1,469 matches
-
semna, apoi, perfect acoperit juridic, în nume propriu. Din păcate, nici amicul cu pricina nu e autorul bietului catren, așa că trocul va degenera, în scurt timp, într-un scandal de plagiat cu teribile implicații morale. E motivul pentru care plastograful prins - și, pe cale de consecință, negustorul necinstit - se va expatria în Georgia sub pretext, ce-i drept, academic. De aici pornește, cu adevărat, întregul roman. Obsesia nevindecată a acestui act gratuit oferă, spre ultimele capitole, scene - cum pe bună dreptate remarcă
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
subminate de această retorică antifrastică fără pauză, vecină cu bagatelizarea. E greu de urmărit și de detectat atât valorizarea individuală a autorilor comentați, cât și ierarhia de ansamblu sau constantele pentru care pledează Cistelecan în critică. Mai ales când comentatorul, prins el însuși în acest joc complex de pertractări și retractări, nu se poate hotărî cu privire la diagnostic. Câteodată, de dragul show-off-ului dialectic, cronicarul alunecă de-a dreptul în contradicții. Despre George Vulturescu ni se spune, de pildă că, „dintre poeții care s-
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
de înghițiturile de rom pe care le lua în restaurant ca să-și învingă oboseala, Virginia s-a mirat că lumina din dormitor era aprinsă. Și-a scos rochia lîngă pat. Cînd a rămas în chiloți și în ciorapii de mătase prinși sus cu jartiere s-a vîrît sub plapumă. Atunci de-abia a simțit că Fănică era în pat. Nu-i venea să creadă, și chiar dacă ar fi crezut, cel la care se gîndea, cînd s-a întins în pat era
Vis în doi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6856_a_8181]
-
Prusiei l-a format Austria și Saxonia, care au scos mobilizat 260.000 de soldați, aici, desigur s-a aflat și cea mai mare parte a armatei prusace. Un alt teatru de luptă a fost Hanovra și Hessa, aliate austriace, prinse însă între posesiunile Prusiei din zona Renană și teritoriul principal, totodată aceste state erau traversate și de rutele de legătură ale Renaniei cu masa teritoriului Prusac. Aliații Austriei în acest teatru era calitativ și numeric slabi - doar 25.000 de
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
doar atunci cînd societatea simte nevoia unui loc în care să-și dreneze scursorile și dejecțiile umane. De aceea, mahalaua e ghena și nu antecamera orașului. Cei care ajung aici fie au fost respinși, fie s-au născut aici, rămînînd prinși defintiv în granițele ei. În al doilea rînd, caracteristica mahalalei este că mediul social e mai puternic decît indivizii. Forța dominatoare stă în moravuri, nu în caractere. De aceea, mahalaua nu numai că nu e o școală de caractere, dar
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
indulgenței-complicității din sălile de examen prin pedepse severe. în acest al doilea scop, avansez părerea că, în comparație și cu alte sisteme educative din lume, s-ar cuveni aplicate și la noi pedepse mult mai aspre hoților: elevii ori studenții prinși copiind să fie declarați respinși la examenul respectiv fără dreptul de a se mai înscrie la cel puțin cinci sesiuni de examene similare. La rîndul lor, profesorii care au facilitat copiatul să fie eliminați din sistem prin desfacerea contractului de
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
Se povestește că, demult, stăpâna cetății era Ileana Cândea, fată-fecioară, frumoasă ca o zână... Zilele îi erau, însă, zbucimate. Cete de tătari sau poate de turci, nu se mai știe, au atacat Cetatea de Colț, iar în bătălie a căzut prins și dus în robie și iubitul Ilenei. De-atunci, ea sta la fereastra foișorului și privea în depărtare, doară-doară îl va zări venind. Odată i s-a arătat în vis, șoptindu-i că va scăpa din robie atunci când ea va
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
își proiectează propria „destrămare" (cu un punct de referință blagian) asupra unui univers tot mai ostil, deși decepția e vătuită, stilul ceremonios, împiedicînd patetismele: „cade destrămarea / în noi și albastrul în zi / peste fiindul de inimi // unde vom fremăta / păsări prinse de cer/ cele de aici și cele ce vin" (12). Cîntate fiind „neîntîmplările", irealul se impune asupra unui real ruinat. Cu o tactică „diplomatică" totuși, ce evită ascuțișurile conflictuale. Actantul stă „lungit șerpește sub clipe / mestecînd neuitări", cu grija de-
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
degetele lipsă. Absența simțită fără a fi fost arătată nu creează disconfort, ci blândă tristețe. Ceea ce au în comun filmele discutate sunt planurile scurte, imaginile aparent întâmplătoare, indiferente la regimul denotației simpliste, încărcate adesea de o poezie fluidă, de viață "prinsă" întâmplător - adevărata poezie a documentarului, pierdută de obicei la intersectarea genului cu televiziunea: un lipovean închinându-se cu metanie în fața bisericii, pe o poliță o Matrioșă obosită zăbovind lângă un spray cu numele (?!)"Credo", trei copii înaintând spre cameră cu
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
contează în intensitatea poemului e prezenta spațiului consacrat care subliniază demonismul babelor "blestemate"... Să ne oprim o clipă asupra unei splendide mișcări: în lumina palida a flacării "misterice": "stâlpii din biserică/ Păreau că se înclină". Acest joc de umbre admirabil prins ne duce cu gândul la o povestire a lui Balzac, din 1831, Jésus-Christ en Flandres. Acolo, asistăm la o adevarată dezlănțuire de fantastic arhitectural; în catedrală, naratorul trăiește o reverie: "Câțiva stâlpi groși făcură mișcări grave (...); câteva coloane zvelte și
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
cartelă. Devenise monedă de schimb în întreaga Europă, până în îndepărtata Norvegie. Fumători care pierduseră accesul la și mai popularele Plugare sau Naționale au rămas credincioși Carpatelor pentru restul vieții lor. în chioșcuri se vindeau în loturi de câte cinci bucăți, prinse, de către chioșcar, într-o bandă de hârtie. S-a terminat, de asemenea, cu nobilele "Mihai" și "România". Peste decenii, scotocind prin casa memorială Cezar Petrescu, din Bușteni, am descoperit, cu emoție, o cutie de "România". Era, firește, goală. Și mi-
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
cazul săptămânii Evadați prinși rapid În data de 26 noiembrie, la ora 12,40, a fost înregistrat un eveniment nedorit la Sânnicolau Mare. Doi inși scoși de după gratii pentru a fi audiați la judecătoria din oraș au luat-o la sănătoasa, însă au fost
Agenda2004-49-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/283130_a_284459]
-
o demarcație inutilă. Nu citim, din păcate, în Amorțire, felul cum intimitatea cu boala ori cu morbul creației distrug ori regenerează o luciditate, un sistem. Sau o identitate. Doar vag. Mult prea vag. Totul derapează în senzația de anecdotică aleatorie, prinsă, când și când, într-un text neîmblânzit. Nu se dezvoltă, de asemenea, o altă dimensiune promițătoare: ambiguitatea personajului, dinamismul incertitudinii și interogațiilor. Prea multe răspunsuri dinainte prescrise, fără ca cititorul să rămână în minte cu un erou emblematic. Soluția lui Lăzărescu
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
cum s-a întâmplat, m-am trezit doar cu ceilalți peste mine. Pe mine m-au ridicat niște oameni. În autocar erau și copii. Au venit foarte repede cei de la descarcerare și au scos o domnișoară care era cu mâna prinsă cumva sub autocar", a povestit un bărbat, pasager în autocar. "Dintr-o dată am simțit balansul autocarului, m-am ținut bine de scaun și într-o fracțiune de secundă m-a trezit cu toți peste mine. E un zvon că un
Autocar răsturnat pe A2. Prima declarație a unui pasager by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36262_a_37587]
-
întîmplător (deloc întîmplător, Milan Kundera i-a adus într-un text dramatic un elogiu lui Diderot și scrierii sale Jaques le Fataliste). Omniscient, naratorul își conduce eroii și cititorii în direcții de el dorite, dinainte trasate, fără a se lăsa prins (cum singur afirmă) în mrejele psihologiei. Aluziile mitologice, observațiile asupra prezentului, reflecțiile pe marginea istoriei sunt numai cîteva din mijloacele de care uzează pentru a conferi savoare și vitalitate schemei narative, destul de artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
dar nu e destul. Acum îmi văd mai bine drumul. Trebuie să dezvolt și să desăvârșesc ceea ce știu. Aș mai avea nevoie de câțiva ani..." Toată odaia - care comunica cu atelierul - era tapetată cu tablouri. îndărătul patului, pe perete, era prinsă pânza cea mare, intitulată Testamentul meu plastic (o pictase în februarie, după operație). Pe peretele din față, în stânga, Poarta infernului. Jos, rezemate și așezate alături, două picturi strălucitoare, cu pasta bogată, plină de sevă, în culori vii, cu galbenuri, negruri
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
Aceste două mari expoziții care s-au succedat la un interval relativ scurt (opt ani înseamnă foarte putin pentru asemenea evenimente) dovedesc nu atît că cineva administrează cu multă eficiență posteritatea Luciei Ioan, cît faptul că opera artistei, asemenea seminței prinse sub asfalt, începe să germineze - și poate chiar să erupă -, spărgînd blindajele artificiale și efemere ale istoriei mici. Dacă expoziția din 1991, poate și din pricina contextului de atunci și din aceea a interesului excesiv pentru politic și pentru evenimentul cotidian
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
cu jeepul, vânează la lumina farurilor, cu arma cu lunetă, cu infraroșii, împușcă păsări și animale în afara sezonului permis, pescuiește în timpul prohibiției. Oful vânătorilor din cadrul Asociației Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv Timiș este faptul că, deși mulți dintre braconierii prinși și dovediți scapă de tot sau doar cu amenzi administrative, potrivit Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic și a protecției vânatului. În 2002, în Timiș au fost descoperite 22 de cazuri de braconaj, în care au fost implicați 29
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
cu jeepul, vânează la lumina farurilor, cu arma cu lunetă, cu infraroșii, împușcă păsări și animale în afara sezonului permis, pescuiește în timpul prohibiției. Oful vânătorilor din cadrul Asociației Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv Timiș este faptul că, deși mulți dintre braconierii prinși și dovediți scapă de tot sau doar cu amenzi administrative, potrivit Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic și a protecției vânatului. În 2002, în Timiș au fost descoperite 22 de cazuri de braconaj, în care au fost implicați 29
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
se vedea portretul lui Kant puțin șifonat alături de o cupă spartă din care curseseră nasturii desperecheați. Frumoasă poză o fi ieșit. Curînd s-a constatat că hoții luaseră plicul cu premiul meu de la Asociația Scriitorilor, cutia în care țineam sumele prinse ordonat cu o clamă și cîte un bilețel pe care scria întreținere, telefon, lumină, mîncare, doctorii - era goală, iar cele cîteva bijuterii cu valoare mai mult afectivă dispăruseră și ele. Plus motanul, dar ăsta nu intra la prejudicii, mi s-
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
avea să fie pierdut de români au câștigat bătălia cu stupida poetica a "realismului socialist" creând an consens cu orizontul de așteptare al lectorului vremii un veritabil "mit al literaturii". ăntr-o "complicitate fertila" - cum spunea unul dintre ei - cu cititorii prinși și ei an ănchisoarea unei realități dictatoriale și avizi de ficțiune, scriitorii anilor '60 au constatat că actul cultural, literar-artistic a preluat an societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor") a credinței ăntr-o altă lume, mai bună și mai
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
orice dubiu privind identitatea ciudatului personaj: este chiar „Boris Sarafoff, president de Comité macedoandrinapolitan, Grand Maître etc., etc.”. El însuși în persoană! Realizând că hazardul le oferă o șansă extraordinară, vigilenții reporteri intră instantaneu în fibrilație profesional-patriotică: „ - Boris Sarafoff trebuie prins! Prins de noi! A! criminalul! Dar de data aceasta nu mai scapă! El va fi prins de cei trei bravi jurnaliști, cari-l vor da pe mâna justiției implacabile și incapabile a-l apuca fără ajutorul lor. Dacă în trista
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
7 ani. În urma impactului, toate cele trei persoane au murit, pentru scoaterea acestora intervenind mai multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). Camionul transporta lemne, fiind nevesară intervenția echipelor de descarcerare pentru îndepărtarea remorcii cu lemne, victimele fiind prinse sub acestea.
Accident soldat cu trei morți, între care și un copil, din cauza ceții by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80766_a_82091]
-
din bucătărie, prin toate încăperile, până în camera copiilor plină de farmecul vetust al unor jucării care fuseseră și ale tatălui meu, pentru a le descoperi apoi eu însumi prin cine știe ce debara. Dau astfel uneori peste câte o enclavă a trecutului, prinsă ca o furnică într-un strop de chihlimbar, și mă înfior la gândul că fac parte dintre tot mai puținii care îi mai păstrează amintirea reală, încă vie, cu totul alta decât imaginea pe care noile generații și-o formează
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
atunci ca și acum, frivolitate. Un anume antrenament (și antren) al lejerității, al momentelor de frumusețe neangajată cînd, nefăcînd, pesemne, nimic, poți, de fapt, să faci totul. A fost, prin voia lucrurilor, o școală a cărei însemnătate, trecută minunarea copilului prins, de pe margine, de miza vreunei conversații, se arată cu anii. Urmează ,primara", la Mântuleasa, liceul, la Spiru Haret, cu amintiri lipsite de dulcegăria, înduioșătoare, chiar și ea, a dedicațiilor în acorduri de Gaudemus... dar mărturisind, în schimb, față de prezentul care
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]