41,414 matches
-
și aceasta, în general, fără să se țină seama de apartenența lor la un anumit sector de activitate (primar, se-cundar, terțiar). Există două tipuri de politici industriale. Primul se bazează pe instrumente directe de intervenție, cum ar fi: naționalizări sau privatizări; sprijinirea sectoarelor motor, sau a celor aflate în declin (prin acordarea de subvenții și/sau reduceri de sarcini fiscale și sociale). Al doilea tip, de inspirație mai liberală, vizează ameliorarea condițiilor generale de exercitare a activității productive prin: reglementarea sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
alta în materie de amenajare a teritoriului cheltuieli de infrastructură, politici de cercetare, politici comerciale, vamale, politici de schimb etc. 5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului Intervențiile directe ale Statului se traduc prin anumite politici sectoriale, naționalizări și privatizări. La noi, am cunoscut în jumătate de secol două fracturi majore: mai întîi comuniștii au naționalizat aproape totul, provocînd distrugeri importante și cîteva realizări costisitoare în materie de infrastructură, apoi cei care au venit după 1989 au privatizat aproape totul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de mijloace financiare și umane în cercetări care au adus slabe beneficii ansamblului economiei). Politicile de acordare a ajutoarelor directe industriei sunt astăzi foarte criticate, căci ele generează scăderea profiturilor producătorilor și creșterea rentei oligopolurilor în detrimentul consumatorilor. b) Naționalizări și privatizări Prin naționalizare, pot fi urmărite o serie de obiective cum ar fi: un obiectiv anticriză, prin modernizarea aparatului productiv, cu intenția de a face din întreprinderile naționale vîrfuri de lance în domeniile de excelență tehnologică, pentru a rezista competiției străine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
active, concentrări de resurse, stabilire de priorități, strategii de alianțe, achiziții de competențe ș.a. nu dintre cele mai realiste sau mai eficiente, ca și între-ținerea unor costisitoare programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Toate acestea vor duce după un timp la o necesară privatizare a între-prinderilor publice respective, în căutare de capitaluri și pentru a urma tendințele de globalizare tot mai accentuate. Privatizarea se poate dovedi o soluție pentru un management mai profesionist, o infuzie mai mare de capital sau accesul la o piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau mai eficiente, ca și între-ținerea unor costisitoare programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Toate acestea vor duce după un timp la o necesară privatizare a între-prinderilor publice respective, în căutare de capitaluri și pentru a urma tendințele de globalizare tot mai accentuate. Privatizarea se poate dovedi o soluție pentru un management mai profesionist, o infuzie mai mare de capital sau accesul la o piață mai vastă, inclusiv prin fuziuni și concentrări, dar nu poate fi un panaceu, deoarece ea poate conduce la: servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la creșterea tarifelor acestora; o situație de hiperconcurență ce poate obliga unele între-prinderi să renunțe la activitățile lor mai puțin rentabile, chiar dacă ele servesc interesul general (închiderea de linii feroviare secundare, de oficii poștale mai puțin rentabile ș.a.) Politicile de privatizare nu sunt simplul produs al unei viziuni liberale. Ele își pot avea sursa în evoluția tehnologiilor sau a produselor, ce pot repune în cauză chiar existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rentabile ș.a.) Politicile de privatizare nu sunt simplul produs al unei viziuni liberale. Ele își pot avea sursa în evoluția tehnologiilor sau a produselor, ce pot repune în cauză chiar existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de naționalizare/etatizare par să se succeadă ciclic în economie, fără să rezulte întotdeauna un cîștig pentru o economie sau o societate în urma unor astfel de privatizări și naționalizări repetate. 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de naționalizare/etatizare par să se succeadă ciclic în economie, fără să rezulte întotdeauna un cîștig pentru o economie sau o societate în urma unor astfel de privatizări și naționalizări repetate. 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului întreprinderilor a) Dereglementare și concurență Dereglementarea este o politică ce are scopul de a suprima reglementările constrîngătoare și a lăsa piața și concurența să joace în mod liber rolul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Privind existența monopolurilor, Uniunea Europeană caută să le deschi-dă către concurență (liberalizarea serviciilor de telecomunicații, repunerea în cauză a drepturilor exclusive de import și export al gazelor și electricității), căutînd să nu prejudicieze cu nimic ceea ce se convine privind naționalizările sau privatizările întreprinderilor publice. Miza ridicată de Comisie se referă la modurile de funcționare a întreprinderilor publice, care trebuie să fie aceleași ca în cazul întreprinderilor private. Uniunea Europeană nu interzice toate formele de ajutoare publi-ce. Ea acordă sprijin financiar, alături de guvernele țărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cît și guvernamental. Pentru liberali, cauzele principale ale diferențelor de dezvoltare dintre regiuni sunt lipsa de cultură antreprenorială a unora și intervențiile excesive ale Statului. Rețetarul propus se concentrează, deci, pe dereglementare, funcționarea liberă a piețelor, începînd cu piața muncii, privatizarea întreprinderilor publice ș.a. O recomandare importantă este practicarea unei politici fiscale diferențiate regional. La polul opus, abordarea intervenționistă, keynesiană, consideră drept cauze ale decalajelor insuficiențele pieței și concentrarea capitalurilor. Soluția ar consta, în acest caz, în reabilitarea bazei economice a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de cultură antreprenorială; Intervenția excesivă a Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și să fixeze în favoarea lor compromisul instituțional. S-a încercat doborîrea vechii oligarhii comuniste și dezvoltarea unei noi legislații și o nouă partajare a valorii adăugate. Rezultatul este ambiguu. Știm astăzi că acest program nu a fost decît parțial realizat. Privatizările au permis intrarea capitalului străin și reorganizarea întreprinderilor, dar aceasta a însemnat și noi îmbogățiți, dar și șomaj și numeroase falimente. Legea dură a profitului a început să lucreze. Pentru aceasta a fost nevoie de politici de rigoare și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contestată, în special după anii 1980, cînd îndoiala privind rolul Statului dirijist s-a generalizat, apreciindu-se că intervenționismul statal creează tot atîtea anomalii cîte rezolvă. Astfel, s-a produs în ultimii 30 de ani un proces intens de dereglementare, privatizare și liberalizare. Societatea contemporană generează tot mai multe probleme cu caracter global, a căror rezolvare depășește posibilitățile unui singur stat, oricît de mare ar fi el, necesitînd cooperări și armonizări la nivel internațional. Această necesitate generează un proces de tranziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
88 2.2.3. Dezbaterea Coase Pigou 89 2.2. Prețul serviciilor publice 92 2.3. Evaluarea proiectelor publice 95 2.3.1. Analiza cost-beneficiu 95 2.3.2. Diversitatea criteriilor de alegere a proiectelor 97 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice 98 2.4. Economie publică locală 110 2.4.1. Delimitări conceptuale 110 2.4.2. Regionalismul 117 CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 121 3.1. Conceptul de finanțe publice 121 3.2. Cheltuielile publice 122 3.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să fie 30 iunie 2014. Dacă în urma procesului de restructurare compania devine atractivă și se constată că există un mare interes din partea potențialilor investitori, acest termen poate fi devansat”, a declarat ministrul Comunicațiilor, Dan Nica. Guvernul a extins termenul de privatizare a Poștei Române și să inițieze un proces de restructurare a companiei și ”reașezarea” datoriilor în condițiile în care, până marți,când a expirat termenul, niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini. Decizia s-a luat în ședința de
Poșta Română disponibilizează 4.458 de salariați by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78724_a_80049]
-
Guvernului. Potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax, ministrul Comunicațiilor a primit mandat ca în termen de o săptămână să redacteze un act normativ care să reglementeze situația companiei. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat că termenul de privatizare va fi extins cu 180 de zile. Compania română are în prezent datorii cumulate de peste 240 de milioane de lei.
Poșta Română disponibilizează 4.458 de salariați by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78724_a_80049]
-
Când Dan Voiculescu a donat acțiunile fiicelor- prin aceasta considerându-se că s-au spălat bani- el avea hârtie de la Parchet de NUP în care scria: nu s-a comis nicio infracțiune. Despre cele mai recente dezvăluiri legate de cazul privatizării ICA, Mircea Badea spune că "Parchetul care a spus că nu s-a comis nicio ilegalitate nu era al lui Băsescu. Dacă nu e Parchetul lui Băsescu, nu e Parchetul justiției independente. Abia după ce a venit Băsescu avem încredere în
Mircea Badea: E o porcărie astronomică, persecuție politică by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78860_a_80185]
-
realizate decât două volume, la Editura Minerva, în colaborare cu Mihai Dascal, primul apărut în 1994, conținând Isabel și apele diavolului, iar al doilea în 1997, cu romanul Maitreyi. Din păcate, ediția n-a mai putut fi continuată din cauza nechibzuitei privatizări a Editurii Minerva. Pentru a nu se alege praful de rezultatele unei imense munci de documentare privind receptarea critică a scrierilor lui Mircea Eliade care urmau să fie incluse în proiectata ediție, Mircea Handoca le-a reunit într-un ciclu
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
voie să pună mâna pe telefon și să-l amenințe pe procurorul general, ori de câte ori nu îi convine o decizie a acestuia. Traian Băsescu este și cel care a instituit ideea de tele-justiție în România. Să nu uităm că în cazul privatizării CFR Marfă, Băsescu anunța că va fi cercetată de către DNA și că vor urma noi dosare, ceea ce înseamnă că avea informații despre ce urmează. De la pupitrul Palatului Cotroceni, Băsescu a făcut tot felul de rechizitorii și a dat verdicte. Despre
Călin Popescu Tăriceanu: În jurul lui Traian Băsescu domnește corupția () [Corola-journal/Journalistic/78923_a_80248]
-
dosar în care este suspect de fapte de corupție în încercarea de a câștiga o licitație de transport cărbuni pentru Complexul Energetic Oltenia la care a mai participat CFR Marfă. În 2013, GFR a câștigat licitația organizată de stat pentru privatizarea CFR Marfă, însă procedura a eșuat, pentru că Gruia Stoica, a cărei avere este estimată la circa 400 de milioane de euro, nu a putut aduce banii necesari tranzacției în timp util. Stoica se află în prezent în arest la domiciliu
Gruia Stoica, în impas financiar. Vinde 20 de vagoane by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78973_a_80298]
-
apară în pagină, în afară de o realitate nefiltrată, la prima mână. Operând în sensul medierii simbolice și deducând o lume fantasmatică, dar esențială, dintr-una propriu-zisă, dar înșelătoare, prozatorul gafează de fiecare dată când nu-și poate reprima dublul impuls documentar-pamfletar. Privatizarea Sidex și "noii baștani ai revoluției șterpelite", vânzarea Combinatului de aluminiu de la Slatina și războiul dus împotriva unui stat independent ca Irakul sunt mutate, pur și simplu, în ficțiune de către un autor ce pare resentimentar și care înnegrește suplimentar (pe deasupra
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
a parveni și a își păstra privilegiile. - Tu taci; - - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divaniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile “nerentabile “ la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. - Tu taci; - - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru că fiii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și
Petiție pentru Dacia, în loc de România. Câți au semnat și de ce by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/79547_a_80872]
-
Crișan Andreescu Curtea de Apel București a decis modificarea completului care judecă dosarul "Telepatia" în care Dan Voiculescu este acuzat de presupuse fapte de corupție privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Cei doi judecători sunt Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Cei doi magistrați au fost promovați recent de la Tribunalul București. Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICĂ), în care inculpat este Dan Voiculescu, va fi
Dosarul "Telepatia" are doi judecători noi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78204_a_79529]
-
Telepatia" în care Dan Voiculescu este acuzat de presupuse fapte de corupție privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Cei doi judecători sunt Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Cei doi magistrați au fost promovați recent de la Tribunalul București. Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICĂ), în care inculpat este Dan Voiculescu, va fi judecat, incepand cu 1 iulie, de un nou complet de magistrați de la Curtea de Apel București, format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Aceștia au
Dosarul "Telepatia" are doi judecători noi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78204_a_79529]
-
iar celelalalt membru, Florica Duță, s-a pensionat. Judecătoarea Florica Duță făcea parte, alături de Stan Mustață, din completul de la Curtea de Apel București care a primit spre soluționare dosarul în care Dan Voiculescu și alți 12 inculpați din dosarul privind privatizarea ICĂ au contestat condamnările primite la Tribunalul București.
Dosarul "Telepatia" are doi judecători noi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78204_a_79529]