3,194 matches
-
mult disputată montare de la Florența) în 13 Ianuarie 1861, la New York în 11 Februarie 1861, la Londra în 15 Iunie 1861. Tot în anul 1861, operă a mai fost prezentată și la Barcelona, Berlin și Sankt Petersburg. Au mai fost premiere la Stuttgart și Buenos Aires în 1862, Budapesta în 1863, Viena în 1864, ș.a..m. d. La New York Opera House, în 1903, operă l-a avut ca solist pe Jean de Rezke. În 6 Februarie 1905 din distribuția operei au făcut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
numit director general al teatrelor, însă nu pentru multă vreme (până în mai 1889). În 1889 se căsătorește cu Alexandrina Burelly, fiica unui arhitect, făcându-și voiajul de nuntă în Italia. În 1891, volumele Teatru și Năpasta îi sunt respinse de la premiere în ședința plenară a Academiei Române, în urma raportului defavorabil al lui B.P. Hasdeu și a intervenției lui D. A. Sturdza, care îi aduce grave acuze: imoralitate și denigrare a valorilor naționale. Despărțirea de Junimea se produce în 1892, după conferința Gaște și
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
1 iulie 1907), Corneliu Moldovanu (de la 2 noiembrie 1907). Editarea revistei este determinată de câteva evenimente literare ale anului 1906, între care apariția publicațiilor „Viața literară” și „Viața românească”, intrarea lui N. Iorga în comitetul de redacție al „Convorbirilor literare”, premierea (1905) de către Academia Română a Poeziilor lui Octavian Goga și a Povestirilor lui Mihail Sadoveanu. În aceste condiții, încurajat de „iubirea și de încrederea câtorva tineri scriitori”, între ei aflându-se Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Emil Gârleanu, E. Lovinescu și Corneliu
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
fixe, există „Societățile dramatice”, unde disimulat sub inițialele D. Db. (Dinu Dumbravă), este laudativ la adresa celor trei societăți dramatice de la București, Iași și Craiova „pentru munca cea mare de regenerare morală” și pentru „influența hotărâtoare asupra spiritului publicului”, „Însemnări de la premiere”, semnată de același Dinu Dumbravă, cu o cronică la Trandafirii roșii, poem dramatic de Zaharia Bârsan, precum și „Noutăți artistice” (concerte, spectacole de teatru). Apar poezii de Șerban Bascovici, Al. Stamatiad și o comedie lirică, Serenada din trecut, a lui Mircea
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
1903), succint expozeu asupra chestiunii evreiești la noi. Lepădând afabilitatea surâzândă, socialistul cu gambetă scoate aici câteva scrâșnete. Dar îndeobște e volubil și sagace, un atu al comentariilor sale fiind bunul simț. Asistând, în calitate de cronicar teatral, la un șir de premiere, constată că mizanscenele sunt covârșite de „furoarea decorului și a regiei”, pentru că unii regizori, socotindu-se „alfa și omega”, transformă textul într-un pretext extravagant pentru exhibițiile lor. Cronicile lui au și valențe de interpretare literară, cu ascuțimi psihologice. Cu
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
în diferite domenii ale literelor, științelor și artelor. Din 1949, s-a hotărât înființarea a 15 premii anuale în valoare de 200 000 de lei, sumă care, treptat, a fost redusă, pentru ca, după 1977, să nu mai fie acordată deloc, premierea lucrărilor făcându-se neregulat, până ce, în 1986, acțiunea a încetat cu totul. După 1990, tradiția acordării de premii, începută încă în 1869 cu cel dat lui Timotei Cipariu pentru prima parte a Gramaticii limbii române, a fost reluată. Se acordă
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
al XIX-lea. Autorul consideră că Lucrețiu nu poate fi acceptat din punct de vedere moral, precizează că nu aderă la teoriile lui, mărturisește că aparține catolicismului de cea mai bună tradiție, fapt pentru care a și fost răsplătit cu premierea de către Academia Franceză. Niciun mister... Doamna Agnès Lagache găsește că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensăe măcaniste, Alpha Bleue. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să fie citit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a depăși aceste obstacole. Taylor inițiază realizarea de studii sistematice asupra muncii și managementului însuși. În acest fel a apărut Managementul științific. Taylor afirmă că managementul științific nu este „o nouă schemă de plată a oamenilor”, „un nou sistem de premiere”, el nu este „studiul timpului” și nici „studiul omului” dimpotrivă este o „revoluție mintală”, o „mare schimbare spirituală” care ar trebui produsă în rândul tuturor celor care lucrează în spiritul lui. Taylor a propus 4 mari principii ale managementului științific
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu se ocupă de situațiile obișnuite În care studiile de teren randomizate sunt dificil de implementat, dacă nu chiar impracticabile. Situațiile despre care vorbim includ următoarele: • programul care este evaluat decide să finanțeze locații specifice, conform unei proceduri competitive de premiere (designul studiilor de teren randomizate presupune alocarea randomizată la grupuri de intervenție și control); • oricare din locațiile de comparație sau control selectate pentru a fi comparate cu locațiile finanțate (de intervenție) pot avea deja - sau pot adopta ulterior - componente importante
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
apoi, Într-un final, pornesc fără chef spre sala de așteptare, Încercînd să-mi ascund dezamăgirea. Nu m-a invitat. Toate vedetele or să bea ceai Împreună, Împărtășindu-și experiențele din timpul sarcinii și Întrebîndu-se reciproc de unde se Îmbracă pentru premiere, iar eu am să stau la mine acasă, singură cuc. — Becky? se uită Luke la mine mirat. Ce-ai pățit? — Nimic. Simt că-ncepe să-mi tremure buza de jos. — Numai că nu m-a invitat și pe mine la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
meticulos aparat științific în română și franceză, pentru a o face cât mai accesibilă învățaților străini. Aceștia o salută prin vocile lui Th. Gartner, Wilhelm Meyer-Lübke, Richard Otto, Émile Picot, Jan Urban Jarník, Gustav Weigand. Academia Română o respinge însă de la premiere din cauza contribuției personale „reduse” a autorului. Tot din dorința popularizării în străinătate a literaturii române, G. publică Geschichte der rümanischen Literatur (1900), pe care o considera „prima încercare de a utiliza peste 500 de manuscrise, fie necunoscute, fie complet ignorate
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
le tipări, piesele Daniel Rochat de Victorien Sardou și Hernani de Victor Hugo. În afară de pamfletul Epistola studenților din facultatea Creierului din planeta Jupiter, scrie o satiră la adresa politicianismului vremii, intitulată O ședință administrativă la Piei Roșii cu leafă. Propunând spre premiere Academiei două piese de Gh. Sion, nu se dovedește și un bun critic de literatură. Prin structură, G. este un memorialist. Încă la 1858 îi trimitea lui V. Alecsandri o scrisoare în care relata cu farmec un voiaj în Marea Egee
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Chirescu ș.a. și prozele lui George P. Capagea-Rosetti, Bogdan Agapie, Tache Belimace, Mihail Ilovici -, L. se manifestă ofensiv în critica de la rubricile „Cronici mărunte”, „Recenzii”, „Actualități”. O adeziune la „memoria clasicilor” arată At. Alexandrescu în notele intitulate Sacrilegiu, care contestă premierea de către Societatea Scriitorilor Români a lui Ion Barbu și a lui Lucian Blaga, și în Săptămâna poeziei, unde conchide că publicul e interesat de Panait Cerna, V. Alecsandri și Mihai Eminescu, nu de Ion Barbu. Același cronicar recomandă Umbre chinezești
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
mie și una de nopți, I-II, București, 1922. Repere bibliografice: G.Bogdan-Duică, „Frământări”, „Românul”, 1912, 243; G. Topîrceanu, Scrieri, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, 1983, 320-322; Dragomirescu, Scrieri, 150-154; Lovinescu, Critice, VII, 119-136; I. Al. Brătescu-Voinești, [Raport de premiere a romanului „Ion”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLI, 1920-1921; Botez, Scrieri, 19-34; Arghezi, Scrieri, XXIV, 264-270; Aderca, Contribuții, I, 184-192, 248-252, 388-390, 511-513, 525-526, II, 5-8, 49-51, 139-142, 156-159, 238-241, 317-320, 367-370; Vianu, Opere, I, 234-236, III, 192-197
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1934-1940 (25 000 lei), precum și altele, din donații particulare (Premiul „Ștefan I. Costacopol”, de 6 000 lei, pentru critică, în anii 1931-1945) ori din premiile restituite. Presa anilor interbelici abundă în nemulțumiri și contestări ale deciziilor luate de comisiile de premiere, dar se poate spune că pe ansamblu erorile flagrante au fost foarte puține. Astfel, în domeniul prozei au beneficiat de premii Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu Rebreanu (1924), Henriette Yvonne Stahl, Gh. Brăescu
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
comedii de Theochar Alexi, piese de Maria Baiulescu, Zaharia Bârsan ș.a. În 1904 este deschis un concurs pentru lucrări dramatice, întrerupt în 1908, reluat în 1913, când premiile vor fi acordate însă din fondurile unor donații. Din prima comisie de premiere, alături de Iosif Vulcan, Vasile Goldiș și Iosif Blaga, făceau parte Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Ultimului îi sunt premiate câteva transpuneri din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
fie mai curând mici nuvele, în care cei necăjiți luptă cu neajunsurile vieții. O contribuție remarcabilă, de data aceasta nu numai în domeniul folclorului, ci și în acela al etnografiei, o reprezintă „studiul istorico-etnografic comparativ” Nunta la români, preferat pentru premiere de Academia Română cărții prezentate de folcloristul S. Fl. Marian. Alte contribuții (Nașterea la români și Înmormântarea la români), anunțate de S. în 1892 și în 1906 ca fiind în curs de apariție, au rămas în manuscris. Fragmente din aceste lucrări
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
în spiritul doctrinei lui Nae Ionescu, o Românie culturală bazată pe ortodoxia țărănească. V. este cel mai apropiat, dintre elevii profesorului, de această soluție, spiritualizarea României fiind cuvântul de ordine al generației. Ia apărarea lui Eugen Ionescu și pledează pentru premierea și tipărirea manuscrisului Nu; când Sandu Tudor îl atacă pe Petre Comarnescu în „Credința” (1934) cu argumente neintelectuale, V. îl pălmuiește în redacție pe agresor. Se declanșează proteste în presă împotriva huliganului și se deschide un proces încheiat fără condamnări
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
au realizat portofolii , pliante informative cu tematică ecologică. La orele de educație plastică au folosit puterea culorii iar la cele de limba și literatura română, mesajul cuvintelor, pentru a-și exprima sentimentele față de mediul înconjurător. Proiectele s-au finalizat cu premierea celor mai frumoase programe artistice , desene, portofolii, fotoreportaje, prezentări power point. Chiar dacă nu au fost premiați toți participanții, fiecare a câștigat o atitudine prietenoasă față de mediul înconjurător pe care ar fi bine, să o exprime prin fapte, mai târziu, când
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
PREMIERA ARTISTICĂ-LITERARĂ, publicație apărută la Iași în 1929 și în 1930 (douăsprezece numere), cu prilejul fiecărei premiere a Teatrului Național. Directori: I. Fr. Botez, Jean Melle. P.a.-l. intenționează să fie „o revistă-program cu o contribuție literară valoroasă și cu un variat și bogat material informativ asupra întregii mișcări artistice din țară și din străinătate”. Poezie semnează
PREMIERA ARTISTICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
literare”, în paginile căreia tipărește câteva cronici și două necrologuri; dar grupul va demisiona în bloc la sfârșitul lui iunie. Anul 1934 marchează și debutul editorial al lui N., cu Mathesis sau Bucuriile simple - lucrare tipărită la propunerea Comitetului pentru premierea tinerilor scriitori needitați; este și anul când refuză un post de asistent la catedra lui P.P. Negulescu și când se orientează mai hotărât către activitatea filosofică. Retras la Sinaia, meditează la cărți filosofice, tălmăcește lucrări din Descartes și din Kant
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima toamnă) ș.a. Consacrarea oficială, de către stat, a scriitorilor fruntași s-a făcut și prin premierea operelor exemplare ale RS cu Înalte distincții și premii (Premiul de Stat cl.I, cl.II, cl.III). Din dramaturgia r-s care a Întrunit recunoașterea oficială (așadar și cea mai reprezentativă) amintim piesele: Bălcescu (Camil Petrescu), Ziua cea mare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o simțeau amândoi, decât s-au îndrăgostit unul de altul. A fost o dorință care a mai durat trei luni: trei luni de vârtejuri, și de viață intensă, și de petreceri. Ben o însoțea pe Laurie peste tot. Mergeau la premiere de film, la inaugurări de restaurante, la cluburi de noapte exclusiviste - lucru care a devenit o problemă. Spre finele celor trei luni, oricât de mult i-ar fi plăcut să fie cu ea, Ben avea căpătase impresia că Laurie ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
snopea în bătaie. Mi-era rușine și să port cununița pe scena de la Căminul Popular; cred că eram caraghios și urât și copiii râdeau de mine. Nu-mi amintesc ca vreunul din familie să fi venit să mă vadă la premiere, decât din întâmplare. Școala și premiile erau problema mea, ei aveau alte probleme, la fel de importante: să meargă la fabrică, să sape cucuruzu’. Fiecare cu ale lui. Cred că de atunci am învățat să-mi trăiesc succesele modest, aproape rușinat, speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de Litere și Facultatea de Matematică) implicate în activitatea de jurizare cât și de inspectori ai I.S.J. care coordonează concursul. Cu prilejul desfășurării edițiilor concursului membrii catedrei de matematică s-au implicat în toate etapele: organizare, elaborarea subiectelor, evaluarea tezelor, premierea elevilor. Profesor, Dorel Luchian CATEDRA DE FIZICĂ Profesor, Adina Antici Profesor, Monica Bejan Motto: Fizica este un paradox: cu cât pare că dezlegi mai multe mistere, cu atât mai multe semne de întrebare apar. (Albert Einstein) Fizica este „ceva” care
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]