2,149 matches
-
formă, mărime, culoare etc.), copiii au început să integreze caracteristici legate de numărul de obiecte dintr-o mulțime, ceea ce sugerează ideea că încă de la cele mai fragede vârste creierul uman este capabil să folosească, în mod abstract, conceptul de număr. Predispoziția înnăscută a creierului de a învăța pregătesc individul uman pentru sarcinile complexe și învățarea adaptativă care vor urma pe parcursul dezvoltării. Pentru o evoluție corectă a dezvoltării personalității și intelectului propriu, copilul trebuie să se angajeze în procesele de auto-învățare și
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
-o stârnește cititorului o profundă compasiune, ca și prăbușirea în nebunie a lui Ivan. În pofida păcatelor lor, spectacolul dur al haosului, al declinului pe care îl cunosc vinovații tragici e suficient pentru a emoționa. Bolnav de arghirofilie, Ghiță are vădită predispoziție spre tragedizare. Dar nu orice om atins de un mare viciu este, în mod necesar, un erou tragic. Gravitatea viciului nu implică măreția caracterului, ascuțimea minții sau tăria personalității. Caracterul dramatic al "beteșugului", ca și al bolii, nu ne îndreptățește
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
modalități de educație trimit la experiența directă, ne-mediată a copilului și sunt prilejuite de evenimentele, persoanele și lucrurile care întâmplător sau nu, se află în preajma lui sau, mai important, îi trezesc atenția; firește, nu se poate neglija nici registrul predispozițiilor natural-vitale cu care copilul vine pe lume și care, la rândul lor, favorizează anumite experiențe, descurajând altele. Interesant, deși în acest caz densitatea experiențelor educative este semnificativ mai scazută, iar mediul de viață nu conține în mod explicit intenții în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
chiar al incomensurabilității. Așa au apărut teoretizarea unor operațiuni, atitudini și practici culturale de ruptură, precum "fragmentarea" și "regionalizarea" formelor de cunoaștere, "decanonizarea", sau abandonul "canoanelor" tradiționale și "hibridizarea" sau contaminarea genurilor 240. Toate acestea au fost afirmate revendicând o predispoziție nihilistă. Dacă, așa cum vrea gândirea slabă, acceptăm devenirea lucrurilor cu docilitate, fără să o răstălmăcim și nici transcende, atunci nihilismul întunecat și nostalgic, care apare când se cultivă încă memoria și nostalgia valorilor pierdute, se dezagregă și se deschide, cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și armonios dezvoltat, instabil, dedublat și accentuat, constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mâinilor și degetelor; • elevii kinestezici, care învață cel mai bine prin acționarea maselor musculare (și care au nevoie să se miște pentru a putea învățaĂ. Fiecare dintre noi are o predispoziție nativă spre unul dintre aceste patru stiluri de a învăța. După ce folosim stilul nostru de învățat pentru a prelua informațiile, creierul le procesează și le stochează în una dintre emisferele cerebrale fie cea stîngă, fie cea dreaptă. Fiecare emisferă cerebrală
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
fără cuvinte. După aflarea superlegăturii (una dintre următoarele variante: emisfera stângavizuală, emisfera dreapta-vizuală, emisfera stânga-auditivă, emisfera dreaptaauditivă, emisfera stânga tactilă, emisfera dreapta-tactilă, emisfera stângakinestezică, emisfera dreapta kinestezicăă, putem crește eficiența și plăcerea învățatului prin folosirea de modalități de învățare în conformitate cu predispozițiile noastre native. Pe de altă parte, vom respecta și vom înțelege mai ușor modalitatea diferită de a învăța a celorlalți. 7 Testele care urmează vă vor ajuta să vă descoperiți predispoziția pe care o aveți în ce privește actul învățării. A. Chestionar
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
plăcerea învățatului prin folosirea de modalități de învățare în conformitate cu predispozițiile noastre native. Pe de altă parte, vom respecta și vom înțelege mai ușor modalitatea diferită de a învăța a celorlalți. 7 Testele care urmează vă vor ajuta să vă descoperiți predispoziția pe care o aveți în ce privește actul învățării. A. Chestionar pentru determinarea preferinței stilului de învățare 9 Când întâlniți o persoană necunoscută, ce vă frapează prima oară la ea? a. Înfățișarea sau modul cum se îmbracă b. Felul cum vorbește, ceea ce
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
care poate oferi răspuns. În fața unei imensități de abordări a ideii de om probabil că mai importantă decât conturarea unei definiții ar fi formularea unor întrebări fundamentale despre natura umană. Aceste întrebări, însă, trebuie să facă distincție între instinctele și predispozițiile cu care se naște omul și devenirea sa în umanitate și cultură, întrucât acestea dobândesc sens datorită educației și socializării. Studiile arată că, în absența grupului și a cadrului cultural, omul nu poate atribui semnificație lucrurilor și nu poate depăși
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cultură, întrucât acestea dobândesc sens datorită educației și socializării. Studiile arată că, în absența grupului și a cadrului cultural, omul nu poate atribui semnificație lucrurilor și nu poate depăși planul nevoilor sale primare, prin urmare nu-și poate obiectiva acele predispoziții care îl individualizează în regnul animal și care îl transformă în final într-un animal symbolicum, așa cum îl numește Cassirer, filosof care susține că rațiunea este un termen total neadecvat pentru a defini și înțelege complexitatea formelor simbolice specifice omului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
homo sapiens și symbolicum cu homo videns determină și trecerea în plan secund a limbajului abstract în favoarea limbajului perceptiv, infinit mai sărac, intuitiv și lipsit de capacitatea de a genera o infinitate de sensuri și semnificații, precum cel conceptual. Dacă predispozițiile și capacitatea omului de a gândi lumea prin imagini ca reprezentări mentale îl definesc și îl individualizează, fiind legate de natura umană, Sartori discută despre un nou tip de om datorită primatului imaginii vizuale care modifică tipologia umană și care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
efect, esența lui nu depinde de circumstanțe exterioare, ea depinde exclusiv de valoarea pe care el și-o atribuie lui însuși"31. Însă, trebuie avut în vedere că această capacitate a omului de a-și atribui valoare este doar o predispoziție care se obiectivează într-un cadru socio-cultural. Din acest punct de vedere, fiind o problemă legată de natura umană, imaginea poate fi privită și din perspectiva diferenței dintre om și animal. Susținând ideea universului simbolic specific doar omului, Cassirer arată
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Imaginea este o formă a culturii umane, un stadiu superior de gândire, întrucât deschide universul semnificațiilor. Așa cum am văzut, studiile și experimentele arată că imaginea, în sensul de reprezentare simbolică, este specifică omului, fiind o caracteristică esențială a acestuia, o predispoziție pe care o moștenește prin apartenența la specie, dar care se obiectivează și poate fi valorificată prin intermediul educației și culturii. Cu toate acestea, analiza reprezentărilor din cadrul comunităților preistorice evidențiază faptul că oamenii au înțeles din cele mai vechi timpuri forța
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este imagine, ci ține de supraviețuirea speciei, de capacitatea subiectului de a-și asigura existența fizică. Dacă arhetipul ar fi considerat imagine primordială atunci copilul nou-născut s-ar naște cu imagini, ori prin faptul că el moștenește prin specie o predispoziție, nu înseamnă că o poate și folosi fără a fi ajutat și asistat. Copilul nou-născut se naște cu posibilitatea de a folosi limbajul articulat, de a-și reprezenta simbolic lumea, dar nu poate face nimic din acestea fără a fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
secularizată și urbanizată, mai sunt capabile de o gândire mitică. Discuția trebuie să aibă în vedere faptul că mitul nu este creația unui anumit tip de societate, deși are un important rol social, ci este generat de însăși esența omului. Predispozițiile înnăscute ale acestuia, în anumite condiții sociale și istorice, transformă limbajul într-un instrument de gândire și orânduire a lumii. Din această perspectivă, întrebarea ar trebui precedată de reflecția în ce măsură lumea contemporană are sisteme simbolice prin care își explică existența
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vorba despre percepția și reprezentarea unor elemente, nu se poate discuta despre imuabilitatea identității și alterității, ci despre structuri care se schimbă de-a lungul timpului. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că, fără îndoială, se poate vorbi despre o predispoziție înnăscută în ceea ce privește identitatea și alteritatea, în sensul că omul are nevoie să se diferențieze, dar, în același timp, să atribuie semnificații celor din jur, cu ajutorul cărora să contureze distanța dintre eu și non-eu, însă conținuturile acestora sunt supuse unui proces
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identității și alterității termenii cei mai adecvați fiind construcție supusă devenirii, punct în care putem aduce în discuție problematica devenirii întru celălalt, proces complex care presupune un schimb permanent în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi privit drept o predispoziție înăscută a individului. Deși fenomenul apare preponderent în cazul interacțiunii directe dintre subiect și obiect, devenirea întru celălalt poate fi considerată drept un mecanism al structurării relației identitate/alteritate și a conținuturilor acestora, dacă avem în vedere faptul că discutăm
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
19, 20, 27, 29, 30, 32-35, 37, 65, 92, 94, 103, 105, 106, 118, 119, 125, 127, 186, 189, 200, 248, 263, 289 pattern, 25, 41, 66, 68, 86, 125, 192, 193, 194 pericolul stereotipizării, 245 pictures, 25, 28, 297 predispoziții, 19, 102 prejudecată, 53, 227, 229 prelogic, 15, 83, 84, 86, 87, 137 presupoziții, 15, 223, 262 principiul identității, 146, 173, 174 psihanaliză, 46 psihologie socială, 12, 120, 196, 257, 289, 290, 292 reprezentare, 5, 9-11, 17, 18, 20, 22
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
orale, sistematizând, în acest sens, modul în care reprezentările religioase sfidează logica cotidiană și ideile pe care oamenii le au despre caracteristicile lumii fizice. Pentru Boyer, memorabilitatea miturilor poate fi denumită optimum cognitiv, rezultat din combinația elementelor narative comune cu predispoziții mentale înăscute, cum ar fi credința în ființe supranaturale. (Pascal Boyer, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001). 246 Ibidem. 247 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca despre o „jumătate de inteligență”. Acest tip de inteligență este mai dezvoltată la filosofi, cei care pun Întrebări despre sensul fericirii, originea Universului etc. Probabil că spiritualitatea aparține acestui tip. Aceste tipuri de inteligență sunt legate atât de anumite predispoziții „naturale”, cât și de achiziții (cunoștințe, priceperi, abilități) care sunt funcții de stimulare a mediului. Privite dintr-un alt unghi, formele multiple de inteligență nu sunt altceva decât tipuri de capacități (cognitive, psihomotrice, socio afective) descoperite de fiecare În mod
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
al Presa și Biserica. Lumea orașelor este mai mult influențată de Pre să, acolo unde informația pătrunde mai ușor. Pe de altă parte, o mare parte a societății (lumea de la sate), prin natura împrejurărilor nu are timp și poate nici predispoziția de a citi nici măcar un ziar, ni cid ecum o carte. În aceste condiții ce se poate face pentru ca totuși, informațiile importante să ajungă la destinație, adică la orice om? În lumea satelor mai ales, Biserica este axată pe ideea
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
6 ani, nerecunoscându-se faptul că există copii cu probleme și, doar în cazuri rare, aceasta se amâna după un control medical și psihopedagogic, uneori fiind orientați spre învățământul special. 2. Cauzele și tipurile de imaturitate școlară Factorii organici primari - predispozițiile structurale ereditare - cum ar fi maturizarea morfofuncțională tardivă, particularitățile individuale ale ritmului de dezvoltare, inclusiv a proceselor psihice care condiționează formarea deprinderilor școlare, afecțiunile sistemului nervos central - dintre care în mai strânsă și directă relație de cauzalitate cu eșecul școlar
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
oarecare măsură, ceea ce se numește inhibiție socială. O mică doză de timiditate este benefică pentru orice om; prea multă însă, nu folosește nimănui. Anxietatea și lipsa încrederii în sine contribuie decisiv la timiditate. Cercetări recente arată că poate exista o predispoziție genetică spre timiditate, iar încercările prea insistente ale părinților de a-l socializa pe copil au adesea un succes scăzut. Tehnica este un mediu perfect pentru timizi, de exemplu Internetul este o modalitate preferată de a interacționa cu ceilalți. Pericolul
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
amprentă a relațiilor sociale; întotdeauna influențele externe acționează prin intermediul condițiilor interne, acestea din urmă fiind interiorizări ale primelor (Rubinstein, 1962). Natura condițiilor interne poate fi dublă: a. Biologică, ereditară (ele controlează în primul rând constituția somatică, tipul de sistem nervos, predispozițiile native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dacă îl vor lăsa să experimenteze consecințele propriilor greșeli, numai în acest mod el reușind să primească adevărate "lecții de viață". Colette Destombes consideră drept principale pentru modul în care pă-rinții pot sprijini relația cu adolescentul lor, următoarele trei aspecte: predispoziția spre dialog; autonomia progresivă; sprijinirea maturizării adolescentului. În ceea ce privește predispoziția spre dialog, autorul precizează că părinții "trebuie să asculte cu răbdare, să încurajeze confesiunile, cunoașterea reciprocă, să înțeleagă interesele tânărului, lumea în care se complace, chiar dacă la mijloc sînt subiecte spinoase
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]