1,955 matches
-
semantica discursivă și cea pragmatică, despre raporturile sintactice în cutare context situațional, fiindcă idioțenia sare în ochi oricui, de departe și oricând. Ei, și? Dacă prostul dă drumul bolovanului la vale, cine și cum să-l mai oprească? Această amărâtă prepoziție, care se trage, nu s-ar zice, din latinescul "contra", are ca primă funcțiune localizarea (spre, înspre, la), apoi, devenind locuțiune, primește și ceva atribuțiuni temporale. Când spui, cum l-am auzit pe un distins candidat la Senat, că va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai este etalon. Radioul este vinovat de neroada deplasare a accentului pe penultima silabă a numelor proprii ("Grădinaríu", "Pescaríu"), de eterna lipsă de acord gramatical cu numeralul 12, dar, mai ales, de lățirea altei gogomănii: dublarea amărâtei de CA (când prepoziție, când adverb) cu un stupid, ilogic și parazit ȘI: "ca și". Din câte am putut observa, prostia căci despre asta-i vorba s-a lățit ca (și!) pecinginea, cu uimitoare rapiditate. Am amici profesori universitari și mi-e jenă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-lea și al XIX-lea, Lucrșt Oradea, [3], seria B, 1969, 423-433. [15] DRAGOȘ, EUGENIA, Problemele predării limbii române în școlile poporale din Transilvania, la 1877, CLL, [2], 1969, 155-166. [16] FLOREA, MELANIA; IONESCU, ADRIANA, Funcțiunea și valorile semantice ale prepoziției în sintagma GN1 - P - GN2. Aspecte ale predării la străini, AUBLLR, 18, nr. 1, 1969, 53-70. [17] Folosirea practică a mijloacelor tehnice audio vizuale în procesul de învățământ [cu o bibliografie de 123 de titluri], Colectivul de coordonare: MAXIMILIAN BENDORFEANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Privighetoarea și Mihail Sadoveanu, Luarea Griviței, p. 316-320]. în: LL, nr. 1, 1987, p. 91-99. [14] AVRAM, MIOARA, Fenomene lingvistice caracteristice elevilor, LLR, 16, nr. 3, 1987, p. 2 3. [15] AVRAM, MIOARA, Probleme de cultivare a limbii referitoare la prepoziții, LL, nr. 3, 1987, p. 327 332. [16] AVRAM, MIOARA, Regionalismele din zona de activitate ca dublu obiect de cercetare pentru cadrele didactice, BulSȘF, 1987, 14-19. [17] AVRAMUȚ, HORIA, Rolul locuțiunilor în formarea deprinderilor de limbaj științific, APPM, 1987, 143
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Colectția Modernizarea învățământului, XLVI). [180] predarea în limbile, minorităților naționale, vocabular român-ucrainean, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 [181] PROBE pentru admiterea în învățămantul superior, Ziua, 2, nr.338, 27 iul., 1995, 4. [182] PRODEA, ILEANA, Greșeli și tendințe în utilizarea prepozițiilor, Tribînv, 6, nr. 291292, 1995, 6. [183] PUIU, Gh.; GAVRIL, F., Sinteze literare pentru clasele IX-XII și admiterea în facultate. Iași, Editura Moldova, 1995, 350 p. [184] RĂDULESCU, MARIN, Sintaxa limbii române. Dificultăți și tehnici de lucru. Pitești, Editura Vlasie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2012) pentru schimbarea graduală centru-final --> centru-inițial în trecerea de la latină la limbile romanice. Ledgeway (2012) arată că această schimbare progresivă este caracterizată de o anume direcționalitate, în concordanță cu predicțiile FOFC22: ordinea centru-inițial se propagă dinspre centrele ierarhice superioare (complementizator, prepoziție) înspre centrele plasate mai jos în ierarhia propozițională / nominală (flexiune, verb și nume, adjectiv, respectiv). Predicția acestei direcții de schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai conservatoare, ceea ce explică existența structurilor cu centru final doar în grupul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propriu-zis și prin cuantificatorul flotant toți / toate, la dreapta subiectului postverbal (i.e. într-o configurație VSO) poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât OD, cât și cuantificatorul flotant sunt precedați de prepoziția pe, fapt care arată că procesul de dislocare a cuantificatorului s-a produs. În (47b), cuantificatorul flotant ocupă o poziție nedislocată în cadrul grupului nominal obiect direct. (47) a. I-a ajutat Maria pe copiipe toți. b. I-a ajutat Maria
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să plec / o să plec). 47 Analiza lui Ledgeway (2015a) este ușor mai complexă decât versiunea prezentată în textul principal, însă inuiția este aceeași: în tradiția Benveniste - Kayne, Ledgeway (2015a) aduce argumente solide pentru derivarea auxiliarului avea (perfectiv) din încorporarea unei prepoziții nule în structura lui fi. Structura internă a lui avea îl conține astfel pe fi, ceea ce explică incompatibilitatea celor două auxiliare. 48 O altă soluție pe care am sugerat-o pentru a rezolva această tensiune dintre distribuția auxiliarelor românești, care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
condițiile de localitate a deplasării și de Minimalitate Relativizată nu s-ar încălca sub nicio formă): Să mergem sau sănu mergem? 40A se observa și exemplul (118c) în care obiectul direct este reluat de o formă pronominală tare neprecedată de prepoziția pe. 41NB. Propoziții V1 sunt atestate frecvent și în structuri neinversate: (i) Să să știe cum amu fostu eu Crăciun de Negreni moștean, descălecători pomântului, cu Dan și cu Ion și cu Balotă [de?] am împărțit moșiia în 4 părț
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică a suferit ulterior adoptării modificări și completări. Recomandăm precizarea acestui fapt în cuprinsul textului indicat. De asemenea, în cadrul ultimei teze a acestui alineat, propunem că în locul prepoziției "de" să figureze sintagma "prevăzute în". 14. La partea introductiva a art. 23, pentru uniformitate și acuratețea exprimării, cuvantul "atribuțiuni" trebuie scris "atribuții". 15. La alin. (1) al art. 27 lit. g), pe planul redactării, semnul de punctuație (;) va fi
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
reformularea corespunzătoare a textelor prevăzute la lit. a), b), c), acestea urmând să debuteze astfel: "a) principiul finanțării vieții politice...; b) principiul asigurării mijloacelor...; ... c) principiul transparenței..." ... 55. La art. 151, pentru un plus de rigoare în exprimare propunem înlocuirea prepoziției "din" cu sintagma "aflată în", scrisă înaintea construcției "subordinea Autorității Electorale Permanente". 56. La art. 156, pentru utilizarea unui limbaj juridic corespunzător, propunem reformularea părții introductive a acestui articol astfel: "Art. 156. - Constituie contravenții, daca nu au fost săvârșite în
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
ordinii și liniștii publice, republicata". 59. La art. 172, pentru exprimare adecvată, propunem reformularea sintagmei "de la momentul publicării" astfel: "la data publicării prezenței legi în Monitorul Oficial al României". 60. La art. 176, din considerente de tehnica legislativă, propunem că prepoziția "La" din debutul textului să fie înlocuită cu echivalentul morfologic "Pe". De asemenea, actele normative a caror abrogare se propune vor fi însoțite de toate elementele de identificare, respectiv numărul și data publicării sau republicării în Monitorul Oficial, urmate de
PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138259_a_139588]
-
operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corectă a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiază limba română o oră săptămânal - Morfosintaxă. Părțile de vorbire flexibilă și neflexibile. Expresii și locuțiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozițiilor. Utilizări stilistice ale diferitelor părți de vorbire. Funcții sintactice. - Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziții și în fraze; mijloace de realizare. Topica și punctuația în propoziții și în fraze. Cuvinte și construcții incidente. Corespondență dintre părțile de propoziție
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație, de negație) gradele de comparație h. - Particulele: NE și CI (VI) i. - Prepoziția, conjuncția, interjecția j. - Tipuri de propoziții: afirmativa, negativă, interogativa, exclamativa, imperativa; k. - Periodul ipotetic l. - Vorbirea directă și indirectă NOTĂ: Capitolul privind " Elementele și construcțiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate nivelele Tematica 1-2 ore/săptămânal, minorități și opțional - Momenti della
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
proba obligatorie (de limbă modernă) sau opțională. Se păstrează aceeași structură de până acum (5-7 ore, 3-4 ore, 1-2 ore/săptămâna și minorități). CONȚINUTURI, ELEMENTE ȘI STRUCTURI GRAMATICALE Acestea cuprind probleme de flexiune nominală și verbală, elemente de construcție (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția), vorbirea directă și indirectă, precum și probleme de sintaxa a propoziției și a frazei (noțiuni generale privind coordonarea și subordonarea). CONȚINUTURI, ELEMENTE ȘI STRUCTURI LEXICALE, TEME Adolescentul despre sine (portretul fizic și moral; aspirații; timp liber). Adolescentul în interacțiune
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
este necesara înlocuirea sintagmei "alineatul (4) precedent" cu expresia "alin. (4)". Totodată, la alin. (10) este necesara indicarea explicită a "alineatelor precedente" pe care textul le are în vedere. 9. La art. 40 alin. (1) lit. a), este necesară eliminarea prepoziției "la" din cuprinsul expresiei "supraveghează la organizarea", deoarece este inutilă. 10. La art. 41 alin. (1), pentru că textul să capete înțeles, recomandăm introducerea prenumelui "ai" după sintagma "cel mult 8 reprezentanți". 11. La art. 52, pentru asigurarea rigorii normative necesare
PROIECT DE LEGE nr. 476 din 11 aprilie 2002 privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142105_a_143434]
-
la art. 172, textul trebuie să menționeze că legea intra în vigoare la 6 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, expresia "în termen de 6 luni" nefiind corectă. Pentru aceleași considerente, propunem că la art. 175 prepoziția "La" din debutul textului să fie înlocuită cu prepoziția "Pe". 27. La art. 175, actele normative a caror abrogare se propune trebuie să fie însoțite de toate elementele de identificare, respectiv numărul și data Monitorului Oficial al României în care
PROIECT DE LEGE nr. 476 din 11 aprilie 2002 privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142105_a_143434]
-
intra în vigoare la 6 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, expresia "în termen de 6 luni" nefiind corectă. Pentru aceleași considerente, propunem că la art. 175 prepoziția "La" din debutul textului să fie înlocuită cu prepoziția "Pe". 27. La art. 175, actele normative a caror abrogare se propune trebuie să fie însoțite de toate elementele de identificare, respectiv numărul și data Monitorului Oficial al României în care acestea au fost publicate, urmate de sintagma "cu modificările
PROIECT DE LEGE nr. 476 din 11 aprilie 2002 privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142105_a_143434]
-
cauza fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală și ale analizei și sintezei corticale. Distorsiunile privind omisiunile și substituirile de litere, silabe, mai ales cele finale ale cuvintelor (cum ar fi: che-chi, ghe-ghi, ce ci, ge-gi) diftongi sau cuvinte (conjuncții, prepoziții, pronume), toate acestea se datorează similitudinii de formă și sens, insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al raportului temă lexicală-flectiv în planul expresiei; • categoriile gramaticale care concură la realizarea planului semantic al flectivului. În funcție de primul factor, sunt identificate două categorii de cuvinte: 1. invariabile; nu cunosc distincția constantă-variabilă, nici în plan semantic, nici în planul expresiei: prepoziția, conjuncția, interjecția; sunt unități care se situează direct la nivelul sintactic al textului; 2. variabile: substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, adverbul. În funcție de cel de al doilea factor, cuvintele variabile prezintă trei modalități de realizare a flexiunii: a. analitică; flectivul este un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele, verbul și adverbul; b. clase cuprinzând cuvinte care realizează prin ele înseși un enunț sintactic: interjecția; c. clase cuprinzând cuvinte care nu realizează funcții sintactice ci marchează identitatea unor funcții sau relații sintactice sau numai asigură dezvoltarea relațiilor sintactice: prepoziția, conjuncția. Cel de-al doilea factor introduce diferențieri în interiorul primului grup de clase lexico-gramaticale. Verbul se impune ca element central în dezvoltarea funcțiilor sintactice și a enunțului; verbului îi sunt definitorii poziția de regent și funcția sintactică de predicat; este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de interdependență, adjectivul și, mai rar, adverbul intră ca nume predicative în realizarea funcției de predicat. Cuvintele care nu realizează funcții sintactice se disting între ele în funcție de specificul relațiilor sintactice pe care le marchează sau a căror dezvoltare o asigură. Prepoziția realizează relații sintactice de dependență, în interiorul propoziției. Conjuncția realizează relații de dependență la nivelul frazei și de coordonare la ambele nivele. Intrarea în raporturi sintactice și realizarea de funcții sintactice este condiționată de autonomia semantică a termenilor lexicali. În consecință
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și elemente care se situează în sfera obiectului comunicării. Verbului îi sunt specifice o serie de categorii gramaticale, timpul și persoana în primul rând, diateza, modul și aspectul, care se definesc din perspective deictice. Interjecția se definește din perspectiva locutorului. Prepoziția și conjuncția rămân exterioare cadrului deictic, fiind condiționate exclusiv de structura textului, pe care, de altfel, o și condiționează. Din punct de vedere semantic, clasele lexico-gramaticale își definesc individualitatea în interiorul raportului limbă-gândire în interpretarea realității extralingvistice. Din această perspectivă se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autonom, au în sistemul limbii exclusiv această identitate funcțională: exprimă sensuri lexico-gramaticale sau sensuri gramaticale categoriale. Prin aceasta, morfemele stabile intră în componența sistemului de semne gramaticale. Au identitate stabilă de morfem „articolul”, unele verbe, unele clase de „adverbe”, unele „prepoziții” și „conjuncții”. Articolul este morfem al determinării, prin formele articolului nehotărât și ale articolului adjectival-demonstrativ: un om, omul cel bun. Articolul hotărât exprimă determinarea definită dar ca morfem conjunct enclitic: studentul de azi. Prin intermediul categoriei determinării, articolul, considerat în ansamblu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]