1,759 matches
-
Păcatele grele, ce ciumă se-abate, Cad sub secure pădurile toate, Lacrima-n ochi cum vine-așa pleacă Bucuria de viață durerea ne seacă. Strălucește în soare a codrului rană Nu-i nimeni progromul să-nfrunte A bătrânilor codri nemeritată prigoană, Nu-i nimeni să vadă, nu-i nimeni s-asculte. Cum rana de-acuma ajunsă-i la os , Prin cioate durerea-n pământ se răsfrânge, Nu-i viforul iernii ce suflă câinios, Ce la Țebea prieteni Iancu ne plânge. Referință
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
Acasă > Cultural > Mărturii > PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ... - spicuiesc eu acuma cateva pasaje mai semnificative - șunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă. 20.11.1986 ...Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori de cîte ori am scăpat în oraș, direct la telefon am fugit pt. că te iubesc, cu toate că
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
stat la zi, absolvită in 2007 cu nota de licență 8 și pensionar. În facultate colegii mă tratau ca pe un coleg fără să mă simt dat la o parte, iar eu care toată viața am avut episoadele mele cu prigoana și cu marginalizarea eram un om normal, mare lucru este să fi om ca toți oamenii să te simți băgat în seamă să mergi la o cafea sau la o bere să râzi de o glumă sau să te superi
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371274_a_372603]
-
prin slujba canonizării. Mare parte din textele adunate aici nu fac altceva decât să mărturisească faptul că, deja, poporul își cinstește noii mucenici. Și așteaptă canonizarea lor. Așteaptă intrarea lor în Sinaxare... Dintre toate relatările despre închisori și vremurile de prigoană trăite de acești oameni în secolul trecut, din toată investigația psihologică a atâtor autori, toți înzestrați cu duhul mărturisitor, cartea aceasta este una dintre cele mai duhovnicești, una dintre cele mai pătrunzătoare, „cea mai în măsură să înțeleagă împreună cu toți
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
I, Dorinel Umbrărescu I sau, pe la noi, Georgică Cornu I, monarhi luminați ai asfaltului și comisioanelor în lei și oiro. Mai anțărț, președintele nostru, când era primarul dâmbovițenilor și șmenurilor, mai unsese un rege - al gunoaielor și parcărilor, pe Silviu Prigoană I. De fapt, monarhia cu multe capete - un fel de hidră cu sânge albastru de la ștampile - a fost inventată de patriarhul de la „Cireșica”, preacuviosul Nicu Văcăroiu, ajuns prim-bufon la curtea primului președinte post-revoluționar, care a uns o grămadă de
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
în același timp, primii misionari și stâlpii de bază ai Bisericii. Fiecare dintre aceștia avea câte ceva de răscumpărat: Petru avea de răscumpărat dilemele lui, nestatorniciile lui, dar și lepădarea lui formală de Iisus; Pavel avea de răscumpărat rătăcirea lui și prigoana Bisericii lui Hristos. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Sfinții Apostoli Petru și Pavel - primii misionari ai Bisericii lui Hristos / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1275, Anul IV, 28 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate
SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL – PRIMII MISIONARI AI BISERICII LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347477_a_348806]
-
asemănător cu cel al plantelor, proces cu totul și cu totul inexplicabil pentru știința actuală... Continuând ideea întreruptă de această incitantă notă, merită se ne întrebăm cum altminteri se explică, de pildă, uluitoarea rezistență a primilor creștini la asaltul nimicitoarelor prigoane dezlănțuite împotriva lor de împărații romani, respectiv miraculoasa supraviețuire a celor îngropați zile și nopți sub dărâmăturile provocate de cutremure, ori a celor îngropați cu anii în hrube și temnițe? De pildă, se știe din mărturiile celor care au ieșit
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
a zecilor de mii de oameni nevinovați la 6 iulie 1949; deportarea pentru credință în regiunile îndepărtate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credincioșilor confesiunii „Martorii lui Iehova”; -lichidarea proprietății private, confiscarea bunurilor materiale ale țăranilor și colectivizarea satului; prigoana împotriva Bisericii și a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea și demolarea locașurilor de cult; -ofensiva ideologică și propagandistică împotriva scriitorilor și valorilor noastre naționale; sovietizarea, rusificarea și deznaționalizarea populației prin sistemul de educație și cultură, aparatul administrativ, mass-media și propogandă; manipularea
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
că un mare număr de episcopi, preoți, frați franciscani, ca și credincioși laici au fost prigoniți pentru credința lor, în perioada comunistă. Aceștia au intrat deja în istorie, mărturie stă la Sighet, una din sălile cel mai bogat documentate, dedicată prigoanei dezlănțuite de statul comunist împotriva credinței creștine și, în special a preoților și fraților franciscani de confesiune Greco-Catolică de rit bizantin și Romano-Catolică de rit latin. Romulus Rusan, în articolul „Franciscanii după gratii”, apărut în revista „Mesagerul Sfântului Anton”, Revistă
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
pentru descurajarea și reprimarea oricărei încercări de păstrare și cultivare a credinței strămoșești de către milioane de oameni simpli cărora li se spunea că: „religia este opiu pentru popor”; că preoții și episcopii sunt „rămășițe burgheze” sau chiar „agenți ai imperialismului”.( ) Prigoana împotriva preoților franciscani din Moldova este înfățișată pe un panou aparte și îi mulțumim cucernicului părinte Petru Albert pentru că a depus efortul documentar de a ne oferi fotografiile câtorva zeci de frați alături de care slujise la altar și pe care
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
vom trece și noi? - Ei, prin ce-am trecut noi, dar prin ce-o să treceți voi! Acele vremuri deja le-ați început. Spre deosebire de alte vremuri, va îngădui Dumnezeu vrăjmașului să se atingă și de suflet; va fi mai mult o prigoană psihologică și nu vă veți putea ascunde nici în crăpăturile pământului. Nu este ușor, sunt vremuri foarte grele. De exemplu, pe vremea marilor trăitori din Pustia Tebaidei, acolo nici miliția nu intra, nici control de stat, nici finanța nu intra
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
Există însă o țintă mai înaltă pentru care omul poate trăi: aceea de a da mărturie pentru adevăr. „Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii. Ferice va fi de voi când din pricina Mea, veți fi prigoniți!” Matei 5:10. Domnul îngăduie prigoana peste un om neprihănit căci acela Îl poate reprezenta, Îi poate fi martir și martor pentru Numele Său și salvarea celorlalți. Dar cei trei nu erau de acord cu acest principiu al Împărăției lui Hristos și-l contestau cu vehemență
IOV de RODICA STOICA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345112_a_346441]
-
se descurce. Știu să se impună, jos pălăria!” „Dar cum sunt evreii?” Evreii au constituit pentru nea Mitică întotdeauna motiv de admirație și în același timp, modele de viață demne de urmat. Mi-a vorbit despre istoria poporului evreu, despre prigoana și suferințele evreilor de-a lungul vremii și nu în ultimul rând, despre învățămintele cu care a rămas de la ei, studiindu-le istoria și trăind în preajma lor. Cu o ușurință de nedescris mi-a povestit despre iudaism, despre hașidismul fondat
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
o doctrină care viza două puncte centrale ce contraveneau flagrant ideologiei comuniste (credința și neamul), Mișcarea legionară a fost formațiunea politică ce a ocupat locul de frunte în demonologia comunistă. Educați în spirit cazon și ascetic totodată, legionarii au cunoscut prigoane numeroase și sângeroase încă înainte de perioada comunistă. Dictatura carlistă, apoi cea antonesciană au însemnat pentru acestă mișcare ce avea adepți cu precădere din rândurile tineretului, închisori și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au fost doar umbre a ceea ce
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
sângeroase încă înainte de perioada comunistă. Dictatura carlistă, apoi cea antonesciană au însemnat pentru acestă mișcare ce avea adepți cu precădere din rândurile tineretului, închisori și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au fost doar umbre a ceea ce va fi prigoana comunistă. Instaurarea regimului comunist găsea deja în închisori un număr mare de tineri legionari, marea majoritate a acestora înțeleseseră că temnița poate fi receptată și ca spațiu al nevoinței ascetice care duce la purificarea spiritului. Adoptând această perspectivă ei vor
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
filosofică bogată, astfel avem de-a face cu o poezie elitistă, în care ideea primează. Dar figura ce se desprinde din mulțimea creatorilor este cea a lui Radu Gyr. Având în vedere viața sa a cărei exemplaritate e dată de prigoana suferită ani la rând pentru crezul și creația sa, Radu Demetrescu Gyr, se poate afirma, că este un arhetip al poetului încarcerat. Condamnat la moarte pentru poezie, el continuă să creeze după gratii cu o efervescență uimitoare și cu conștiința
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
a Cișmigiului ne îndulceau viața de adolescente dornice să mai tragem cu ochiul și pe la tinerii liceelor din apropiere, Sfanțul Sava și Gheorghe Lazăr. Când eram la sfarsitul ultimului an școlar, cam prin iunie 1952, cu un nou val de prigoana politică a venit hotărârea de a scoate din școli pe toți cei cu „origine socială nesănătoasă”. Din cauza că părinții mei erau burghezi, „dușmani ai poporului”, mi-a fost situația în grea cumpănă. Am scăpat, având diplomă de absolvent în mână
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
luminii e vegheat de Sihastru. ÎNVIERE În inimă e tainic zvon de primăvară Prinos din cer se cerne, mă împresoară Neîndestulată, privirea descoperă cărări Ivite din trecutele, azi înmugurite căutări Îmi amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc, dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă, cânt de preamărire Sunt psalmii tainici, smerit
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
tăcerii absolute, ca să nu fiu vreodată numărat în șirul conștiințelor vândute. N-am vrut să fac concesii, să mă vând cântându-le mai marilor osana, dar nici n-am îndrăznit să ies din rând spre-a-i înfrunta, sfidându-le prigoana. M-am resemnat să pier necunoscut decât să pângăresc a Muzei slavă și cu întreg poporul am băut a umilinței josnică otravă. De câte ori n-am plâns cu-amar regret pe foile încinse de durere, când ucideam în mine pe poet
MĂRTURISIRE DE CREDINŢĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376909_a_378238]
-
hortistă), Protopopul Aurel Munteanu a fost printre puținii clerici români ortodocși, rămânând neclintit în protoerie, să vegheze soarta bisericii și a credincioșilor săi. A rămas într-o zonă a Ardealului sfâșiat din trupul țării, unde se dezlănțuiau cu fanatism teroarea, prigoana, deznaționalizarea, expulzarea românilor. Acolo unde multe dintre bisericile românilor erau închise, arse ori dărâmate, iar românii deposedați de toate drepturile, fără apărare, loviți în demnitatea și destinele lor, după cuvântul asupritorilor „fără îndurare”. Mulți dintre credincioșii năpăstuiți care se zbăteau
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
Prin versul său Poetul și-a scrijelit chipul pe flacăra Sibilelor nemuritoare, așa cum o Vestală se dăruiește focului Iubirii sfinte. După ce a topit Psaltirea în versuri, a luat Poemele nemuririi din Șoaptele Îngerilor înmiresmând cu sufletul său ales Divina Zidire. Prigoana i-a întărit credința, persecuțiile i-au zidit nădejdea, torturile i-au adâncit crezul naționalist, iar în Suferință și-a dăltuit catapeteasmă Iubirii celei Mari. Pleacă cu pașaport ceresc direct din închisoarea Ocnele Mari la 8 Iulie 1958, spre a
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
doi soți s-a întrerupt și Irina a fost îndepărtată de la palatul imperial. În vara aceluiași an, împăratul a descoperit și un șir de comploturi împotriva sa. În consecință, pe lângă faptul că i-a pedepsit pe uzurpatori, a declanșat o prigoană contra iconodulilor, mulți dintre ei fiind exilați. Cei doi soți n-au mai apucat să se împace. La sfârșitul aceluiași an împăratul s-a îmbolnăvit și a murit (pe 14 septembrie 780), nefiind exclusă varianta otrăvirii lui. Fiul său, Constantin
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VIAȚA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec anii? Doar clipele-n goană...:). Azi, puști lud iar mâine bătrân, (Azi liniște, mâine prigoană...) Gustând din al vieții festin. Trec anii-n iubire, vis, ură... Frenetic destin? Anodin!... Neras, cu o barbă mai sură, Întâmpini, calm, anii ce vin. Nimic nu-i lăsat la-ntâmplare... În linia vieții stă scris, El, omul, se naște
VIAŢA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378032_a_379361]
-
spune că: Este un mucenic vrednic de laudă, s-a născut în cetatea Solonul sau Tesalonic din nordul Greciei. Tatăl său a fost voievod și comandant al cetății Tesalonic și era creștin, dar ținea în taină dreapta credință, pentru marea prigoană ce era atunci asupra creștinilor. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzește codrul și usucă toate plantele.” Preșcolarii țepeșeni, îndrumați de prof. pentru înv. preșcolar Cristina Mîrzea, au pregătit un colaj de
ȘCOALA PRIMARĂ ȚEPEȘ VODĂ, ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376304_a_377633]
-
un material, din care cităm: ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Diocletian și Maximian Galeriu (284- 311) și era fiul voievodului cetații Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Și îl învățau părinții în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminându-i cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și milostenia cea către săraci, săvârșind, adică, faceri de bine, celor ce trebuiau. Și așa
EMOȚII PICURATE PRIN FRUNZIȘUL TOAMNEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376308_a_377637]