1,965 matches
-
o vorbă nepotrivită între fii și nurori, așa de frumos se comporta. Bunicuța s-a îmbolnăvit, tăicuțu a dus-o în cameră sus, unde eram toți, să avem permanent grijă de dânsa, dar bietul și bunul meu tăicuț, așa de preocupat era că n-a mai plecat la muncă de lângă măicuța lui, nu părăsea nici un moment patul de lângă bunicuța. Într- una din zile l-am văzut pe tăicuțul cu lacrimi și noi l-am întrebat de ce-i curg lacrimile. Ne-a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a copiilor și tinerilor. Acesta a fost și motivul pentru care Obradovici traducea lucrarea Belizarie a lui Marmontel, pe care cu ,,arzătoare poftă” o oferea românilor săi bănățeni în folosul învățăturilor morale pe care le conținea. Pedagogul a fost permanent preocupat, în calitatea sa de director, de perfecționarea metodică a învățătorilor. Ideile sale pedagogice pe care s-a bizuit această activitate transpar din manuscrisul metodicii sale Scurtată de mână povățuire către modrul cel înainte scris de învățătură. Chiar dacă lucrarea era o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Congresul al V-lea al spiritualității românești (Herculane) Desfășurat În zilele de 28-29 noiembrie 2001 la Herculane cel de-al Vlea Congres al spiritualității românești a reunit reprezentanți a 80 organizații, societăți, intituții, publicații, posturi de radio și televiziune, toți preocupați să afle perspectivele celor 12 milioane de români din afara hotarelor țării. Comunicările, dezbaterile, declarațiile, propunerile, relatările celor ce au luat cuvântul precum și auditoriul au adus un riveriment În comunitățile lipsite de drepturi În apărarea ființei naționale. Societatea "Ginta Latină" prin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
marile bătălii de clasă, în lupta antifascistă, în revoluția de eliberare socială și națională a patriei, unde a participat cu fapta eroică și mintea cutezătoare la împlinirea idealurilor de secole ale poporului nostru, s-a afirmat plenar ca militant comunist preocupat să asigure țării un viitor luminos în pace și bunăstare. În procesul tumultuos al devenirii țării s-a format prodigioasa sa personalitate, impusă ca simbol al consecvenței revoluționare, al muncii creatoare de înaltă eficiență și al prețuirii tradițiilor poporului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
legate de faptul că nu avea nici un interes să smulgă din rădăcini corupția:” O victimă proeminentă a PNA a fost o judecătoare din Târgu-Mureș, Andreea Ciucă, arestată rapid sub acuzația că primise mită. Cunoscută anterior drept unul dintre puținii judecători preocupați să mențină standarde ridicate în instanță, ea a fost supusă unor interogatorii îndelungate și instalată într-o celulă împreună cu delicvenți de drept comun, însă a fost eliberată la intervenția președintelui Curții Supreme, Paul Florea, care a decis că nu putea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
publicat la 26 septembrie 1944), „își propunea să instaureze «un regim de reală democrație parlamentară». [...] PNȚ și PNL au înțeles imediat că noua formulă a FND era o tentativă de a le «îneca» într-o alianță controlată de comuniști. PSD, preocupat să nu fie despărțit dinspre stânga de comuniști, a urmat obedient linia PCR. [...] PCR urmărea însă controlul puterii prin trecerea de la coaliția autentică la cea fictivă, adică la satelizarea partidelor participante la noua alianță politică”; În vederea trecerii de la coaliția reală
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și cooperare europeană de la Helsinki (1975), încheiată printr-un Acord final, care consacră statu-quo-ul politic și teritorial al continentului, țările occidentale au stăruit pentru discutarea unui așa-numit «coș al treilea» după problemele politice și economice -, cuprinzând drepturile omului. URSS, preocupată să-și vadă definitiv recunoscută hegemonia în Europa de Est, se văzuse nevoită să facă această concesie Occidentului, hotărâtă însă să nu o respecte. Înscrierea drepturilor omului - în primul rând libera circulație, dreptul fiecăruia de a părăsi și a se întoarce în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
putere, s-au făcut tot felul de promisiuni cu privire la reforma economică, încurajarea investițiilor străine, încurajarea prosperității de tip capitalist. După aproape doi ani, devine tot mai clar că partidul de guvernământ nu lucrează decât în favoarea unor grupuri de interese economice preocupate doar de îmbogățire rapidă sau supraîmbogățire. Restul populației sărăcește, iar cei cu inițiativă nu sunt lăsați să acumuleze capital sau să își facă micile afaceri, dacă nu intră în sistemul clientelar. În mod natural (ca în țările vecine), față de actuala
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
păcate, la noi nu se prea votează doctrine, ci figuri, persoane», spunea într-un interviu politologul Stelian Tănase. Vorbind despre partidele politice, marele sociolog român Dimitrie Gusti (1880-1955) preciza că: „Partidul de program prin definiție se adresează judecății cetățenilor, care, preocupați numai de problemele vitale ale națiunii, sunt chemați să frământe și să discute ideile cuprinse în program; partidul de program vrea să convingă; el urmărește impunerea unor anumite vederi numai prin persuasiune. [...] partidul oportunist nu urmărește a convinge, ci exclusiv
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cultură, individualismul reprezintă cel mai mare pericol real pentru civilizația actuală. Reprezintă cealaltă variantă a adaptării, dusă la extrem și lovind în libertatea altora. A devenit chiar un adevărat curent în societate, care trage după sine tot mai mulți oameni, preocupați mai mult de avantajele materiale decât cele spirituale. Dar decadența afectivității, moralității și spiritualității, conduce la o inevitabilă prăbușire a civilizației, care în felul acesta poate să se autodistrugă. Iată unde poate duce și oportunismul, formă a individualismului în politică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare: „Că acest episcopat de Huși a fost întemeiat mult mai târziu decât cel din Roman sau Rădăuți este un lucru sigur. Când, în anul 1788, a trebuit să-l
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locului într-o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că voiam să mă arăt voinic, ci pentru că eram încredințat că toate aceste sunt numai niște forme goale din care nu are să iasă nimic. Când veni momentul comandei: una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins rând pe rând de ochi negri, verzi și albaștri între care, de bună samă, preferam totdeauna pe cei ce mă stăpâneau în ultimul moment, așa că prietenii mei, care mă vedeau mereu distras, preocupat, suspinând, îmi stârnise că eram de profesiune amorezat. Ei! Ce pacat că nu mai sunt și astăzi în stare de a merita acest ponos!... Cred că nu se așteaptă nimene de la mine să dau pe față numele gingașilor ființi cărora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la două capete: capătul lor câștigător a fost Antanta. Poate că, vizitând Buzăul, lumea va avea surpriza să vadă domeniul (castelul, parcul, manejul) lui Al. Marghiloman și va putea să reflecteze la cât de încurcate sunt ițele politicii. Nu știu cât de preocupată este actuala putere pentru a scoate țara din criză, știu însă că este mult mai preocupată de menținerea neșifonată a obrazului, practică străveche de distorsionare a realității, de a abate atenția de la problemele fundamentale și a le canaliza spre zone
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
concetățeni din cercurile intelectuale bucureștene își exprimau dorința de sancționare severă a celor vinovați de stoparea oricăror concursuri de promovare profesională și care au impus promovări exclusiv pe binecunoscutele criterii de "dosar de cadre", aprobat de Elena Ceaușescu. Existau persoane preocupate și de modalitățile concrete de reintrare în normalitate, chiar și prin condamnarea celor implicați în nedreptățile atât de frecvente, mai ales în ultimii ani. Nu se excludeau, în aprecierile culese de pe stradă, nici apelarea la măsuri dure, chiar de sancționare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la nimic ce-ai făcut aici. Plaga se poate deschide pe toată lungimea ei." Și mai tare: "O să vă operez imediat." Pentru început, o recoltare de sânge, evident. Se așteaptă rezultatul. Vine Georges. Acum sunt aici amândoi, băieții ei, la fel de preocupați să-și ascundă neliniștea. Dimineața la 2, patul ei e dus la blocul operator. Chirurgul așteaptă în fața ușii. Are părul cărunt și un mic zâmbet trist. Câtă omenie în omul ăsta! Urmează un mare gol negru și se trezește în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
El se căznea să zâmbească, așa cum îi cerea ea, fotografa, mai grijulie să cadreze bine decât să-și privească modelul, dar ochii lui exprimau o tristețe care se dovedea acum premonitorie. În fotografie, el știa că despărțirea va fi definitivă. Preocupată să conserve tehnic amintirea de moment, ratase ceea ce aparatul văzuse atât de bine! Acum o torturau remușcările. Trebuia să rămână lângă mama ei și să vegheze asupra sănătății acesteia. Margareta avea un fel propriu de a se dedica unei cauze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mater) un mijloc de emancipare și renaștere națională. Ca mai toți cărturarii clerici din generația de preiluminiști ai Blajului, îmbrățișa aspectele de interes apologetic, doctrinar, cu un amestec de fervoare și radicalism, optică nuanțată mai târziu de corifeii Școlii Ardelene (preocupați, în următoarele decenii, a netezi asperitățile și a marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului cronicăresc, la fel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
ușor. Toți cei pe care-i întrebăm, ne spun că trebuie să traversăm un pod, apoi începe orașul istoric, ori, mai exact spus, fragmentul de „oraș istoric” rămas după război. Corinne a vorbit cu cei de acasă și pare ușor preocupată. Nu-mi oferă prea multe detalii, nici eu nu insist, dar înțeleg că mama ei are probleme de sănătate. Schimbă vorba și-mi spune că încă îi vâjâie capul după periplul prin Rusia și Belarus. Nu s-a simțit bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și prin perseverență poate asigura integrarea tuturor elevilor În colectiv, asigurând succesul acestora. Individualizarea exercițiilor asigură șanse egale de acces În procesul de formare și autoformare. De asemenea, se optimizează relația Învățător-elev și se ameliorează și se nuanțează relațiile interpersonale. Preocupată oră de oră de a asigura activizarea tuturor elevilor am pus accent deosebit pe orientarea ludică și afectivizarea activităților de Învățare, pe eșalonarea materialului de Învățat dar obligatoriu Înlănțuit logic. Am folosit diferite aspecte ale activității independente printre care și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
și vă urez să fiți bătuți, căci aveți o politică funestă“. Uita că era vorba de soarta țării. După-amiază, starea de asediu. Noaptea, la 12, în sunetele clopotelor și goarnelor, mobilizarea și declarația de război Austro Ungariei. Ionel părea foarte preocupat; își dădea seama de toate greutățile ce avea, de toate lipsurile, de puținul temei ce era să ne fie ajutorul Rusiei, dar că singura soluție bună era cea hotărâtă. Viitorul țării depindea de el. Vintilă, deși foarte nervos, era mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai critic. Atunci con sideram ca un noroc să petrecem iarna la Pasărea, oricât de greu ne-ar fi fost, numai pacea să nu se facă în astfel de împrejurări, cu zădărnicirea atâtor sacrificii deja săvârșite. În această stare sufletească, preocupată continuu de situația din Moldova, visam continuu pe ai noștri... [De data aceasta văzusem [în vis] pe Pia Danielopolu revenită singură și găsind pe fiul ei Sandu crescut și schimbat după un an de despărțire; o întrebai: „Ce i-ai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere străzile cu drapele tricolore ieșite din pământ, din iarbă verde. La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Duca, înspăimântat, caută să obțină atenuări, dar, nereușind, pornește vineri 29 decembrie la Sinaia, la Peleș. Cu același tren pleca o mulțime de lume la sporturile de iarnă și odihnă. Dinu cu familia, Costinescu cu doamna și mulți prieteni. Duca - preocupat, și cu drept cuvânt. După o oră și jumătate de audiență, se întoarse radios la vila lui Costinescu, obținuse ce dorea de la rege și i se ridicase piatra de pe inimă. De mult nu-l văzusem așa de vesel și voios
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Într-adevăr, peste cîteva minute, Brîndușa iese din lift, cu agenda și cîteva dosare în mîna stingă, în timp ce cu dreapta își aranjează din mers cîteva fire de păr, care i-au ieșit din pieptănătură. Are un mers cumpătat, de om preocupat intens de anumite probleme. Abia cînd ajunge lîngă ușa biroului său ridică privirea și mă observă. O salut, dar ea nu zice nimic. Deschide ușa și intră. Eu mai rămîn două clipe pe loc, apoi bat la ușă și intru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]