180,565 matches
-
al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de Paști, Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie 1973, cu contribuția Capelei de Stat din Dresda, si a Formației corale Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian Polster (baș), Gothard Stier (bariton). În România s-a cântat pentru prima oară la 12, 13, 14 aprilie 1990, la Ateneul Român din București, în interpretarea Filarmonicii bucureștene, sub
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
p. 66. footnote>. Sfânta Euharistie este Cina cea de Taină, În care Hristos Se jertfește Într-un chip nesângeros. Această jertfire reală a Lui În Sfânta Euharistie nu Înseamnă că El Se răstignește a doua oară, vărsându-Și iar sângele; prezența lui Hristos În Sfânta Liturghie ca jertfă reală se realizează prin faptul că El ÎȘi retrăiește, În veșnicia Sa, ca un prezent continuu, frângerea trupului Și vărsarea sângelui pe cruce pentru noi: „Înfățișarea prezentă a morții lui Hristos ÎȘi are
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu Hristos, inhabitarea aceasta reciprocă - a lui Hristos În noi și a noastră În Hristos - transpare ca τέλος-ul<footnote Scopul adică. footnote> prin excelență al Sfintei Liturghii. Domnul Hristos este prezent real În Sfânta Euharistie cu trupul Său jertfit. Prin prezența Sa reală În Sfânta Euharistie, Hristos ne ÎmpărtășeȘte nouă, prin Duhul Sfânt, starea de dăruire Și de Îndumnezeire a firii Sale umane, ca rod al jertfei Sale de pe Cruce: „În Sfânta Euharistie este concentrată toată mântuirea noastră, pentru a ne-
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor, trupul lui Hristos a fost supus acestei legi. Pâinea și vinul au devenit trupul său, divinizat prin prezența Cuvântului pe care l-a Îmbrăcat<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. Pentru om „hrana mai obișnuită e pâinea. Tot așa, pentru a menține În noi umezeala necesară Și pentru a ne Întreține, avem ca băutură nu
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
adulație și chiar isterie pretutindeni. Admiratoarele din sălile de concert se luptau pentru batistele și mănușile sale de catifea pe care le păstrau ca suveniruri. O contribuție notabilă În producerea acestei atmosfere o avea personalitatea aproape hipnotică a compozitorului și prezența sa scenică, mulți dintre cei care asistaseră la un recital declarând ulterior că muzica lui Liszt ridica auditoriul pe culmile unui extaz mistic. În ceea ce privește creația sa, aceasta este una prolifică, Liszt fiind cunoscut ca un adept al programatismului, mai exact
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
un tărâm vechi, o scară de bloc cu pereți crăpați, lift defect și un aer greu care pare a pătrunde și prin ecranul laptopului meu. Bătrâna care o va găzdui pe Alexandra pe parcursul noului an universitar este evident deranjată de prezența fetei („Doamne, Doamne! Cine m-o fi pus?!”), dar În adâncul sufletului Își dorește de fapt compania altei ființe În casa pustie, sufocată Însă de obiecte și multe bibelouri. Bătrâna, ca și celelalte personaje de fundal, e construită relativ simplu
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Toate personajele au În comun o trăsătură, conturând caracterul imperfect al omului; aflate În fața emiterii unui discurs sau replici, se bâlbâie. Acest detaliu conferă situației credibilitate, părând desprinsă din viață, nu din realitatea unui film. Un alt detaliu interesant este prezența unui narator, Cristina. La un moment dat, privitorul devine nesigur, neștiind care dintre ele povestește. În relația dintre cele două iubirea pare să le aplatizeze, să le aducă la același nivel emoțional, Încât granița dintre ele devine labilă. Aflăm astfel
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
al cărui final nu poate fi decât exemplar: pedepsit de Însuși zeul pe care Îl invocase ca martor al iubirii sale nelegiuite, incașul este ucis În timpul erupției vulcanice pe care chiar el o provocase, pentru a-i da Phaniei dovada prezenței divine. Spectacolul lui Andrei Șerban oferă o perspectivă nouă asupra iubirii, prin valorificarea unei inepuizabile recuzite de culori, forme, lumini și simboluri, astfel conturând o spațialitate atemporală, În cadrul căreia ne regăsim la Începuturile lumii, printre tărâmuri mitice, contactul cu acestea
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
un lucru să fie nedefinit, pentru că asta îl scoate din tiparul obișnuit. Și, mai vreau să spun, că nu se schimbă și, adaug, pentru că așa o vor de fapt toți ceilalți. În fine, îmi imaginam că venise profesorul și făcea prezența. Colegii s-au uitat cam ciudat la mine când am spus că ar trebui să facă liniște. Era profesor de limba spaniolă. Mă bucur. N-aveam chef de oră. I-am spus că greșise sala și că noi nu aveam
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
a zis că "asta a fost pentru azi", am început să trăiesc alt timp. Am și uitat că e acolo. Uneori mai căsca, semn că și el aștepta să se sune. Marțea următoare a ajuns la timp. Scheletul: „Ioana?", face prezența. „Prezent", dar tare mi-aș fi dorit să nu fi fost acolo. Mă întreb unde să fi fost profesorul nostru. Nici Șefa nu știe. Trebuie să fi greșit clasa. (continuare în numărul viitor)
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Andreasen și Kevin Prufer. Câteva cuvinte despre context. Coasta de Est (și Nord și Sud) a Statelor Unite și-a revendicat de mult un monopol intelectual, consolidat prin tradiția literară (Melville, Hawthorne, Hemingway, Twain, Faulkner etc), continuată în mediul literar-academic prin prezența celor mai apreciați (și predați) scriitori contemporani: Toni Morrison, Phillip Roth, John Updike, John Irving, Joyce Carol Oates.Există însă mai multe curente de opoziție: hipster-ii din Portland, școala de scriitori din lowa, multiplele identități scriitoricești ale Californiei. „Conexiunea Alecart
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este o luptă duhovnicească nevăzută și continuă între păcat și virtute, între bine și rău, între viața în Hristos și cea trăită fără simțirea prezenței și lucrării Lui. Lupta împotriva păcatelor nu este una ușoară, mai ales că aceasta nu se duce împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva stăpânitorilor întunericului, cum spune Sfântul Apostol Pavel (Efes., 6,11). Acest război nevăzut este o realitate
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Ioan, op. cit., răspunsul 498, p. 475. footnote>. Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele de-a stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pasăre și Dzeu știe cum ne-am oprit și cum nu ne-am dat peste cap. Ce să-ți spun, ne-au trecut nădușelile! Avocatul zăcea în nesimțire la volan, norocul nostru însă a fost prietena lui care a avut prezența de spirit să manipuleze la mașină pentru a opri motorul. Eu personal, uitându-mă fericit înspre munți nici n’am observat în clipa aceea că conducătorul își pierdea cunoștința. Lisette lângă el deasemeni! Iată că v’am povestit o mie
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în lotul A 88,9% din cazuri nu mai au recidive, iar în lotul B, 75% din cazuri au avut remise prelungite. Considerăm că rezultatele sunt satisfăcătoare în comparație cu cele din literatura. Diferențele dintre cele 2 loturi se pot explica prin prezența diverticulilor în lotul B, care favorizează staza cu proliferare bacteriană anaeroba că și inflamația ce poate persistă. Acestea sunt condiții ce pot favoriza reactivarea colitei ulceroase. Constatarea că tratamentul cu Metronidazol asociat a modificat favorabil evoluția colitei ulceroase aduce în
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
medicină sportivă, boli infecțioase, medici de familie. Vârsta participanților a variat de la octogenari la tineri absolvenți. Deși majoritatea au fost din București, au venit și medici din Pitești, Colibași, chiar și din Iași. Dintre cei care ne-au onorat cu prezența menționăm pe distinsul psihiatru Alexandru Elias - personalitate marcantă a medicinei românești, reputatele pediatre Elena Dan fostă șefă a secției de pediatrie a spitalului nostru, și Liliana Raluca Băia - a cărei prezență ne-a emoționat pe mine și pe colega mea
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
din Iași. Dintre cei care ne-au onorat cu prezența menționăm pe distinsul psihiatru Alexandru Elias - personalitate marcantă a medicinei românești, reputatele pediatre Elena Dan fostă șefă a secției de pediatrie a spitalului nostru, și Liliana Raluca Băia - a cărei prezență ne-a emoționat pe mine și pe colega mea, Laura Ion, deoarece ne-a fost mentor în anii de rezidențiat. Desigur, nu putem cita numele tuturor participanților, dar mai spicuim câteva: domnul doctor Dan Iordăchescu, șeful secției de Medicină internă
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
fost mentor în anii de rezidențiat. Desigur, nu putem cita numele tuturor participanților, dar mai spicuim câteva: domnul doctor Dan Iordăchescu, șeful secției de Medicină internă, secondat de un alt distins internist: doctorul Liviu Leșanu. Am fost plăcut surprinși de prezența experimentaților neurologi Iulia Iufu, Mircea Moldovan și Eduard Alin Georgescu, și a numeroși chirurgi (între care doi foarte reputați: domnul doctor Sorin Șoșoiu de la spitalul nostru, iar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” doctorul Viorel Dănilă. Au
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
Starea de înțeles însă, poate surveni și prin contemplare, ca reflecție pasivă (descriptivă), pe suportul unei imagini (mandale) călăuzitoare. Prin urmare, înțelesul poate fi comunicat (și în absența referentului sau a unui comunicator personalizat), pe când starea de înțeles depinde de prezența celui care accede și, implicit, a suportului de călăuzire. Altfel zis, starea de înțeles nu poate fi decât la timpul prezent și pentru totdeauna, într-un proces de completitudine (împlinire/cuprindere a sineluiîntru sine). Înțelesul însă este limitat și variabil
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
dumnezeiască (την θέαν φύσιν), el devine fiu al lui Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența reală a lui Dumnezeu la săvârșirea Botezului potrivit făgăduinței făcute de Hristos Domnul, de a fi întotdeauna cu cei care-L vor chema și între credincioșii Lui. Deci, Divinitatea prezentă la Botez „umple actul săvârșit (al Botezului) cu puterea care
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu adevărat dumnezeiască „reiese în chip logic din cele ce afirmăm. Demonstrând divinitatea celui ce ni S-a arătat în trup și care și-a definit natura prin faptele pe care le-a săvârșit pe pământ, am demonstrat totodată și prezența Lui la fiecare invocare ce I se face. Căci după cum fiecare lucru își are specificul său, care îi caracterizează firea, tot așa și specificul deosebit al naturii divine e adevărul. Or, Mântuitorul Hristos a făgăduit că va fi prezent de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
făcut, harul într-adevăr se dă așa cum s-a făgăduit celor înnoiți prin Taina Botezului și anume ori li se împărtășește o creștere de har ori măcar nu-l pierd pe ce-l ce l-au primit. În orice caz, prezența harului o dovedește divinitatea Celui ce a făcut făgăduință (Ps. 138, 2; Lc. 24, 49), iar mărturia acestei divinități o constituie minunile Sale. De aceea, nu există nici o îndoială că Dumnezeu e de față în Taina aceasta”<footnote Sf. Grigorie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin Moise, a prefigurat mântuirea prin Iisus Hristos. Apa mării închipuia curățirea, iar norul sfințirea dobândită prin botezul creștin și prezența Duhului Sfânt. Apa baptismală distruge o viață - a „omului egiptean” sau, altfel spus, viața păcătoasă a omului, pentru a pune începutul unei vieți total reînnoite, a unei vieți noi în Hristos Domnul<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
timpul, prin realizarea acestui chip. Sfinții Părinți au făcut diferența dintre proiect și realizare și au precizat: chipul este dat, iar asemănarea se dobândește. Chipul este capacitatea omului de a sta în relație personală cu Dumnezeu, iar asemănarea este purtarea prezenței lui Dumnezeu de către om. „Chipul nu este chip - precizează Sfântul Grigorie - decât în măsura în care posedă toate atributele Modelului său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 185D. footnote>. Ființele umane au fost create după chipul lui Dumnezeu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]