5,997 matches
-
Mircea Mihăieș Marea primejdie o reprezintă, așadar, tentația de a transforma secolul al douăzecilea într-un relicvar. În noua perspectivă, deja înrădăcinată în lumea noastră plină de „oameni recenți”, trecutul e un depozit fără utilitate precisă. El e, firește, garnisit cu toate ororile istoriei
Brave old world (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5632_a_6957]
-
capcana, promițându- i că va roade ochiurile plasei, si chiar a făcut asta abia când se apropia vânătorul, dar a refuzat ulterior să cedeze retoricii ei mieroase) cu alianța temporară dintre Hitler și Stalin. Sau compararea atmosferei de suspiciune și primejdie din perioada Războiului Rece cu sfaturile de lichidare a puterii învinse din Mahabharata: „O rămășită încă activă din dușman este ca un rest de foc mocnit sau că o datorie neplătită; tustrele sunt sortite să crească în timp”. Dar iată
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
o situație și mai ”ingrată” ”să găsească acele soluții care să mențină economia în primul rând în echilibru în acest an electoral”. În opinia Sorinei Plăcintă ”toată schimbarea asta dă partidelor un ragaz pentru a-și redefini identitățile pierdute”, iar primejdia pe care o reprezintă lupta politică acerbă și fără rost îi cauzează o mare decepție personală. La discuția cu Elena Udrea am cedat. Emoțional. Elena este o persoană pe care o respect. Muncește, nu se dă în lături, încasează cu
Sorina Plăcintă explică lacrimile din plenul Parlamentului () [Corola-journal/Journalistic/45097_a_46422]
-
lui Goga la adresa lui Maiorescu (necrologul acid pe care poetul l-a scris în 1917), alături de distincțiile în marginea gazetăriei lui Sandu Tudor. Spre sfîrșitul volumului, autorul iese din logica exegezei și intră în atmosfera literelor încinse, cum se întîmplă în Primejdia culturii de estradă, text scris în 2007, a cărui idee și-a găsit confirmarea în timp: societatea românească se îndreaptă spre un tip de subcultură în care 99% dintre produse sunt material rizibil și doar 1% material lizibil. O cultură
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
se încheie primul periplu al lui Proteas; a început în 1886; au trecut, așadar, douăzeci și cinci de ani. Cum am văzut, începând cu Sculptor din Tyana, artistul încetează să se plângă; cu Zeul îl părăsește pe Antoniu intră în Alexandria; în Primejdii formulează climatul lui - climatul lui „în parte” sau al amestecurilor (Gloria Ptolemeilor). Aceste poeme arată, cred, sfârșitul călătoriei: Cu-atâta experiență,...când ești și tu înțelept... Nu mai există gesturile orbului, ca în Ferestrele; poetul vede lumea exterioară și-i
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
obscur, oamenii se supun unui canon, urmăresc automat o ispășire. Cum? De ce? Nu ar putea fi vorba de o apropiere de natură, întrucît natura tinde spre factorii pozitivi, ocolind pe cît cu putință ceea ce contravine vieții, ceea ce îi pune în primejdie corporalitatea. Mai curînd o neguroasă ritualitate tribală.” Am mai citit rubricile fixe susținute de Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu și Nichita Danilov, proza lui Gheorghe Schwartz, eseul lui Ion Militaru intitulat „Psihologia infinitului pustiu”, versurile lui George Vulturescu, precum și însemnările lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
De la aceste date reale, fără a le preciza, pornește romanul Piei Pillat Edwards, Zbor spre libertate, apărut în toamna anului trecut la Editura Vremea din București. El descrie amănunțit și într-un ritm alert aventura, la nivel romanesc, eforturile și primejdiile, la nivelul realității, pe care și le asumă o tânără soție, în vederea pregătirii evadării ei și a soțului ei dintr-o imensă închisoare în care se transformase România acelor ani. Dar să urmărim îndeaproape acțiunile Tinei Cosmin, protagonista romanului. Din
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
zidurile în ruină, ca niște uriași extenuați"(p. 90), " Soarele strălucea autumnal și rece, aerul era parfumat cu un amestec de fân și funingine, care-mi aducea în amintire vremuri în care trenul mă ducea spre fericire. Părea incredibil că primejdia stă la pândă în dimineața asta limpede, în care păsărelele cântau să-și spargă pieptul, iar vacile pășteau pe pajiști"(p. 180), " Noaptea era liniștită, translucidă, iar liniștea era atât de intensă încât părea să pulseze. Ne-am oprit din
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
de pace a Rhinului. Renania odată ocupată, diplomația europeană continua să privească spre Mediterana și Etiopia, de unde putea veni o gravă atingere a intereselor britanice, dar atenția împărțindu-i-se și spre Rhin, de unde de data aceasta putea veni cine știe ce primejdie pentru interesele franceze, se ajunge între Anglia și Franța la o înțelegere de asistență reciprocă. însă Europa fierbe. Loviturile de forță date de două țări conduse dictatorial, lovituri nesancționate efectiv, ridiculă a Italiei, mai serioasă și mai îndreptățită a Germaniei
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
de admirație în societate. Automat și ireversibil, care vasăzică. Sofismul snob pe care se întemeiază raționamentul e vizibil. Ca și cum consumul masiv de cuvinte ar fi, vezi Doamne, un pașaport pentru un ipotetic paradis cultural. În realitate, nu lectura e în primejdie. Se citește, azi, mai mult ca oricând. Pe toate suporturile. Pe ecran ca și pe hârtie. Numai că nu se mai citește literatură. Nici măcar literatura, vreau să zic, nu se mai citește ca literatură. Am întâlnit oameni foarte à la
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
al credinței și al vitejiei, au fost strânse, și pentru aceia că acest eveniment militar are un răsunet adânc în inimile noastre, capabile de a păstra, în ciuda fatalității împrejurărilor, toate vechile și sfintele noastre prietenii. Cracovia nu putea fi supusă primejdiei de distrugere ale unor lupte. Orașul sacru al poporului polon e și un mare tesaur de artă, de la măreața catedrală, de la hala negustorilor până la minunea de arhitectură italiană de la Wawel, cu cenușa unor mândri stăpânitori de popoare. Am locuit și
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
îl întrebuințeze decât doar față de morți, și numai ca să poată strivi prin el pe cei vii? Geniu? Își poate lua cineva răspunderea unui cuvânt atât de grav, atât de puțin definit, atât de misterios? Îl voi întrebuința totuși, cu oricâtă primejdie ar cuprinde el, și mai ales cu toată greutatea delimitării sensului lui” (327). Anonimatul nu este așadar o figură întâmplătoare și accesorie a reprezentării prin care Lovinescu încearcă să edifice comunitatea de la Sburătorul. Nu este eticheta rezervată câtorva minori din
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
prilejul celei a doua și, de fapt, a ultimei lui deportări. Unii din credincioși l-au urmat de aproape, mergând până departe în locurile primejdioase ale surghiunului său în Asia Mică, la Cucuz, înfruntând arșița și frigul, foamea și setea, primejdii din partea tâlharilor, primejdii din partea fiarelor sălbatice, primejdii din partea forurilor politice etc. Alți credincioși ai săi au păstrat tot timpul legătura cu marele deportat prin scrisori, până la anul 407, când această uriașă personalitate bisericească s-a prăbușit sub povara celor mai
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
doua și, de fapt, a ultimei lui deportări. Unii din credincioși l-au urmat de aproape, mergând până departe în locurile primejdioase ale surghiunului său în Asia Mică, la Cucuz, înfruntând arșița și frigul, foamea și setea, primejdii din partea tâlharilor, primejdii din partea fiarelor sălbatice, primejdii din partea forurilor politice etc. Alți credincioși ai săi au păstrat tot timpul legătura cu marele deportat prin scrisori, până la anul 407, când această uriașă personalitate bisericească s-a prăbușit sub povara celor mai cumplite chinuri și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
a ultimei lui deportări. Unii din credincioși l-au urmat de aproape, mergând până departe în locurile primejdioase ale surghiunului său în Asia Mică, la Cucuz, înfruntând arșița și frigul, foamea și setea, primejdii din partea tâlharilor, primejdii din partea fiarelor sălbatice, primejdii din partea forurilor politice etc. Alți credincioși ai săi au păstrat tot timpul legătura cu marele deportat prin scrisori, până la anul 407, când această uriașă personalitate bisericească s-a prăbușit sub povara celor mai cumplite chinuri și suferințe fizice și morale
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
nevoie a fost atras, și s-a primejduit, și Moise iarăși s-a primejduit, de multe ori lepădându-se, apoi cu atât mai mult cei ce se grăbesc de a lua astfel de demnități, expunându-se și aruncându-se în primejdii, și desigur că unul ca acesta este lipsit de orice iertare. Trebuia ca el să se teamă și să se cutremure, atât pentru conștiință, cât și pentru greutatea stăpânirii, și nici atras fiind să nu se lepede, nici neatras, să
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
orice iertare. Trebuia ca el să se teamă și să se cutremure, atât pentru conștiință, cât și pentru greutatea stăpânirii, și nici atras fiind să nu se lepede, nici neatras, să nu alerge și să se arunce pe sine în primejdii, ci mai bine să fugă prevăzând greutatea cea mare a demnității. Odată însă ce ai intrat, trebuie a arăta cea mai mare evlavie. Nimic fără măsură. Simțind aceasta mai înainte de a se împlini, pleacă, crezându-te nevrednic de aceasta, iar
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Din acest punct de vedere, scriitorul nu are vreun privilegiu sau vreo povară specială, cum cred elitiștii. Dacă este vorba, însă, de posteritate, pe care toți artiștii o râvnesc, cred că timpul nostru, cu marile și rapidele sale schimbări și primejdii, pune posteritatea sub un sever semn de întrebare. Nici în această privință, scriitorul nu are, probabil, șanse prea mari.” Un nou festival În BUCUREȘTIUL CULTURAL citim un interviu cu prozatorul Lucian Dan Teodorovici, în calitatea sa de organizator al primei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]
-
R. Coleman Norton, art. cit., p. 284. 38 Hubertus R. Drobner, Patrologia, Istituto Patristico Augustinianum, Roma, 2003, p. 442. 39 Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 6. 10 primejdiile, oricât de mari ar fi greutățile; un singur lucru urmărești: să-ți împlinești dorul 40. Una din coordonatele principale ale umanismului hrisostomic relevat în conținutul scrisorilor sale este prietenia și dragostea. Rareori în literatură întâlnim vorbindu-se așa de frumos
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Aur, Omilia LXXVIII, 4 la Ioan, P.G., LIX, col. 425. 11 o pricină lumească n-ar fi stricat dragostea duhovnicească. Dragostea de aproapele întemeiată pe dragostea de Hristos este trainică, nestricată, nebiruită, nesfărâmată. N-o pot sfărâma nici calomniile, nici primejdiile, nici moartea, nici altceva asemănător. Orice ar pătimi un om care iubește așa pe aproapele său nu va înceta niciodată a-l iubi, pentru că se uită la pricina dragostei sale, la Hristos. Dar cel care iubește pentru că e iubit și
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
așa și omul trecând prin ispite și suferințe, leapădă din trupul său înclinarea spre păcat 56 și nimic nu ne face atât de străluciți și invidiați și nu ne umple de zeci de mii de lucruri bune ca mulțimea încercărilor, primejdiile, ostenelile și deprimările și faptul de a suporta cu blândețe toate uneltirile venite necontenit de la cei de la care n-ar fi trebuit nicidecum 57. Din corespondența purtată de Olimpiada diaconița cu marele arhiepiscop surghiunit, descoperim mai ales un model de
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
n-ar putea exista o graniță fermă între scrisul literar și cel așazis, frecvent cu nuanță peiorativă, ziaristic. Darul verbului, în jocul său infinit de conotații dătătoare de miraje, e la fel recognoscibil în ambele-i aplicații, la fel expus primejdiilor propriilor sale insuficiențe ori carenței de caracter. Oare un Arghezi, un Ion Vinea, un G. Călinescu, un Camil Petrescu nu apar prezenți în integralitatea producției lor, literatura ca atare și coloana de gazetă funcționînd ca două vase comunicante? La Geo
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
al democrației este integritatea inviolabilă a individului”, stă scris în capul celui de-al doilea alineat. Al liberalismului, da, al democrației, care dă dreptate majorității, în nici un caz. „Toate ființele umane au dreptul de a rămâne nesupravegheate și ferite de primejdii”, se afirmă în continuare. Toate? Chiar și teroriștii? Și cum îi poți feri de primejdie pe inocenți dacă nu știi cine le amenință viața? Și încă: „Prin supravegherea în masă, fiecare cetățean e tratat ca un potențial suspect”. Mai întâi
Nu mă tem de Big BrOther by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2893_a_4218]
-
alineat. Al liberalismului, da, al democrației, care dă dreptate majorității, în nici un caz. „Toate ființele umane au dreptul de a rămâne nesupravegheate și ferite de primejdii”, se afirmă în continuare. Toate? Chiar și teroriștii? Și cum îi poți feri de primejdie pe inocenți dacă nu știi cine le amenință viața? Și încă: „Prin supravegherea în masă, fiecare cetățean e tratat ca un potențial suspect”. Mai întâi, cine vorbește de supraveghere în masă? Să fim serioși! Nici pe Mircea Cărtărescu, nici pe
Nu mă tem de Big BrOther by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2893_a_4218]
-
și tulburătoare, a unei iubiri pe viață și pe moarte, a unor bucurii (nașterea și creșterea copilului lui Giuliano, reîntâlnirea acestuia, când nu se mai aștepta, în aceeași catedrală în care începe romanul, salvarea lui de la moartea anunțată), dar și primejdii și dureri (moartea mamei sale de care nu este străin gelosul ser Antonio, uciderea sclavei Zalumma, căsătoria ei cu del Giocondo, pervers frecventator nocturn al prostituatelor de pe podurile fluviului Arno). Avem de-a face cu o eroină teribil de modernă
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]