3,748 matches
-
de pildă, vom regăsi în scrierile sale o combinație insolită între poezie și filosofie, sociologie sau economie, deoarece, așa cum el însuși declara, poezia și revolta au în comun atât capacitatea actualizării, cât și pe aceea a negării, uneori, a finalităților prestabilite ale unor alte tipuri de demers. Supralicitarea, care stă la baza potlatch-ului (darurile oferite sunt întotdeauna exagerate, tocmai pentru a umili și provoca, obligând la primirea, în retur, a unui dar mult mai mare), este transformată de către Baudrillard într-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tuturor schemelor binare prin intermediul cărora se asigura până acum o viziune "confortabilă" asupra realității și teoriei. Astfel, Baudrillard postulează dispariția structurilor duale care organizau până acum totalitatea câmpului discursiv, precum și a oricărei articulații care determina producerea sensurilor după o logică prestabilită. Modelul limbajului mediatic îl conduce la afirmații similare celor ale lui Derrida, astfel încât faptul că "discursul "circulă" trebuie luat în sens literal: înseamnă că el nu mai merge de la un punct la altul, ci că parcurge un ciclu care înglobează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ironică a limbajului, care provin din acțiunea seducției. 6.5. Seducție și deconstrucție Din caracteristicile prezentate până acum se poate susține că rolul esențial pe care îl are seducția în interiorul oricărui discurs este acela de deconstrucție a sensurilor și ideilor prestabilite. În acest context, se poate realiza o paralelă între noțiunea de deconstrucție, așa cum apare ea la Jacques Derrida, și termenul de seducție folosit de către Jean Baudrillard. Această apropiere este utilă atât pentru a sesiza cum acționează un concept într-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
act subiectiv față de un obiect. Expresia pas de méthode i-a permis lui Derrida să susțină că deconstrucția este lipsită de metodă, dar și mers al metodei. În economia scriiturii baudrillardiene, nici seducția nu este o metodă sau un demers prestabilit, cu etape obligatorii și scopuri precise. Astfel, "seducția nu este o temă care să se opună altora sau care să dea răspuns altor teme. Seducția este ceea ce seduce, atâta tot"562. Respingând capcana unei logici bivalente, Baudrillard transformă seducția într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
565. Am putea numi una dintre formele de scriitură 566 sugerate de Baudrillard ca fiind o scriitură "virală", în ideea în care instituie o confuzie radicală în ceea ce privește sensul, "infectându-l" cu un grad de indeterminare, descentrându-l definitiv din matca prestabilită și din mitul oglindirii lumii prin intermediul limbajului. Dacă scriitura modernă era "devotată" principiilor de claritate și concizie, de prezentare sistematică a lucrurilor, cât mai analitic, cu scopul de a accentua în primul rând sensurile obiectului analizat, se observă că scriitura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o revoltă împotriva dominației anumitor idei în defavoarea altora, de obicei în schemele binare în jurul cărora s-a concentrat gândirea metafizică occidentală; * strategia devierii de la normă, și uneori chiar a heterotopiei, a poziționării teoretice diferite, "anormale", față de un set de norme prestabilit sau încetățenit; * mise-en-abyme, reproducerea paradoxală, în interiorul discursului său postmodern a cadrelor postmodernismului însuși (se poate afirma, într-o anumită măsură, că discursul său oglindește caracteristici importante ale postmodernismului în ansamblu); * strategia multivalenței, care creează efectul de rezonanță, de legare a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a firmei, spre deosebire de acționari, dar în schimb dobânda le este plătită indiferent de rezultatele financiare obținute de firmă. Rata de conversie a obligațiunilor convertibile se stabilește în momentul emisiunii. Se definește ca raport între valoarea nominală a obligațiunii și prețul prestabilit al acțiunilor comune din stocul autorizat și neemis în care se face conversia 5. Acționarii mai vechi nu au drept de preempțiune la acțiunile nou emise în contravaloarea obligațiunilor. Obligațiunile convertibile au potențialul de apreciere al acțiunilor comune, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
lunară (element original) În tabelul următor sunt redate înregistrările în debitul, respectiv creditul investitorului, în cele două situații în care se poate afla, de cumpărător sau de vânzător. Investitor-cumpărător Investitor-vânzător Report Deport Faza I: Reportorul cumpără în locul investitorului la cursul prestabilit Faza I: Deținătorul de titluri vinde în locul investitorului la cursul prestabilit D C D C Titluri la cursul prestabilit Titluri la cursul compensație < cursul prestabilit Titluri la cursul compensație > cursul prestabilit Titluri la cursul prestabilit Sold debitor Sold debitor Faza
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
care se poate afla, de cumpărător sau de vânzător. Investitor-cumpărător Investitor-vânzător Report Deport Faza I: Reportorul cumpără în locul investitorului la cursul prestabilit Faza I: Deținătorul de titluri vinde în locul investitorului la cursul prestabilit D C D C Titluri la cursul prestabilit Titluri la cursul compensație < cursul prestabilit Titluri la cursul compensație > cursul prestabilit Titluri la cursul prestabilit Sold debitor Sold debitor Faza II: Reportorul revinde investitorului titlurile la următoarea lichidare Faza II: Vânzătorul le răscumpără la următoarea lichidare D C D
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
sau de vânzător. Investitor-cumpărător Investitor-vânzător Report Deport Faza I: Reportorul cumpără în locul investitorului la cursul prestabilit Faza I: Deținătorul de titluri vinde în locul investitorului la cursul prestabilit D C D C Titluri la cursul prestabilit Titluri la cursul compensație < cursul prestabilit Titluri la cursul compensație > cursul prestabilit Titluri la cursul prestabilit Sold debitor Sold debitor Faza II: Reportorul revinde investitorului titlurile la următoarea lichidare Faza II: Vânzătorul le răscumpără la următoarea lichidare D C D C Titluri la cursul de compensație
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Deport Faza I: Reportorul cumpără în locul investitorului la cursul prestabilit Faza I: Deținătorul de titluri vinde în locul investitorului la cursul prestabilit D C D C Titluri la cursul prestabilit Titluri la cursul compensație < cursul prestabilit Titluri la cursul compensație > cursul prestabilit Titluri la cursul prestabilit Sold debitor Sold debitor Faza II: Reportorul revinde investitorului titlurile la următoarea lichidare Faza II: Vânzătorul le răscumpără la următoarea lichidare D C D C Titluri la cursul de compensație + report Titluri la curs favorabil (în
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cumpără în locul investitorului la cursul prestabilit Faza I: Deținătorul de titluri vinde în locul investitorului la cursul prestabilit D C D C Titluri la cursul prestabilit Titluri la cursul compensație < cursul prestabilit Titluri la cursul compensație > cursul prestabilit Titluri la cursul prestabilit Sold debitor Sold debitor Faza II: Reportorul revinde investitorului titlurile la următoarea lichidare Faza II: Vânzătorul le răscumpără la următoarea lichidare D C D C Titluri la cursul de compensație + report Titluri la curs favorabil (în creștere) Titluri la curs
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
primei. Cumpărătorul unui contract de opțiune dobândește dreptul dar nu și obligația, de a achiziționa numai la scadență (opțiuni de tip european), sau în orice moment până la scadență (opțiuni de tip american), un număr de titluri suport la un preț prestabilit, numit preț de exercitare. Prima se plătește indiferent dacă se exercită sau nu opțiunea, fie la data încheierii tranzacției, fie în cadrul lichidării lunii în curs. După executarea ordinului adresat de client brokerului său, clientul dobândește o poziție "long" dacă a
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
contract negociabil prin care vânzătorul opțiunii vinde cumpărătorului: dreptul (dar nu și obligația) de a cumpăra un activ de la el (vânzare de call); dreptul de a-i vinde lui un activ, într-o anumită perioadă de timp, la un preț prestabilit, contra unei prime (vânzare de put). Ca urmare a definiției precedente, cumpărătorul poate efectua, în mod simetric relativ la vânzător o cumpărare de call sau o cumpărare de put. Rezultă patru combinații posibile care se asociază opțiunii. Bursa stabilește limitele de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de report la 3 luni (fixată); 3 variante tip "RM" în ziua strigării primelor (ziua precedentă lichidării generale) la 6 luni (fixată); 6 variante tip RM variabilă în cadrul unei durate de viață de 9 luni, cu 4 luni scadente Prețul prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen (element original) Observație: Toate scadențele fiind de "tip RM", operațiunile de acoperire sau speculative
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
report la 3 luni (fixată); 3 variante tip "RM" în ziua strigării primelor (ziua precedentă lichidării generale) la 6 luni (fixată); 6 variante tip RM variabilă în cadrul unei durate de viață de 9 luni, cu 4 luni scadente Prețul prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen (element original) Observație: Toate scadențele fiind de "tip RM", operațiunile de acoperire sau speculative se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
RM" în ziua strigării primelor (ziua precedentă lichidării generale) la 6 luni (fixată); 6 variante tip RM variabilă în cadrul unei durate de viață de 9 luni, cu 4 luni scadente Prețul prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen (element original) Observație: Toate scadențele fiind de "tip RM", operațiunile de acoperire sau speculative se pot efectua combinând diferitele tipuri de tranzacții la
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
generale) la 6 luni (fixată); 6 variante tip RM variabilă în cadrul unei durate de viață de 9 luni, cu 4 luni scadente Prețul prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen (element original) Observație: Toate scadențele fiind de "tip RM", operațiunile de acoperire sau speculative se pot efectua combinând diferitele tipuri de tranzacții la termen. Lichidarea contractului de opțiune se poate face
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
o vânzare de straddle presupune o vânzare de call și o vânzare de put. Cumpărătorul de straddle dobândește dreptul de a vinde sau de a cumpăra un anumit număr de acțiuni la un preț de exercitare și la o scadență prestabilite. Respectiv, vânzătorul de straddle își asumă obligația de a vinde sau de a cumpăra acțiunile în cauză, la prețul și scadența fixate. Pierderea maximă a cumpărătorului este limitată la suma primelor de call și put (de obicei sunt egale). Cumpărătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
care furnizorul se angajează să livreze, într-o regiune determinată, mărfurile convenite, numai cumpărătorului cu care s-a înțeles în acest sens. Pe toată durata de valabilitate a contractului, furnizorul nu trebuie să livreze, nici direct, nici indirect, în regiunea prestabilită, altei persoane decât cumpărătorului în cauză. Furnizorul consimțind să-și limiteze distribuirea propriilor produse în zona geografică fixată în contract, își asumă o obligație de neconcurență, de care beneficiază cumpărătorul. Prin contractul de cumpărare exclusivă dobânditorul se angajează să se
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
o surprinde: „Im Asphalt, über den er hingeht, wecken seine Schritte eine erstaunliche Resonanz.“ Flaneurul devine, prin privirea pe care o aruncă lucrurilor și care le transformă pe acestea în imagini dialectice, un Mesia al lumii urbane. El frânge limitele prestabilite, înghețate ale clădirilor și lucrurilor, scoate din anonimat mulțimea care îl înconjoară și astfel le eliberează potențialitățile aflate în primejdia de a se pierde în uitare. Mai mult, acest fapt este neintențional (flaneurul nu are un scop precis, un traseu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
înghețate ale clădirilor și lucrurilor, scoate din anonimat mulțimea care îl înconjoară și astfel le eliberează potențialitățile aflate în primejdia de a se pierde în uitare. Mai mult, acest fapt este neintențional (flaneurul nu are un scop precis, un traseu prestabilit, și tocmai asta îl face suspect), privirea sa „constituie“ orașul în formele sale oscilante, nu are drept corelat o anumită parte a sa, monument, stradă sau clădire. În acest fel, trăirea flaneurului devine, în mod necesar, experiență. Împletirea trecutului comun
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Wim Wenders Himmel über Berlin (1987). Personajul principal, îngerul Damiel interpretat de Bruno Ganz, survolează în film detalii urbane, conversații trunchiate, ruine sau trasee fragmentare. Orașul se dă, în deplină stranietate, ca mozaic in finit, ireductibil la o unitate prestabilită. În afara oricărei istorii, lipsit de memorie, spațiul urban este străin, mut, incomplet. Asemenea unui învățăcel al lui Isaac Luria însă, Benjamin recompune, în urma șocului cotidian și a dispersiei percepției, scenariul unei experiențe (Erfahrung) care face posibilă consistența lumii. Ea aparține
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acesta este o imagine dialectică a orașului și a experienței urbane ca atare, iar parcurgerea sa reprezintă mișcarea prin care orașul „crește“ în profunzimea sa, proliferează neintențional, își pune în chestiune limitele sau categoriile și își depășește simpla funcționare tehnică, prestabilită, unidirecțională. Un pasaj al lui Benjamin din „Tiergarten“ conține, în esență, imaginea paradigmatică a labirintului: „Sich in einer Stadt nicht zurechtfinden heißt nicht viel. In einer Stadt sich aber zu verirren, wie man in einem Walde sich verirrt, braucht Schulung
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
folclor sau din mitologie. Antropologul englez Pounds denumește populațiile tribale "popoare tradiționale" și le descrie ca fiind "stabile, supuse numai schimbărilor naturale: însămânțatul și recoltatul, vara și iarna, noaptea și ziua, nașterea și moartea 44". Orice abatere de la acest ciclu prestabilit sau orice întrerupere era pusă pe seama forțelor supranaturale, care erau imaginate ca "dialectică a extremelor": a binelui și a răului. Unde exista un zeu al binelui, trebuia să apară și o entitate a răului. Cele două forțe opuse își ma-nifestau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]