1,175 matches
-
președintele Raul Castro și doamna Michelle Bachelet, președinta Republicii Chile, țara care deținea "Pavilionul de onoare" (prezentând la intrare o fotografie imensă a președinților Allende și Castro). Doamna Bachellet a fost primită de Fidel la 16 februarie, pentru o "întrevedere prietenească" (a durat 90 de minute) în cadrul căreia "El lider Maximo" avea să comită voit sau accidental o gafă de politică externă, solicitându-i președintei chiliene să soluționeze "nedreptatea făcuta poporului frate bolivian, în urmă cu peste 100 de ani, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Didina un Ausweiss pentru mănăstire. Trăsura le era încăr cată cu tot felul de provizii pentru noi, printre care o șerbetieră imensă cu înghețată de cafea într-un hârdău cu gheață. Noi râdeam, dar eram foarte mișcate de această pomană prietenească pentru sufletul bunicii. Toată mănăstirea mâncă din ea cu mare poftă, mai ales că era o căldură strașnică. Binecuvântările maicelor au atras, desigur, pe când stăteam de vorbă, buna ploaie care răcori aerul și potoli praful pentru drumul lor înapoi. Ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele trei concerte de Bach cu trei piane - însoțite de quartet de coarde. Elevele Leriei cele mai bune, bucăți cu 4 voci, duete; Georgescu ca violoncelist. În fine, elemente
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cele petrecute pe parcursul zilei. Ultima seara la un joc de remy A fost o noapte de pomină în care am luat o bătaie de toată frumusețea, atât eu cât și Bobiță, de la soții Hlinka. Ne amuza de fiecare dată cicăleala prietenească dintre ei, dornici să se depășească unul pe celălalt. O seară de neuitat a unui moldovean, o olteancă, un neamț și un sârb, într-un singur cuvânt, „niște naivi”. Sâmbătă dimineață, după servirea micului dejun, am pornit cu toții pentru a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
locuit pe jumătate de moldoveni și jumătate de munteni. Noutatea este totdeauna atrăgătoare și de natură a lovi închipuirea. Dar ce să zic?... Dacă la sosire am avut decepțiuni în privința frumuseței orașului, am fost însă răsplătit prin primirea caldă și prietenească ce am întâmpinat din partea locuitorilor. Toate casele îmi erau deschise atât mie cât și celorlalți membri ai Curții de Apel. Pretutindene eram invitați cu o deosebită amabilitate la toate petrecerile ce se dădeau, căci Curtea atunci înființată, pe lângă foloasele materiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Într-o sală de pictură, deși s-a nimerit Într-o vreme prieten cu marele nostru ștefan Luchian, de la care, cu toate Înlesnirile sale de acasă, [n-a] cum părat un singur tablou, ajutându-l totuși, În chip larg și prietenesc, dar neprimindu-i, În schimb, pe Safta florăreasa. ...Dar revista - la a cărei existență, târâș grăpiș, redacția ei continua să aibă un rol destul de șters, ca și colaboratorii ei cu scrisul lor inactual, ca și Înfățișarea ei caducă, ca și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Brucăr să-și orchestreze mica lui prelegere, Încât să mă provoace a-l chema a doua zi la telefon ca să-i cer iertare pentru cât de mediocru l-am cunoscut și prețuit În acești patru zeci de ani de legătură prietenească! (Cât de puțin. Într-adevăr, sau cât de târziu, iar uneori deloc și niciodată, ajung să se cu noască oamenii Între ei: prieten cu prieten, bărbat cu nevastă, tată cu fiu, dascăl cu elev!) Nu i-am răsfoit la timp
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vom cânta, împreună vom lua parte la sfintele slujbe, împreună ne vom apropia de masa sfântă ca fii ai aceluiași Tată din ceruri și ai aceleiași Mame, Preacurata Fecioară Maria, spre al cărui sanctuar ne îndreptăm cu toții. Astfel, în discuții prietenești, în cântări și rugăciuni, în scurte instrucțiuni catehetice potrivite momentului, la care s-au adăugat și câteva interesante dizertații susținute de dl. Emanuel Cosmovici, de Dr. Mihai Oprescu și de Pr. Vasile Mare, timpul s-a scurs pe neobservate și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
diferite broșuri publicate până acum le subscriu cu tot entuziasmul, deoarece n-au exprimat decât o mică parte din duhul ce eu l-am observat în el tot timpul cât am stat împreună. Am fost cu el de o intimitate prietenească. Cu el mergeam adesea la plimbare în timpurile libere, cu el discutam subiecte filosofice și religioase, dar, când tratam ceva despre Maica Domnului, el se aprindea la față și intensifica discuția, de unde se observa numai decât că e un îndrăgostit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a luat-o de la mine, dar o aplică și asupra mea. Intră și asta în carte? R.P. Sigur. Tot ce spuneți poate fi folosit împotriva dumneavoastră. A.R. Evident, țin mult la Denisa, o apreciez și, în afară de vechile noastre relații prietenești, am raporturi profesionale foarte bune cu ea. Tot relații prietenești am și cu redactorul-șef de la Editura Art, Laura Albulescu. O fată foarte drăguță, cultivată, inteligentă, foarte plăcută. E o bucurie s-o ai editor. Relații de excelentă colaborare și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mea. Intră și asta în carte? R.P. Sigur. Tot ce spuneți poate fi folosit împotriva dumneavoastră. A.R. Evident, țin mult la Denisa, o apreciez și, în afară de vechile noastre relații prietenești, am raporturi profesionale foarte bune cu ea. Tot relații prietenești am și cu redactorul-șef de la Editura Art, Laura Albulescu. O fată foarte drăguță, cultivată, inteligentă, foarte plăcută. E o bucurie s-o ai editor. Relații de excelentă colaborare și de apreciere reciprocă mă leagă și de Bogdan Alexandru Stănescu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
sunt triste. Și sunt triste fiindcă fiecare dansează singur. Fiecare nu se ocupă decât de el însuși. Oricând dansurile acestea se pot dansa fără partener. Vitale, le lipsește senzualitatea sănătoasă. Comice, le lipsește surâsul. Concentrarea spre tine însuți cere crispare. Prietenești, sunt străine de mângâiere și tandrețe. Le lipsește cultura tangoului și a valsului și au acea limită dubioasă a celor care au ajuns la adorația lui Robbe-Grillet și Pinter fără să fi trecut pe la Cehov, Turgheniev și Sadoveanu. 13: Șase
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
asiatic a avut un succes strălucit. Ea a dat din nou un prilej de manifestare a marii simpatii pe care popoarele din această parte a lumii o au pentru Uniunea Sovietică: a afirmat atașamentul popoarelor pentru pace, a reafirmat caracterul prietenesc al politicii internaționale sovietice, a întărit solidaritatea luptătorilor pentru pace, a fixat însemnate probleme internaționale asupra cărora aceste sute de milioane de oameni sunt de acord. Ca parte a lagărului socialist, țara noastră se bucură și aduce prețuirea ei entuziastă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
planșe de istorie. Auto carul nostru a parcat lîngă un altul, care s-a dovedit a fi cu bulgari. Ne-am dat cu toții jos și, de cum ne-au văzut, bulgarii au început să ne zîmbească și să ne facă semne prietenești cu mîna. Unii chiar au coborît din autocar și au venit la noi. Rîdeau și ne spuneau tot felul de chestii, pe care, desigur, nu le înțelegeam. Noi le zîmbeam și, ca să ne distrăm, le ziceam, cu voce mieroasă, „ești
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
luminate. Te-ai reîntors șef la filamente? Nu. Și ce cauți pe-aici? Ca de-obicei; să văd cum merge. Sărut mîinile! Pe culoar, în capătul dinspre scară, mă întîlnesc cu inginerul Florea, care îmi întinde, ca întotdeauna, o mînă prietenească. Salut, dom' Mihai! Vă salut, domnule Florea! Cel de săptămîna viitoare, anunțat la Radio-Iași, ești mata? Eu. Atunci, o înregistrez. Le am pe toate. Cînd îți iei magnetofon, ți le înregistrezi, să-ți faci o fonotecă. Da, surîd eu. Dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dau comanda și o conduc pînă la lift. La etajul zece, a doua ușă pe stînga, îi spun. Mulțumesc, îmi surîde ea. Nu uita ce ți-am scris în agendă, adaugă înainte de-a închide ușa liftului. Fac un semn prietenesc cu mîna și rămîn în fața liftului, pătruns de un fior de beție cum n-am mai încercat de mult. Îmi vine să iau liftul alăturat și să alerg după femeia asta blondă, care a răsturnat în mine totul doar numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am făcut acum vreo oră unui tovarăș maistru. Îl chema... Grigoriu, precizez eu. Am fost propus odată cu el. Numele meu este Vlădeanu. Nu-mi amintesc să fi văzut pe vreun tabel numele Vlădeanu, zice doamna Cristescu, apoi, aruncînd o privire prietenească, dar ironică spre fata cu ochi frumoși, continuă: Îmi amintesc însă de numele Zaharia, Dinu Zaharia, un băiat înalt, tot de la combinat... Da, sigur-sigur, zic eu, am fost propus odată cu el. Dacă-l întîlniți, surîde doamna Cristescu, schițînd o privire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de anticolerin, vă rog! spun, întinzîndu-i farmacistei trei lei și cincisprezece bani. E vorba de un prieten, are o criză de colită. Farmacista îmi dă sticluța, împachetată într-o hîrtie, eu îi mulțumesc, închizînd o dată din ochi într-un semn prietenesc, apoi pornesc alături de Brîndușa spre ușă. Îi dați sticluța din partea mea, spun, oferind picăturile Brîndușei. Să-i spuneți că-i fac cinste pentru ajutorul dat azi, adaug surîzînd. Deschid ușa, o invit pe Brîndușa să iasă, ies și eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a spus, din pricina treburilor care o rețin: casa de vândut etc. Așa; îmi reiau refrenul: te iubesc și mi-e dor de tine, un dor nebun, de nesuportat. Fii mai clară despre Cinci. Transmite-i lui Georges bunele mele gânduri prietenești și vechea, calda mea tandrețe. Fii frumoasă, scumpa mea. Gluma aceea a mea vanitoasă nu era decât dorința de-a cârcoti nițel. Fii frumoasă și, dacă ți se spune asta, să crezi, dar să nu te lași prinsă în capcană
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-mă în pragul somnului, ca în pragul unui liman, dar vreau în astă seară să-ți scriu mai mult. În casă e plăcut; de câteva zile ni se dă căldură la 6 ½ seara, o dată pe zi, încât profit de atmosfera prietenească (sic!) să ți scriu. Nu ți-am dat nicio veste, din cele care sunt în jurnale, nădăjduind că citești din când în când vreun exemplar ce te poate ține în curent cu succesul și evoluția fericită a țării tale. [...] Azi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un sentiment de bucurie și unul de tristețe: aș vrea așa de mult să te văd! Ești oare aceeași? Îmi scrii numele unor prieteni. Pentru tine, ei sunt ființe vii - poate că îl iubești pe acel Nicolas -, chipuri tandre sau prietenești; pentru mine sunt doar nume. Trei ani! Trei ani și aproape două luni! Mouette, e oare posibil? Chiar dacă am făcut greșeli în viața mea, le-aș fi putut plăti altfel, nu pierzându-te pe Tine, care ești opera mea, vintrele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
logodnă. O veste cu totul neașteptată. Ce naiba vrea să zică cu asta? Mulțumesc foarte mult! zic, sforțându-mă să zâmbesc. Elinor, permite-mi să ți-i prezint pe părinții mei, Jane și Graham Bloomwood. — Bună ziua, spune tati cu un surâs prietenesc și îi întinde mâna. — Graham, dragă, ce te formalizezi atâta? exclamă mami. Doar în curând o să fim rude! Înainte să o pot opri, a și cuprins-o pe Elinor cu brațele. — Suntem atât de încântați să te cunoaștem, dragă Elinor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
diademele alea. Mă gândesc poate-mi iau și eu așa ceva. — Bex, s-a întâmplat ceva? — Nimic! zic precipitată. Mă gândeam doar că poate vrei să... a, bună, Robyn! În clipa în care aceasta se apropie, îi trag un zâmbet larg, prietenesc. — Becky! spune Robyn, împreunându-și mâinile. Vai, ce rochie superbă! Arăți de-a dreptul adorabilă cu ea! Ce crezi, asta e? — Nu prea știu. Zâmbesc atât de fix, că mă doare fața. Robyn, de unde Dumnezeu ai știut că am să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
va vedea poze cu tine măcelărită. Trebuie să arăți cât se poate de bine. Deschid ușa, așteptându-mă să văd încă un curier cu cadou. Dar în prag se află Michael, cu un pulover galben de cașmir și un surâs prietenesc. La simpla lui vedere, mi se ia o greutate de pe suflet. — Michael! strig și îl îmbrățișez. Îți mulțumesc foarte mult că ai venit. — Cu mare plăcere, spune Michael. Aș fi venit mai repede dacă mi-aș fi dat seama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dar activitatea lor să fie supravegheată. Mai mult, se indicau și alte metode de convingere, precum cele exprimate de prefectul județului: contra curentelor extremiste am dat instrucțiuni pretorilor din județ ca funcționari să viziteze satele mai populate și prin sfaturi prietenești să lămurească populația rurală de pericolul extremist, cercetându-le la nevoie și pășunile. Puținele ziare și reviste care apăreau în Dorohoi exprimă o scăzută disponibilitate a populației pentru cultură și chiar pentru politică. În orașul Dorohoi apăreau, din anul 1921
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]