1,838 matches
-
cu unul; pe acela n’a mai putut să-l piardă, căci era protejat de o copită. Dar a crescut, devenind Equus caballus, calul adică, iar asta acum trei milioane de ani, când și omul Începea să se individualizeze dintre primate. Frați de lapte deci, cal și om au evoluat Împreună, deși separați: calul În largul orizont al stepei, omul În acela Îngust al pădurii. Iar când luminișurile s’au lărgit - deh! securea... - cei doi s’au Întâlnit; poate acesta e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
principiul ecologic „totul depinde de totul”, ar trebui să înțelegem că toate ființele lansează în mediu semne și semnale pentru toate ființele. În același timp, toate ființele vii se constituie în observatori, fie ca ne gândim la protozoare sau la primate. Semnele și semnalele trebuie să fie înțelese, semnele și semnalele mediului extern trebuie să provoace rezonante în unele structuri ale mediului intern. Observatorul reușește sa-si realizeze un Umwelt pornind de la selecția semnelor și a semnalelor cu care vine în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
autoritate și nu mai contează atunci cînd încetează să fie capi ai familiei. Și în acest domeniu, relativul triumfă asupra absolutului : familia și societatea operează o permanentă recentrare. Acestei tendințe profunde i se poate atribui neîncrederea în teorie (tatemae) și primatul acordat practicii (honne). Dar dacă viața japoneză este dominată de simțul relativului și al impermanenței, acest lucru nu implică oare ca un anumit absolut să trebuiască să regăsească un loc la periferia conștiinței individuale, dîndu-i o armătură pe care aceasta
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
era chiar al ei sau al altei neveste a soțului ei. Conflictul dintre înrudirea biologică și înrudirea socială, care îi pune în încurcătură la noi pe juriști și pe moraliști, nu există deci în societățile cunoscute de etnologi. Ele acordă primatul socialului fără ca în ideologia grupului sau în conștiința membrilor săi cele două aspecte să intre în conflict. Nu vom trage de aici concluzia că societatea noastră trebuie să-și modeleze conduita după niște exemple exotice, însă acestea pot cel puțin
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a demonstrației sale sînt impresionante. Incompetența mea nu-mi îngăduie să ofer decît o versiune simplificată a acesteia. La începutul cuaternarului, explică el, în Africa, niște celule-sușă provenite dintr-un ansamblu de vertebrate terestre cu strămoș comun, mai precis de primate, au dat naștere unor țesuturi umanoide. Nepericuloase atîta timp cît au rămas pe loc, au căpătat în Orientul Apropiat un caracter malign prin contact dermic cu substanțe alimentare mai bogate și diversificate, apoi unul net tumoral ca urmare a absorbirii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
celui dintîi. Problema originii limbajului oferă un alt exemplu la fel de revelator pentru asemenea apropieri. O serie de lucrări ce se desfășoară de vreo cincizeci de ani dovedesc că unele proprietăți ale limbajului articulat nu sînt inaccesibile pentru cîteva specii de primate. Nu e mai puțin adevărat că limbajul uman se deosebește de toate mesajele emise de animale în mediul lor natural. El deține în exclusivitate puterea de imaginație și de creație, capacitatea de a utiliza abstracții și de a trata despre
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rolul de echivalent particular sau de echivalent general. De aceea, afirmația că "funcția de măsură a valorii mărfii permite evaluarea bunurilor și serviciilor în termeni monetari" este cel puțin neacoperitoare pentru o bună perioadă din istoria monetară a lumii. În legătură cu primatul uneia sau alteia dintre cele două funcții, cred că este o dezbatere care trebuie purtată. Discutăm, cred eu, în mod evident de primatul funcției de mijloc de schimb, deoarece mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în termeni monetari" este cel puțin neacoperitoare pentru o bună perioadă din istoria monetară a lumii. În legătură cu primatul uneia sau alteia dintre cele două funcții, cred că este o dezbatere care trebuie purtată. Discutăm, cred eu, în mod evident de primatul funcției de mijloc de schimb, deoarece mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului schimbat și numai după aceea a apărut schimbul cu echivalența de valoare a bunului schimbat. Cea de-a doua formă de schimb, cea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sau avantajul fizic i-ar fi permis lui Homo Sapiens să eclipseze alți humanoizi. După cum susțin psihologii evoluționiști, creierul social prin urmare și inteligența socială a evoluat pentru a face față provocării lansate de curentele sociale din cadrul unui grup de primate: fiecare membru este echipat astfel încât să determine cine este masculul șef, pe cine poate conte pentru apărare, cui trebuie să-i facă pe plac și cum (...). La oameni nevoia de angajare într-o logică socială în special coordonare și colaborare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
băuturi, ci comercializează unele rachiuri cu concentrație alcoolică mai mare (60-87%) decât cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era un an electoral). Într-un articol de o xenofobie agresivă (intitulat „Piloții orbi”), Eliade reia simbolistica binomului orb versus văzător, dar schimbă contextul și răstoarnă termenii ecuației. De data aceasta, evreii din România „sunt oameni [...] clarvăzători”, pentru că „Își apără primatul economic și politic”. În schimb, În „Întunecoasa epocă” de după 1918, „luntrea statului nostru este condusă de niște piloți orbi”. „Pătura conducătoare” din România - scrie Mircea Eliade - „nu mai vede”, iar politicienii care o compun „sunt invalizi : nu mai văd, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei vizite, fie ea și a Papei. Orice preot de țară știe că marea piedică în calea reunirii nu este nici adaosul Filioque, nici tipul de azimă folosit la împărtășanie sau numărul de degete cu care faci semnul crucii, ci primatul papal și dogma infailibilității Papei. Or, deocamdată, niciunii, nici alții nu pot trece peste acest punct. Dar pot fi rezolvate o mulțime de alte chestiuni pendinte între cele două Biserici-surori, chestiuni adunate de-a lungul secolelor și care nu mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
reușit să se împace. Există mai multe deosebiri între cele două Biserici peste care ei n-au putut trece, dar două par a fi cele mai dificile: pretenția Bisericii Catolice că este unica și adevărata Biserică a lui Hristos și primatul și infailibilitatea papei care are și evidente conotații politice. Care este originea acestor dogme, pe ce se întemeiază ele, de ce nu pot fi depășite și care sunt eventualele consecințe politice ale reafirmării lor în zilele noastre? În esență, pe un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
fondul creștin care „vertebrează” spațiul cultural european); recunoașterea explicită a scopului Întâlnirii de a deschide și perfecta punți de legătură, de a stabili strategii spirituale comune În fața unor evidente pericole (terorismul, consumerismul, disoluția valorică a lumii), și nu obținerea unui primat spiritual - sau, și mai rău, o acaparare/subordonare a celuilalt În câmpul spiritual propriu (prin convertiri forțate, prozelitism, strategii subversive); asumarea axiomei conform căreia prin prezența celuilalt mă Întăresc pe mine Însumi, Îmi afirm prezența specifică, mă valorizez plenar, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care administrația publică, finanțele și politica externă, Directoratul era un guvern de marionete, membrii săi aveau Însă mai multă libertate de decizie În domeniul politicilor de sănătate. Carol Însuși a exprimat preocuparea crescândă a regimului pentru protecția sănătății națiunii: „După primatul apărării naționale, cea de-a doua prioritate a noastră trebuie să fie sănătatea publică”72. Frontul Renașterii Naționale a hotărât aplicarea unei noi reforme prin care a fost reorganizat Ministerul Sănătății, atribuțiile sale fiind definite explicit În termeni de protecție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 2, februarie 1943, pp. 23-24. Clopoțel, Ion, „Primatul vitalității românești. Programul jubiliar al Societății de Mâine”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 12/400, decembrie 1943, pp. 175-176. Comicescu, Gh., „Orientarea biologică a educației”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, pp. 1-7. Comșia, Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
simplă reprezentare; este demersul științific modern. 2.1. ECONOMIA NORMATIVĂ Abordarea normativă se bazează pe cultivarea anumitor valori, anumitor principii și pe propunerea unor reguli sau interdicții pentru a asigura respectarea valorilor sau principiilor respective. Ab origine, putem întîlni un primat al valorilor religioase sau filosofice, care au condus cu timpul la o reflecție autonomă asupra a ceea ce grecii numeau oikonomia (de la oikos = casă, gospodărie și nomos = lege, principiu). Gestiunea, administrarea producției, a subzistentelor sînt restrînse la nucleul economic pe care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
teoria echilibrului general a lui Walras. Vechile teorii ale cheltuielilor de producție, productivitatea capitalului, abstinența și utilitatea marginală sînt îmbinate în mod eclectic și opuse teoriei marxiste despre valoare și plusvaloare. Spre deosebire de școala austriacă, autorul britanic nu pornește de la ideea primatului consumului asupra producției, acordînd un rol important cheltuielilor de producție. Îmbină teoria utilității cu cea a cheltuielilor de producție. Atît utilitatea, cît și munca sînt determinante ale valorii, precum lamele unui foarfece tăind hîrtia. Față de ceea ce se numește teoria producției
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
utilitate totală; * valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb; * abundență și raritate; * grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă teoria utilității marginale, sau teoria subiectivă a valorii? * Ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de întrebuințare și valoarea de schimb; * abundență și raritate; * grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă teoria utilității marginale, sau teoria subiectivă a valorii? * Ce este tabloul personal
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
prin acordurile de la Bretton Woods, acest regim monetar se baza pe trei principii fundamentale: a) întîetatea (predominanța) dolarului american. Dolarul constituie moneda-cheie a sistemului monetar internațional, cu funcțiuni excepționale în economia mondială, poziție menținută și actualmente, deoarece ea decurge din primatul economic, tehnic, financiar și militar al SUA. La Conferința monetar-financiară de la Bretton Woods el a fost impus și recunoscut ca element de referință, reper central al sistemului monetar internațional, stabilindu-i-se convertibilitatea în aur la un preț fix de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
1976), de Institutul Teologic „Saint Serge” din Paris (1981), Facultatea de Teologie din Belgrad (1982) și Atena (1991), de Universitatea din București (1992) ș.a. I s-a acordat Premiul „Dr. Leopold Lucas” al Facultății de Teologie Evanghelică din Tübingen, iar Primatul Angliei l-a decorat, în 1981, cu Crucea „Sf. Augustin de Canterbury” etc. În iulie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în septembrie 1991 devenind membru titular. Nu există temă importantă, dezbătută de teologia ortodoxă contemporană în confruntare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
de scrisoare ce să cheamă stihuri". Fără a polemiza inutil, Autoarea ripostează elegant, cu flexibilitatea unei imaginare florete: "Valorile poetice lăsate de ei sunt modeste, nu o dată stângace, dar nu întotdeauna involuntare", spre a adăuga, în temeiul teoriei receptării, că primatul nu e al intenției, ci al efectului". Dosoftei și Costin sunt personalitățile selectate pentru "gestul de întemeiere a poeziei culte, prin teorie și creație". Suplimentare argumente oferă "secularizarea discursului religios" la Antim, ca și "reflexivitatea scrisului" costinian, "regia momentelor epicului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
baba, la corp, ca și la vorbă" (1962, 85), care vine cu mare scandal la poarta mănăstirii să-și ceară plata pentru abuzul călugărului de la starețul mănăstirii însuși. Frecvența acestor scene (în proza de ficțiune, ca și în Amintiri) confirmă primatul materialității ca trăsătură esențială a universului monastic definit de Stănoiu. Consecința directă a unui asemenea accent axiologic este sentimentul valorizării superlative a lumii de aici și căutarea împlinirii hic et nunc. Aceste date aruncă în derizoriu orizontul eshatologic în care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
însă de aici, implicit, că omul care face „lucruri rușinoase și nedrepte în mod voit” este cel superior, ceea ce îl face pe Socrate să păstreze tăcerea asupra unei superiorități absolute între cei doi, iar dialogul se încheie prin enunțarea unui primat al lui Ulise asupra lui Ahile, complementar unei nostalgii ahileice pe care textul o dă de înțeles mai degrabă la nivelul aluziei. Ce ar putea însemna această situație ambiguă? Cele două figuri ale dialogului au fost deja interpretate în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]