafactuală (conterfactual thinking). Mai departe, teoria despre simularea mentală face predicția că, cu cât omul construiește mai ușor și mai repede asemenea alternative, cu atât va resimți mai multă compasiune pentru victimele implicate în astfel de evenimente. Kahneman și Miller (1986) - principalii artizani ai multor considerații teoretice de genul celor de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5. Principala problemă ridicată de teoriile de mare generalitate - în parte și de cele de rang mediu și, mai puțin, de cele localiste (contextuale) - este capacitatea lor de a realiza predicția fenomenelor empirice, adică a gradului în care ele pot descrie și explica realul concret (cel puțin ca regularitate de tip statistic). Chestiunea se acutizează atunci când se are în vedere predicția de viitor, adică previziunea evoluției structurilor și fenomenelor sociale. Pentru că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cele localiste (contextuale) - este capacitatea lor de a realiza predicția fenomenelor empirice, adică a gradului în care ele pot descrie și explica realul concret (cel puțin ca regularitate de tip statistic). Chestiunea se acutizează atunci când se are în vedere predicția de viitor, adică previziunea evoluției structurilor și fenomenelor sociale. Pentru că a prevedea schimbările înseamnă, și în domeniul socioumanului, o sporire a posibilităților de a le controla sau de a te adapta la ele. Deviza lui A. Comte, formulată cu mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de operaționalizare a unor asemenea idei generale nu este facil. În cazul teoriilor tari, confruntarea cu empiricul generează următoarea tendință: cu cât încearcă explicarea unor fenomene sau comportamente mai complexe sau, oricum, care nu intră în actualele lor posibilități de predicție, cu atât respectivele teorii se îndepărtează de caracterul riguros (înalt formalizat). Astfel, teoria costurilor și beneficiilor (și cea a alegerii raționale), pentru a explica nu numai comportamentul economic sau cvasieconomic (cel de consumator de bunuri materiale, opțiunea pentru o anumită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au fost mult mai puternice la subiecți cu o accesibilitate atitudinală mai mare. 3. Factorii situaționali. Pornind de la rezultatele numeroaselor cercetări ce iau în considerare factori de personalitate (inclusiv atitudinile și opiniile individului) și parametrii situației, mulți autori insistă că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor individuale de personalitate. Desigur, situația nu se impune individului în mod mecanic, influența ei fiind percepută și interpretată de acesta, dar elementele ei de obiectivitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vogă în țările apusene și se vorbește chiar de o înlocuire completă a anchetei față în față cu una „la distanță”. Ancheta prin telefon a cunoscut momentele sale de glorie prin anii ’30-’40 în America, însă unele eșecuri în predicția câștigătorilor scrutinurilor electorale, datorate esențialmente faptului că populația cu telefon aparținea altor categorii sociale decât cea fără telefon, având deci și alte opțiuni politice, a condus dacă nu la abandonarea ei, cel puțin la restrângerea drastică a aplicării sale. Revigorarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
capitală, și anume cea a universului cauzal-motivațional al aprecierilor, deciziilor și acțiunilor umane. Deși există un strat motivațional mai superficial și schimbător, putem vorbi și de o infrastructură motivațională mai solidă și mai stabilă, pe baza căreia se pot face predicții comportamentale și se pot deci estima schimbări în opțiunile oamenilor. Dacă, bunăoară, cunoaștem motivele pentru care indivizii simpatizează cu un partid sau cu o personalitate politică, putem anticipa mai bine ce alte partide ori personalități ar putea intra în aprecierea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ne referim la probleme mai complexe și mai delicate, cu atât este mai puțin prezentă puterea predictivă. Totuși, există genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cele efective nuinvalidează cu necesitate sondajele. Între cele două momente (sondaj și vot) pot interveni o serie de factori care să schimbe configurația răspunsurilor. Cu cât intervalul dintre sondaj și vot este mai mic, cu atât, restul condițiilor fiind egale, predicția este mai bună, tocmai pentru că scade probabilitatea de a se mai produce schimbări sensibile în atitudinea oamenilor. Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiectului: „ce e important în general”, „ce e important pentru tine”, „ce e important pentru alții”. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că răspunsurile subiecților afectate de dezirabilitatea socială pot avea totuși, în anumite limite, o importanță în predicția comportamentului ulterior (verbal sau chiar nonverbal). Ne gândim aici la faptul că dacă un individ consimte să subscrie unui set de norme și valori în împrejurarea în care e intervievat, sunt șanse ca el să ofere răspunsuri saturate de dezirabil
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că forma pe care o va îmbrăca această procedură va fi tocmai aceea pe care azi o numim eșantionare pe cote. După cunoștința noastră, în Franța, institutele de sondare a opiniei practică - și asta cu rezultate foarte bune, chiar în predicțiile electorale - aproape exclusiv eșantionarea pe cote. Specialiștii francezi motivează persistența acestei practici prin calitatea deosebită a informațiilor despre structurile populației țării lor, ceea ce le permite întocmirea unor cote foarte judicioase. La noi în țară s-a impus, se pare, practica
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Validarea unei astfel de supoziții este realizată de practica investigațiilor, în sensul că există situații în care efectiv se controlează erorile anchetelor, de pildă, prin repetarea chestionarului pe alte eșantioane (de către același cercetător sau de către alții) și, mai ales, prin predicțiile realizate, dintre care cele mai spectaculoase sunt cele ce indică rezultatul votului, la alegeri parlamentare sau prezidențiale. Firește că nu întotdeauna populația vizată de cercetare este cea a unei țări în ansamblul ei. E clar că o serie de probleme
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]