1,083 matches
-
Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
Strada Traian" și coloana 3 "Elemente de identificare" se modifică și va avea următorul cuprins: "(Ds 2935) CV 0/parcela 2935; S = 11117 mp"; - la poziția nr. 104, coloana 2 "Denumirea bunului" se modifică și va avea următorul cuprins: "Strada Privighetorilor" și coloana 3 "Elemente de identificare" se modifică și va avea următorul cuprins: "(Ds 2946) CV 0/parcela 2946; S = 3854 mp"; - la poziția nr. 106, coloana 2 "Denumirea bunului" se modifică și va avea următorul cuprins: "Strada Nalbei" și
HOTĂRÂRE nr. 1.040 din 11 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257728_a_259057]
-
etc. Snoava: Petre Dulfu - Isprăvile lui Păcală, Ioan Slavici - Păcală în satul lui etc. Povestirea și schița (se vor studia pe criteriul tematic) Povestiri și schițe despre viețuitoare: Emil Gârleanu - Căprioara, Gândăcelul, Când stăpânul nu-i acasă; Ioan Alexandru Brătescu-Voinești - Privighetoarea, Puiul; Ion Agârbiceanu - File din cartea naturii; Tudor Arghezi - Cartea cu jucării, 10 căței, 10 mâțe și alte versuri de abecedar; Marin Sorescu - La ce latră Grivei ? (din vol. Unde fugim de-acasă?); Hans Christian Andersen - Povestea lebedelor, Rățușca cea
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
Ion Agârbiceanu - File din cartea naturii; Tudor Arghezi - Cartea cu jucării, 10 căței, 10 mâțe și alte versuri de abecedar; Marin Sorescu - La ce latră Grivei ? (din vol. Unde fugim de-acasă?); Hans Christian Andersen - Povestea lebedelor, Rățușca cea urâtă, Privighetoarea; Roger Duvoisin - Petunia; Sigrid Laube - Balul florilor; Hiroyuki Aihara și Nami Adachi - Școala urșilor. Pozna lui Jackie; Annette Herzog, Evelyn Daviddi - Winnie, melcușorul cel grăbit; Eric Carle - Omida mâncăcioasă, Vrei să fii prietenul meu? etc.; Narațiune versificată: Gellu Naum - Cărțile
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
elementelor însumate ale stemei comunei Bengești-Ciocadia, județul Gorj Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Bengești-Ciocadia se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află o privighetoare de aur, orientată spre dreapta. În vârful scutului se află o cruce treflată de aur, flancată de 4 spice de grâu de aur, poziționate semicircular, două în dreapta, două în stânga și încrucișate, jos, în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 272 din 15 mai 2013 privind aprobarea stemei comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251969_a_253298]
-
o cruce treflată de aur, flancată de 4 spice de grâu de aur, poziționate semicircular, două în dreapta, două în stânga și încrucișate, jos, în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Privighetoarea face referire la regina muzicii populare, care s-a născut și a trăit pe aceste meleaguri, Maria Lătărețu. Crucea amintește de lăcașurile de cult din zonă, unele fiind declarate monumente istorice, cum ar fi biserica Sf. Ioan Botezătorul din localitate
HOTĂRÂRE nr. 272 din 15 mai 2013 privind aprobarea stemei comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251969_a_253298]
-
un turn de biserică ortodoxă de argint, cu acoperiș în două ape. În partea superioară, în câmp albastru, se află câte o frunză de stejar verde cu două ghinde de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o privighetoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Turnul de biserică sugerează vechea și constanta credință ortodoxă a locuitorilor. Frunzele de stejar reprezintă bogăția silvică a zonei, iar priveghetoarea simbolizează o mare
HOTĂRÂRE nr. 200 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251197_a_252526]
-
1 (1) Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", înființată în baza Hotărârii Guvernului nr. 137/1991 privind înființarea Academiei de Poliție a Ministerului de Interne, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Academia, cu sediul în municipiul București, Aleea Privighetorilor nr. 1 A, sectorul 1, este instituție publică de învățământ superior acreditată, din rețeaua de învățământ de stat, cu personalitate juridică, parte integrantă a sistemului național al studiilor universitare. ... (2) Academia funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, denumit în
HOTĂRÂRE nr. 294 din 21 martie 2007(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264824_a_266153]
-
Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae - Testudo
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
ne gândeam la puii din scorbură urmăream zborul liliacului printre sârmele de telegraf căutam în văgăună strălucirea izvorului ne opream să ne tragem sufletul în pridvorul unei case părăsite. Câinii nu ne lătrau, stafiile nu ne cereau pâine cu vin, privighetoarea nu voia să-și termine cântecul nocturn, noi mergeam mai departe pe ulița neagră ne țineam de mâini săream peste gropi ocoleam râpile satului cu multă grijă, căci ne temeam să nu ne înghită din nou pământul natal. Instinct Satul
Poezii by Irina Nechit () [Corola-website/Imaginative/10735_a_12060]
-
stingă asemenea unor lumînări. Dimineața poetului Lui George Drăghescu O nouă dimineață se revarsă în mușchii brațelor tale răcoroase cum un izvor sus sus de tot înveșmîntat în odăjdii de nori montani Dumnezeu se închină la Sine jos cîntă o privighetoare neputînd ajunge la Dumnezeu tu te-nchini privighetorii. Rurală Adîncă ceața un butoi fără fund în juru-i adunînd găini golașe sîrme șpanuri rochii sticle lemne sparte gospodărește aidoma vieților noastre acum cînd cerul se-ncuie cu grijă ca un lucru
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
Phalonidia walsinghamana, Falseuncaria degreyana și Lethrus apterus. Fauna de vertebrate a sitului reunește specii de importanță comunitară, precum: căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, pisică sălbatică - Felis silvestris, dihor - Mustela putorius, iepure - Lepus europaeus, cârtiță - Talpa europaea, privighetoarea de baltă - Acrocephalus melanopogon, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo athis, pițigoi de stuf - Panurus biarmicus, codobatura albă - Motacilla alba, ciocârlie - Alauda arvensis, prepeliță - Coturnix coturnix
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
întâlnit până la cel de-al doilea razboi mondial, parsul( Glis glis) și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul cenușiu (Rathus norvegicus) și șoarecele de casă (Mus musculus). Dintre păsările migratoare mai vin, însa din ce în ce mai puține, rândunica și privighetoarea cenușie. Ca păsări sedentare pot fi amintite cioara vânătă, stăncuța, coțofana, pițigoiul, vrabia, guguștiucul. Bineînțeles, există și păsări domestice.
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
ieri" (când Lină îl aștepta în prag) și un „azi" (când zăvorul nu mai „sună"), iar ritualul iubirii nu mai poate fi reluat. Transpunandu-se în sufletul celui care vorbește, autorul reconstituie, cu ajutorul elementelor de peisaj, portretul fetei: glas de privighetoare, obraz că floarea, ochi de cicoare; o compa-ratie de mare sugestie („Lină pe furiș, ca dorul. / Pasea-n degete pridvorul / Și la mine-n prag venea ") completează acest portret. Alcătuită că un monolog (care ar putea fi recitat pe o
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
și înaintează pe furiș. Este oaspete de vară și nu prea numeros. Poate rămâne și iarna în câmpiile din estul țării, dar și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la de
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]