5,618 matches
-
religiunii ortodoxe, dar care vede și judecă prin interesul imensei majorității turmei anonime a credincioșilor. În privința tratării părții doctrinare, pur dogmatice și canonice a acestei probleme, P.C. Arhimandrit C. I. P. Șerboianu, unul dintre preoții culți care s-au emancipat de prejudecățile ce nu pot servi nimănui și nici Bisericii, va arăta în mod documentat și amănunțit, în studiul său "Cremațiunea și Religia Creștină", că religia ortodoxă nu reprobă incinerarea"103. În același sens, în Raportul de activitate a Consiliului Societății "Cenușa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lumene și primind în schimbul câtorva grațiozități și concesiuni reciproce titlul de națională și de stat"136. Marea schimbare se petrecea odată cu secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care afirmau un nou spirit cel științific în contradicție cu diverse prejudecăți și chiar cu religia creștină. Însă arhimandritul vedea aici o primă minune petrecută după mai multe secole, și anume faptul că reprezentanții diverselor biserici creștine și nu numai au înțeles și au încercat să explice faptul că între acest nou
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
slujind la acest Crematoriu și devenind un adevărat cetățean al patriei mele și al întregii lumi, eliberat de interese particulare și în slujba singurului adevăr Care este Iisus Christos"173. Prin urmare, arhimandritul se simțea un învingător, fiind eliberat de prejudecăți, de încorsetarea într-o structură ce o considera retrogradă, aceasta fiind și concluzia finală a articolului: "Mă dezbrac de orice demnitate; de orice onoruri; de orice câștig pământesc; de orice calcul omenesc și la căpătâiul meu, vreau să mi se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
reale, cel puțin al unei apropieri sincere. (Flacăra Sacră, II, 2, 1935, p. 2-4) Cremațiunea și religia creștină [III] Evul mediu, caracterizat printr-o ocultă pasiune religioasă asupra spiritului științific și ridicarea la rangul de dogmă a celor mai extravagante prejudecăți, avu darul să pregătească vrând nevrând o reacțiune nu numai socială, dar și bisericească. Cu secolul al XVIII-lea începe în chip revoluționar opera de purificare a tărâmului social-politic implicând în sine și pe cel religios, iar în secolul al
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
științele pozitive luară un avânt atât de mare, devine religia creștină un semn de întrebare. Spiritul științific, cu metoda sa, pe bază de experiență descătușat întrucâtva de angrenajul religios, politic și social, se manifestă uimitor de repede strivind, cu putere, prejudecățile-nvechite și răsturnând, chiar în propria casă, idolul la care se închinase până atunci. Teorii, ce erau considerate axiome, se deteră sfios la o parte, imposibilul devenea posibil; irealul își găsea conceptul în realitate. O armată-ntreagă de iluminați se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
iluminați se puse-n serviciul acestei revoluții științifice, având ca punct de reper numai și numai căutarea sinceră a adevărului suprem, pe alte căi însă decât ale contingențelor de până atunci, cum și strivirea fără milă, a tot ce era prejudecată, obișnuință necontrolată și superstiție ancestrală. Reprezentanții bisericii creștine de toate nuanțele și-n permanență dizidență unii cu alții, văzură-n oamenii de știință niște periculoși vrăjmași dar, la un moment dat, avură și intuiția, ca-ntre știință și religie pare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Și faceți multe alte lucruri de felul acesta!" (vezi și Matei Cap XV 1-20). În scurta Sa misiune dumnezeiască de Învățător al lumii, Mântuitorul S-a împiedecat la fiecare pas, nu atât de doctrina mozaică a Legii vechi, cât de prejudecățile și datinile poporului evreu, care suplineau adevărata învățătură, după cum se observă până-n ziua de astăzi la Evrei. Capitolul XXIII din Evanghelistul Matei este elocvent în privința asta: Mântuitorul face Cărturarilor și Fariseilor un aspru rechizitoriu, al cărui sens adânc nu poate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de Duhul Sfânt", "lumina, care luminează pe tot omul ce vine în lume", a înviat din morți, ridicându-ne pe noi, muritorii, la cunoașterea supremului Adevăr. A înviat Christos, viața noastră a înviat; Cel Care a călcat în picioare toate prejudecățile omenești; a înviat adevărul; a înviat Acela Care nu se uită la fața omenească, ci la inima sinceră și duhul umilit; a înviat Acela, Care dându-Și seama de importanța focului, atât în materia neînsuflețită, cât și în lumea ideilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții" (Ioan XIV 6; VIII 12). De sus din cerul neprihănit de nimic, ne vine îndemnul acesta, ca să-nvieze pe pământ mințile moarte-n întuneric și prejudecăți ale atâtor inși cari poartă chip omenesc și cu trufie trâmbițează pretutindeni, că sunt creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dumnezeu însă este Lumina neapusă, foc mistuitor, eterna nemurire; este Însuși Adevărul pe Care-L caută toți aceia cari
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aduc aminte o altă povață a Evangheliei că " Oricine se va smeri, va fi înălțat!" (Matei XXIII 1-29). Trezește-te, neamul meu românesc, la chemarea de sus a Luminei lui Christos! Scutură de pe mintea ta tot ce este nedreptate, minciună, prejudecată, legende și-nchipuiri amăgitoare; curăță-ți conștiința de zgura datinilor, care-ți încleștează buna propășire în această viață; apără-ți graiul tău românesc și glia strămoșească, în care se va odihni cenușa trupului tău, alături de cea a înaintaților tăi, ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sfârșit de toți aceia, care nu-și dau seama că, cu picioarele sau în noroi, dar capul trebuie să privească necontenit spre cer, de unde vine adevăratul ideal și singura fericire statornică. Vreau să intru în Împărăția Adevărului și înfrunt toate prejudecățile nației mele, care niciodată nu mi-a putut da calea Adevărului, pe care o găsesc numai în Evanghelia Mântuitorului. Mă dezbrac de orice demnitate; de orice onoruri; de orice câștig pământesc; de orice calcul omenesc și la căpătâiul meu, vreau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
utopii ridicole. Și să nu uităm că chiar creștinii noștri desăvârșesc asemenea fapte, ba încă merg până acolo că unii tăgăduiesc învierea morților, alții se-ndoiesc de ea, iar alții, fanatici și sclavi ai tradiției și a tot felul de prejudecăți, limitând sau negând Atotputernicia lui Dumnezeu, cred și mărturisesc că numai trupurile îngropate vor învia, nu și cele incinerate (arse). Acestora le voi aminti cuvintele filosofului și omului de știință Pascal, scrise pentru atei; Ce motive au ei să spună
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cunoașterea care a făcut posibilă mișcarea mâinilor și cea a ochilor, ridicarea, urcarea treptelor, băutul și mâncatul, odihna în sine, este cunoașterea vieții. Dacă ne întrebăm care dintre aceste trei cunoașteri este fundamentală, suntem nevoiți să respingem dintr-odată ansamblul prejudecăților vremii noastre, mai precis credința că cunoașterea științifică este nu numai cea mai importantă, ci și singura cunoaștere veritabilă, că, de fapt, cunoașterea înseamnă știință, adică acel tip de cunoaștere matematică a naturii introdus în epoca lui Galilei, și că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
adică acel tip de cunoaștere matematică a naturii introdus în epoca lui Galilei, și că tot ceea ce a precedat această implantare a științei riguroase în Occident nu a fost decât un mănunchi de cunoștințe neorganice, intuiții confuze, ca să nu spunem prejudecăți și iluzii. Nu putem totuși scăpa din vedere faptul că începuturile sunt întotdeauna partea cea mai dificilă; și cum ar fi putut umanitatea preștiințifică, lipsită într-adevăr de toate mijloacele pe care avea să i le pună la dispoziție tehnica
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o povară, nicidecum pentru că îmbracă cutare formă specifică, pentru că este cutare sau cutare nevoie naturală, cea de a bea sau de a mânca, sau nevoia sexuală, ci în virtutea subiectivității sale care o încarcă de ea însăși până la insuportabilul acestei încărcări. Prejudecățile obișnuite ale gândirii occidentale ne împiedică să înțelegem pe deplin ce se întâmplă în acel moment. Noi nu concepem exercitarea acestei forțe care ia naștere în încercarea de sine a subiectivității, care este condusă, la paroxismul acestei încercări, la declanșarea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V Democratizarea familiei 231 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile 231 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale 243 2.1. Șansele familiei monoparentale 251 3. Egalitatea ca includere 260 4. Democratizarea familiei 268 5. Concluzii 274 Anexă 279 Bibliografie selectivă 289 Rapoarte, barometre 305 Index de autori 307 Index tematic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
maternitate haiducească opțiunea femeilor din România de a avea copii fără un partener legal sau măcar un concubin care să-și recunoască paternitatea sau când renunță la un astfel de partener dincolo de ideologia autosacrificiului matern cu orice preț, în răspărul prejudecăților comune, eu cred că a găsit un termen foarte potrivit. În România anului 2005, libertatea contra curentului, acea libertate care de fapt nu lezează pe altul, este tratată ca o formă de out-law (de anomie, aproape de nelegiuire) din perspectivă cutumiară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu privire la aspectele care priveau problemele familiei monoparentale. Am avut în atenție datele oferite despre familie în Barometrul de gen (2000) și în Barometrul de opinie publică (2002-2005). O altă linie de interes a fost cea referitoare la modelele, simbolurile, miturile, prejudecățile asociate familiei monoparentale: cum influențează toate acestea reprezentările sociale? Am recunoscut o anume violență simbolică 23, posibilă prin interiorizarea de către femeile mame singure a relației de dominare sub care se aflau. Astfel, a fi mamă singură reprezintă o situație problematică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
oferi bucurie și de a răspândi frumusețe, eleganță și grație pretutindeni. (John Stuart Mill, Essays on Marriage and Divorce, apud A. Rossi, 1970, p. 76) Punctul de vedere exprimat de Mill este împărtășit încă de mulți dintre contemporani ca o prejudecată privind femeile. Așa se face că, deși rolul femeilor pe piața muncii este recunoscut și se discută despre șansele lor egale de afirmare în toate sferele vieții sociale, totuși imaginea unei femei angajate privind performanțele în carieră este receptată la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lor se desfășoară altfel decât a celorlalți copii. Studiile realizate din perspectiva genului pe programele și manualele școlare aflate în uz au arătat că multe dintre lecțiile predate în școală nu sunt sensibile la dimensiunea de gen, ba chiar transmit prejudecăți, stereotipuri patriarhale 40. Educația școlară este prioritar orientată către sfera publică. Educația pentru sfera privată 41 pare să fie lăsată în seama familiei. În școală, elevii nu sunt abilitați privind rolurile parentale. 3.3. Alocații familialetc "3.3. Alocații familiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
confruntă cu diverse probleme de viață. Astfel, vor exista constrângeri obiective care să-i conducă pe toți spre un parteneriat privat. Din sfera publică, se fac însă presiuni spre legalizarea cuplurilor heterosexuale care își propun să devină părinți. De la obiceiuri, prejudecăți, practici cotidiene până la aspecte de politică publică privind protecția familiei, totul concură spre valorizarea pozitivă a relațiilor legalizate. Temeiul îl constituie oferirea unui climat armonios pentru creșterea și dezvoltarea adecvată a copiilor; problemele părinților (în situația de părinți singuri) nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
interesul superior al copilului, după o expresie folosită în asistența socială, sunt cultivate relații periodice. Aici, practicile comunitare își relevă importanța. CAPITOLUL VTC "CAPITOLUL V" Democratizarea familieitc "Democratizarea familiei" 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățiletc "1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile" Când încercăm să înțelegem ceva nou, operăm cu asemănări și deosebiri față de cele deja știute, facem asocieri cu lucrurile familiare, văzând, de fapt, ceea ce este nou prin intermediul experienței de care dispunem. Într-o astfel de abordare, desigur, experiența devine deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
persoanele ca atare, ci despre reprezentările pe care ceilalți le au despre cei în cauză. În unele situații, împărtășirea (necritică) a părerilor celorlalți - preluarea punctelor de vedere ale căror întemeieri sunt suspecte sau care nu sunt nicidecum întemeiate - conduce la prejudecăți (ce apar ca un context în care încadrăm o stare asupra căreia ne orientăm atenția, ca sumă de judecăți gata elaborate, puse înaintea judecăților pe care urmează să le facem). Prejudecățile 2 sunt prezente pretutindeni, de la aspectele cele mai banale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
suspecte sau care nu sunt nicidecum întemeiate - conduce la prejudecăți (ce apar ca un context în care încadrăm o stare asupra căreia ne orientăm atenția, ca sumă de judecăți gata elaborate, puse înaintea judecăților pe care urmează să le facem). Prejudecățile 2 sunt prezente pretutindeni, de la aspectele cele mai banale ale vieții cotidiene la modul cum sunt prezentate la nivel academic diverse teorii privind ordinea socială. Ele au rolul de a simplifica o realitate socială, de a face abordabilă o situație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
într-o categorie 3. Acest lucru este posibil într-o supoziție deterministă, în care se presupune că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Dintre prejudecăți, interesul se apleacă aici doar asupra acelora privind familia monoparentală, prejudecăți care includ dimensiunea de gen. Tipul respectiv de familie se confruntă cu multe probleme de integrare socială, tocmai din cauza prejudecăților la care este supusă. Mai precis, prejudecățile asociate femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]