1,393 matches
-
Aceste dificultăți au condus pe nesimțite mediile antirasiste, cuprinse de un negru pesimism cu privire la natura umană, la promovarea conservării „tabuurilor” sau chiar a reimpunerii lor, prin elogiul limitei simbolice reprezentate de lege. Atunci când nu mai credem nici În puterea de prefacere a Luminilor, nici În efectele dialogului și când ajungem la disperare tot Încercând să creăm „Omul nou” (postrasist) printr-o Revoluție regeneratoare, ajungem să facem elogiul interdicției, deplângând „sfârșitul tabuurilor” și propunând reinstaurarea lor. Reprimarea pe cale juridică tinde să devină
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
influențe, În cadrul căruia aporturile europene, În special spaniole, portugheze, italiene și flamande, vor fi supuse unei prelucrări indigene pentru a conduce la o expresie artistică cu totul nouă. În Brazilia, viziunea artistică a Africii negre va contribui și ea la prefacerea aporturilor Bătrânului Continent (portugheze, dar și olandeze, În nord-estul țării), dând naștere unui stil specific, simbolizat de arhitectul, sculptorul și decoratorul metis Antonio Francisco Lisboa, mai cunoscut sub numele de Aleijadinho, care a trăit Între anii 1730 și 1814. Operele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
DUBOIS 1973; VARO - LINARES 1997. RN ACȚIUNE. În mod obișnuit, prin acțiune se înțelege "faptul de acționa, de a activa potrivit unei intenții (prin manifestarea voinței)", rezultînd din aceasta că cineva acționează (un subiect uman) și, eventual, ceva suportă o prefacere, o modificare (fiindcă este obiectul acționării). Ca atare, acțiunea ar putea fi privită ca un act sau ca o sumă de acte prin care omul intervine în ordinea fenomenelor realității pentru a le schimba potrivit scopurilor sale. Pentru Aristotel, exista
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textualității, se distinge un prim nivel, construit dintr-un sens (o reprezentare propozițională) și o valoare ilocutorie (un tip de act de vorbire), atribuită propozițiilor. Există apoi un al doilea nivel, unde grupurile de propoziții sînt, printr-o serie de prefaceri, condensate și stocate în memorie pentru a permite continuarea construcției sensului prin integrarea enunțurilor următoare. Aceste grupuri de propoziții formează macrostructurile semantice iar stabilirea lor este facilitată, la un ultim nivel, de recunoașterea organizărilor convenționale, structuri globale de forme sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Moldovenii în istorie a lui Petre P. Moldovan ar putea fi o mostră a unei astfel de limbi, definită de autorul însuși după o afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile datorită limbii comune“ <footnote Vezi Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și că, deci, limba moldovenească e altceva decît limba română, evitîndu-se cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ștefan cel Mare» Suceava“, seria Filologie, A. Lingvistică, T. VIII (2000-2002), p. 136. footnote> . Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut prin prefacerile datorite limbii comune“ <footnote Ibidem, p. 140. footnote> . Procesul de armonizare a vorbirii moldovenilor din Basarabia cu limba română literară a cunoscut, după revenirea Basarabiei în interiorul granițelor statale românești, un ritm foarte rapid. Poate chiar mai rapid decît s-a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care ți se taie respirația, se insinuează un sentiment ambiguu, ca o neliniște corozivă, a cărui semnificație am înțeles-o târziu, abia la a treia lectură: unul dintre cele mai versatile "bunuri" ale culturii occidentale, trecut prin nenumărate nuanțe și prefaceri, inocența, are cel mai adesea o natură tragică și subversivă, nefiind un dar, ci o traumă și-un blestem. Nathan Zuckermann, alter-egoul ficțional deja clasic al romanelor lui Roth, proiectează în eroul său din adolescență, Seymour Irving Levov - supranumit, datorită
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea îl purifică pe Ion part. purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A SE RABLAGI Bicicleta lui Ion s-a rablagit tranz.: Nu sunt nebun să-mi rablagesc mașina part. rablagit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sensul hegelian și nu platonic - „apte de existență”, În sensul că-și conțin contradicția, apte pentru acel „teatru” continuu În care afirmația și negația se Înfruntă și se echilibrează la nesfârșit, născând viul, singurul concret În această lume a continuelor prefaceri și distrugeri. Eul, realitatea indestructibilă care, cum o spuneam, ne ajută să fim fără „a fi văzuți”, posedând scufia invizibilității din basmele germane, ne ajută „să fim singuri”, suportând de bine-de rău „singurătatea socială”, asistați fiind de „valetul” nostru, prevenitor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
declarând și alta, ca în oglindă, făcând ... Într-adevăr, naratorul, prins în cursă, lasă totul și toate baltă, pleacă în satul cu pricina și descoperă uimit că "Varvara era un sat ca toate satele, o comună destul de prosperă, beneficiind de prefacerile înnoitoare ale timpului, cu buni gospodari, cu spital nou, cu două școli generale și liceu, cu două blocuri de locuințe în centru..." Aici află că există și învățătorul Rebega cu niște povești aiurite despre istoria satului, dumerindu-se că acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iar nu Supraomul. "Omul concret cum recunoaște chiar Theodor Codreanu este o încarnare a nimicului" (Transmodernismul, Ed. Junimea, lași, 2005, p. 13). La existențialiști nimicul produce angoasă, neliniște metafizică. Lumea nu e în sine, ci dislocată, marcată de o continuă prefacere, e o lume în care lucrează și survine hazardul. Postmodernii negăsind unitatea în această lume, nu renunță la ea, proclamând domnia hazardului. După cum lumea nu se caracterizează prin unitate și nu are un temei în sine, la fel omul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stă alături de cea pentru Hamlet și Mateo Falcone (Shakespeare și Mérimée sunt printre autorii preferați). Modelele contradictorii îl determină pe adolescent să noteze exasperat: "Sunt un aliaj de karamazovianism, de oblomovism, de hamletism, de caragialism, de hyperionism, într-o necurmată prefacere cameleonică. De aceea nu sunt nimic" (864). Trimiterile la autori și cărți din cele mai diverse perioade și arii culturale demonstrează că nu se găsiseră încă reperele de lectură, că se citea cu aviditate, cam tot ce cădea la îndemână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
redacție nu-și propune să „fabrice” poeți, prozatori, critici literari, ziariști. Nici să-i învețe pe tineri să „fabrice” cărți. Ci doar să le stimuleze nevoia și plăcerea de a (se) comunica. De a descifra înțelesuri în lumea încărcată de prefaceri și semne prin care trec. De a-și defini, fără îngrădire, personalitatea, prin raportare la valorile culturii și civilizației naționale și universale. Prin exigentă și stăruitoare „lucrare în cuvânt”, într-o vreme de ticăloșire generală și de înstăpânire despotică a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
a-l însemna, serată de lumini tot ce fură deplin mintea, amploarea neomenească a visului de epocă în tot reducționismul literar, Pașcani momentele de suficiență, val albastru la a cincea linie, sîngele Blaga se trage înapoi în părinți, în ei prefacerea mase deplasate de mărfar la nord, vagoane poloneze, reluarea relevmentului local, impunerile CFR și fantoma luncii de Siret, garnitura de călători încuiată, se expediază după reparații de la "Remar" Pașcani, stațiile de domiciliu Ploiești, Tîrgu Mureș, trenul de revizie pe linia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fier, femeia trage peste șină în sus copilul, liniile de transport ca pe hartă, DN 61 larg segment, arbori maturi, soare buricul de deget împuns, o dată, prin stratul de zare, s-a făcut înghițitură, nici în nor nici sub pămînt, prefacerea unui soare de înecat! toate Videle se rotesc în sensul sistemului, sondele în mișcare, bec rotitor pe mașina de intervenție, valea ferește orașul în frunzișuri negre, tencuiala Liceul industrial de petrol și gaze, personalul Videle Giurgiu locomotivă de serie nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
călătorie, lipsa de dovezi de prezent, satele integrate cîndva la exponate despuiate de codri, locomotiva 40-0078-02 tractează personalul Teiuș Deda Brașov, locomotiva împingătoare intersecția spre Bălan, stînele de brazi la păscut trec dintr-o parte într-alta, pe fundul văii prefaceri în amestec, foile verzi între foioase desfrunzite, lopeți cu tăișul în sus, e vis, dar să nu crezi că s-au adunat toate, sînt și urme de neurmărit, multiple, sînt și extreme estetice ori de alt soi, nu le-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pavilionul maimuțelor strămoși în spaime medievale om-tobă, om-arbore, om-mugur, omul-literatură, mîna subțire la puiul de pavian e vena lui care palpită, timp la perfecțiunea infinită infinitezimală pe reflecție schimbată în om-literatură în cazul literaturii, pui de pavian negru nu prinzi prefacerea, te crezi om, fugi, te ține mama de coadă, mănîncă din cealaltă mînă, făpturile prezentul singur pe lume, șarpe, șarpele negru de munte estul Americii de Nord, elaphe obsoleta formă de spațiu refăcut, să te întîlnești mereu cu coada și să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012 martie 2013 a beneficiat de un stagiu de pregătire la "Georg-Eckert-Institut für internationale Schulbuchforschung" din Braunschweig (Germania). Mihai Stelian RUSU, Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RUSU
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RUSU, MIHAI STELIAN Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național / Mihai Stelian Rusu. - Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0104-7 94(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAI
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0104-7 94(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAI STELIAN RUSU Memoria națională românească Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: memoria națională românească; identitate națională; politicile memoriei; analiza manualelor școlare; memorie și construirea statului-națiune. Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea de față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile succesive ale memoriei istorice românești în decursul timpului prin demontarea logicii în baza căreia aceasta a fost construită. Acest tip de abordare speră să crape o deschidere înăuntrul principiilor constitutive din spatele construirii socio-culturale a memoriei naționale, aruncând astfel lumină asupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
demontarea logicii în baza căreia aceasta a fost construită. Acest tip de abordare speră să crape o deschidere înăuntrul principiilor constitutive din spatele construirii socio-culturale a memoriei naționale, aruncând astfel lumină asupra mecanismelor și proceselor aflate la lucru în facerea și prefacerea conștiinței istorice românești. Ca atare, având în vedere gradul destul de ridicat de ezoterism conceptual precum și strategia deconstructivistă utilizată ca metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a memoriei naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția memoriei naționale românești sunt puse în legătură cu o serie de "cadre societale" care i-au afectat emergența, compoziția și traseul în decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea sunt prinse. O analiză relațională va putea pune în evidență natura reverberativă a prefacerilor structural-formale și de conținut-substantivale suferite de literatura didactică, ca ecouri izvorâte în modificările câmpului literar răsfrânte asupra literaturii didactice. Examinată sub aspectul literaturii didactice, istoria educației românești poate fi etapizată în trei mari perioade, decupate cronologic în virtutea dominației a câte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]