2,775 matches
-
din 12 aprilie. Strălucirii aforismelor, pe care Cioran i le-a oferit fără să o cunoască, Friedgard le răspunde cu imaginea ei, ceea ce înseamnă cu privilegiul vârstei și cu frumusețea ei. Imaginea aceasta strecurată în plic este o provocare a priori (cîte femei, scriind unui filozof, simt nevoia să își divulge aparența?), este oferta compensativă, aportul orgolios al Friedgardei la relația viitoare a celor doi. "Manipularea fizică", pe care Friedgard i-o va reproșa mai târziu lui Cioran, este inaugurată și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sinceri, deși legi pre cari nu ni le-am făcut noi înșine nu ne obligă. Ele sunt făcute în flagrantă contradicțiune cu convingerea noastră, fără consimțământul nostru, căci am refuzat de a discuta ori de a vota legi care a priori erau false și nedrepte. Cumcă noi am crezut a trebui să ne supunem deocamdată acestor legi, din rațiunea de mai sus, e o măsură pre care oamenii de bine ne-o aprobă; cumcă însă nu trebuie să cerem ameliorarea acestor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sus, e o măsură pre care oamenii de bine ne-o aprobă; cumcă însă nu trebuie să cerem ameliorarea acestor legi e și mai sigur, pentru că ne punem pre un teren fals și recunoaștem legalitatea esistenței lor, când ele a priori prin abținerea noastră sunt nelegitimate în sine, în esență, și legitimate numai în formă prin semnătura Domnitorului pre care noi trebuie s-o respectăm până când respectăm unitatea Austriei. Se zice că să cerem de la unguri cutare ori cutare lucru, - iată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce viitorul ne le impune cu atâta necesitate. Viitorul însă e continuarea, în cazul cel mai bun rectificarea trecutului. Ca el să fie o simplă continuare a trecutului, cu toate calitățile acestuia, a fost o idee ce trebuia esclusă a priori. Pentru o rectificare a greșalelor și lipselor prezentului, care mâne firește va fi pentru toți trecut. Însă unul din cele mai mari defecte ale prezentului e tocmai starea de lucruri ce am caracterizat-o în liniile prime ale acestei notițe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
El va hotărî actele sale precum o vor cere interesele monarhiei și ale țării. Guvernul poate rămâne în tăcere când vede că pașii lui într-o direcție sau în alta, făcute cu cea mai mare bună credință, se taxează a priori de trădare a țării: de o parte, când ia o direcție, de alta, când ia altă direcție. Acest cuvânt (trădare) trebuie aplicat cu mare pază, tocmai pentru că e un cuvânt greu și pentru că nu se poate aplica nici unei greșeli când
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pios, a românului mare. Dar asta nu e tot. Serbarea trebuie să devină și purtătoarea unei idei. Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor, astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amar, pe care-l storc pietrei și costișelor cu cari i-a-mproprietărit o dreptate nedreaptă. Veni-va vremea și a dreptății celei drepte. În fine, daca vre-un domn de naționalitate maghiară mi-ar face până și onoarea reflexiunei, declar a priori că m-ar pune într-o pozițiune șoadă, căci nu știu ungurește, {EminescuOpIX 448} nu m-am silit să-nvăț frumoasa limbă asiatică, căci îmi mai plăcea barbara limbă italiană d. e. în locul melodioasei, dulcei, molatecei limbe maghiare. Aș fi putut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca, din îndreptare în îndreptare, să nu mai poată scrie drept, [să] piardă până și simțul justeței. Aceste cercetări, bune or rele, nu sânt scrise cu ură *, neci din punt de vedere al persoanei. În cazul unei reflexiuni, declar a priori cumcă nu permit nimărui de-a-mi imputa etatea or studiile mele, neci aluziuni asupra mea ca persoană. Însă, întîmplîndu-se ca cineva să-și ia acea permisiune fără ca eu să i-o dau, cu prin însăși uzurparea aceasta mă voi crede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
științifice foarte diferite, de la pragmatismul nord-american la reflecțiile sociologice sau filosofice ale altor tradiții de cercetare. Să te deschizi spre alte cercetări înseamnă și să te deschizi spre alte stiluri de scriitură, să te lași surprins fără a respinge a priori întrebările și răspunsurile celuilalt ori maniera în care le expune. Principalele materiale care vor constitui această carte sunt: o sinteză a principalelor cercetări internaționale în domeniu, fără pretenția exhaustivității, sinteza cercetărilor mele personale sau realizate alături de membrii Observatorului European, dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
concept, considerând că temperamentul este un construct social, ceea ce nu contrazice abordarea prin factori de risc: astfel se admite pe deplin că interacțiunea dintre acest bagaj genetic și mediul familial este singurul predictor al eventualelor tulburări de comportament (Sanson și Prior, 1999). Studii longitudinale efectuate pe copii de la naștere până la vârsta de 8 ani au putut arăta că aceia care fuseseră "bebeluși dificili" (plângeau des, adormeau și mâncau greu) dezvoltau mai precoce și mai puternic comportamente agresive. Nu-i vorba nicidecum
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în ferestre, copiii riscând să fie răniți de cioburi când, din motive bugetare, geamurile nu sunt securizate. Soluția, puțin costisitoare, este lipirea pe geam a unei folii colante, care să rețină, la nevoie, bucățile de sticlă. Nu mă opun a priori nici sistemelor rezonabile de filtrare la intrări sau chiar unei supravegheri video în jurul școlilor; am putut constata astfel, într-o anchetă la Mabeuge, în nord, diminuarea extorcărilor într-un colegiu foarte sensibil, ca urmare a instalării unui asemenea dispozitiv. Dar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mergem numaidecât până acolo Internetul e plin de informații care-i vor permite cititorului interesat să-și formeze o opinie cazul DARE arată clar că o acțiune publică bazată exclusiv pe poziția instituțională a actorilor ei, inducând o încredere a priori, poate să aibă efecte foarte scăzute și, în final, să dăuneze cauzei pe care pretindea că o apără: prevenirea. Standarde științifice în evaluarea programelor Exemplul DARE ne face cunoscută o metodă foarte specială și novatoare de evaluare a programelor: meta-analiza
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
MORTIMORE P., OUSTON J. (1979). Fifteen Thousands Hours: Secondary Schools and their Effects on Pupils, Open Books, Mondon. SANFAÇON D. (2003), "Bonnes pratiques et prévention de la délinquance", Les Cahiers de la Sécurité intérieure, 54, trim. 4, 2003, pp. 43-56. SANSON A., PRIOR M. (1999). "Temperament and behavioral precursors to oppositional defiant disorder and conduct desorder", in QUAY, H.C. și HOGAN, A.E. (sub dir.), Handbook of Disruptive Behavior Disorders, Kluwer Academic/Plenum Press, New York, pp. 397-417. SCHEPER-HUGUES N. (1992). Death Without Weeping
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cărora se poate aplica realismul convențional și astfel accentuează lipsa de fungibilitate între structurile de probleme, mai degrabă decît în interiorul lor. Aceasta a fost o încercare de a salva valoarea explicativă centrală a conceptului de putere - limitînd (și definind a priori) aria structurilor de probleme. Ultimul motiv pentru care această abordare nu este o respingere, ci doar o completare a realismului, este relația dintre realism și interdependența complexă: aceasta din urmă se referă doar la cazul excepțional în care asumpțiile realiste
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoretice dintre școlile de gîndire. Și rămîne fără răspuns problema de bază: în ce măsură diferitele variabile, metodologii și asumpții epistemologice sînt inerent și exclusiv legate de o ideologie. Atîta timp cît nu este dată această explicație, nu există nici un motiv a priori pentru a deduce ceva în legătură cu incomensurabilitatea paradigmelor, din incompatibilitatea valorilor deși incomensurabilitatea poate exista la un alt nivel, cel epistemologic (Neufeld 1993; vezi și capitolul 12). Banalizarea incomensurabilității paradigmei În multe privințe importante, disputa paradigmelor este nedreaptă față de conceptele lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
caracteristicile politice și administrative ale Franței într-un capitol următor. Interpretarea reformelor de descentralizare adoptată de "Rondin", de mai mulți analiști francezi și de câțiva englezi, cel puțin în primii anii de reformă, ar putea fi etichetată drept "scepticism a priori". Acesta a reflectat un pesimism general care privea posibilitatea unei reforme semnificative politică sau administrativă, și urma să cauzeze multe probleme cercetării descentralizării franceze în anii care vor urma.5 Prima etapă a descentralizării: un imbold ireversibil pentru schimbarea prin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
avalanșei legislative care a urmat și a reprezentat o ruptură semnificativă de sistemul precedent al legăturilor central-locale din Franța. Această lege conținea trei prevederi cheie. În primul rând, rolul prefectului a fost transformat prin suprimarea exercițiului sistemului de supraveghere a priori (la tutelle a priori), aplicată activităților autorităților locale și prin înlocuirea acestuia printr-o supraveghere a posteriori (la tutelle a posteriori) a legalității activităților autorităților. Sistemul anterior permitea prefecților să intervină, într-o etapă primară, în deciziile politice și de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
urmat și a reprezentat o ruptură semnificativă de sistemul precedent al legăturilor central-locale din Franța. Această lege conținea trei prevederi cheie. În primul rând, rolul prefectului a fost transformat prin suprimarea exercițiului sistemului de supraveghere a priori (la tutelle a priori), aplicată activităților autorităților locale și prin înlocuirea acestuia printr-o supraveghere a posteriori (la tutelle a posteriori) a legalității activităților autorităților. Sistemul anterior permitea prefecților să intervină, într-o etapă primară, în deciziile politice și de linie politică ale autorităților
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a fost autoritatea locală care a câștigat cel mai mult de pe urma reformelor de descentralizare.10 Cel mai important câștig a fost probabil schimbarea funcțiilor prefectului și ale președintelui consiliului departamental (conseil général). Anterior, prefectul era cel care exercita tutela a priori (tutelle à priori) asupra activităților consiliului și care reprezenta și organul executiv al acestuia, hotărând agenda de lucru, prezidând întâlnirile și implementând deciziile luate. În urma descentralizării acest rol a fost preluat de președintele consiliului. Putem afirma că, în acest fel
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
locală care a câștigat cel mai mult de pe urma reformelor de descentralizare.10 Cel mai important câștig a fost probabil schimbarea funcțiilor prefectului și ale președintelui consiliului departamental (conseil général). Anterior, prefectul era cel care exercita tutela a priori (tutelle à priori) asupra activităților consiliului și care reprezenta și organul executiv al acestuia, hotărând agenda de lucru, prezidând întâlnirile și implementând deciziile luate. În urma descentralizării acest rol a fost preluat de președintele consiliului. Putem afirma că, în acest fel, consiliul a trecut
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pentru sănătate. Ca și în cazul departamentelor, trecerea la maturitate a însemnat că regiunea putea să-și ia propriile decizii, iar prefectul regional nu mai acționa în calitate de protector, doar pregătind și executând aceste decizii. Nu mai exercita supravegherea (tutelle a priori) acesteia și nici nu mai era executivul acesteia. Acest ultim rol făcea parte acum din atribuțiunile liderului consiliului, președintele regional.44 Pentru a-l asista pe președinte, consiliul alege o commission permanente compusă din președinte și vice-președinți, și alți membri
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
alegea pe primar. Este adevărat că primarul și-a păstrat poziția de "executiv" al departamentului, ocupându-se de agendă și buget și continuînd să fie responsabil de executarea deciziilor 4. De asemenea, a exercitat o "supraveghere anticipativă" (la tutelle a priori) asupra deciziilor consiliilor departamentale și municipale. Cu toate acestea, după înaintarea legilor din 1871 și 1884, a trebuit să se ocupe de ansamblurile alese în mod democratic care accentuau legitimitatea care rezulta din alegerea lor prin sufragiu universal. În același
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
executivului consiliilor departamentale și regionale către președinții aleși ai acestor consilii; puterea de a distribui fonduri autorităților locale pentru a duce la îndeplinire anumite funcții care derivă din planul național ; și, în cele din urmă, puterea de a supraveghea a priori controlul asupra deciziilor luate de către autoritățile locale. Această ultimă schimbare a fost probabil cea mai importantă deoarece printr-o singură lovitură a înlăturat controlul pe care prefecții îl exercitaseră asupra autorităților locale, care au putut solicita astfel în mod direct
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se configurează prin stereotipuri, prejudecăți și discriminări, cu ajutorul reprezentărilor de gen care asociază o serie de roluri femeilor, respectiv bărbaților, ierarhizând șansele celor doi actori de a ajunge la putere. Partea leului se reflectă în convingerea că bărbații sunt a priori lideri politici, că ei conduc mai bine afacerile. Urmând acest model, ai crede că femeile se bucură de statutul de lider recunoscut măcar în spațiul privat. Nicidecum. Autoritatea decizională, capul familiei, este tot bărbatul, chiar dacă asupra cheltuielilor zilnice din gospodărie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
S. H. Rigby, op. cit., p. 152. 772 Ibidem, p. 153. 211 ea însăși întruchipează valorile pe care le proclamă, cum ar fi răbdarea și iertarea, pe care dorește să le impună și soțului. Lipsindu le orice putere sau statut a priori, personajele feminine chauceriene câștigă o autoritate certă prin discursul lor, impunându-se prin moralitate și faptele ireproșabile.773 Melibeus ripostează în final citându-l pe Aristotel, care pretindea că prin sfaturi viclene femeile reușesc să-și subjuge soții. Prudenția insistă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]