95,170 matches
-
fel de "indiscreție" auctorială, a "romanțiarului" ce ridică un colț de zăbranic și se pomenește în lumea vieneză a începutului de secol, cu eroii ei maudits, copii mari și buni, ca Peter Altenberg, somnolînd pe străzi, curtenind femei ușoare, sub privirile unor Stefan Zweig, Hofmansthal sau Arthur Schnitzel, care n-au putut scoate din el un personaj. Acolo, într-o stare de veșnic provizorat, într-o pensiune respectabilă (doar la lumina zilei...), ținută de o cocotte pe gustul domnilor din belle
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Caius Dobrescu vin în primul rând din poziționarea față de obiect: autorul inventează nu atât o metodă, cât o problemă pe care o rezolvă într-o manieră incitantă. Citind beletristica eminesciană prin intermediul opoziției public/ privat, eseistul aduce cu sine prospețimea unei priviri "din exterior", de vreme ce o atare pereche terminologică a fost utilizată până acum mai ales în studiile culturale și în istoria mentalităților. De altfel, studiul lui Caius Dobrescu marchează - laolaltă cu analizele lui Sorin Antohi sau Ioan Stanomir - o nouă vârstă
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
personajele sale în confruntarea cu lumea este tocmai dezideologizarea și afirmarea exclusivă a opțiunilor individuale. O carte inteligentă politic și frumoasă literar a dat Lucian Boia în acest Jules Verne. Paradoxurile unui mit, un subtil elogiu al echilibrului și al privirii critice detașate, adecvate obiectului, adevărate aș zice.
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
Silviu Oravitzan s-a întors la Lugoj sau, după caz, la Timișoara, de pe toate meridianele pe care l-au purtat aripile confecționate din pînză de in, întinsă frumos pe șasiuri cu pene, sau din panouri de lemn casetate halucinant, și privirile ațintite hipnotic pe zenit. Adică a rămas bănățean și în ceea ce privește obstinația, tenacitatea aceea molcomă și definitivă, și în ceea ce înseamnă goana după absolut, captivitatea mistică în idealitate, oricum ar fi ea camuflată pentru privirea vulgară. Și iată cum a început
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
panouri de lemn casetate halucinant, și privirile ațintite hipnotic pe zenit. Adică a rămas bănățean și în ceea ce privește obstinația, tenacitatea aceea molcomă și definitivă, și în ceea ce înseamnă goana după absolut, captivitatea mistică în idealitate, oricum ar fi ea camuflată pentru privirea vulgară. Și iată cum a început un implacabil circuit al telefoanelor! Silviu Oravitzan sună și mă somează blajin să-i trimit textul, îmi prezintă argumente irefutabile în legătură cu necesitatea lui, îmi invocă mari personalități ale culturii române, și nu numai, care
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
despre vocația halucinogenă a zăpezii sau despre măreția apelor înghețate decît despre ritmurile încărcate de lumină ale unui panou care se revarsă dincolo de orice margine a propriei sale corporalități ori despre țesătura barocă, ea însăși un fel de capcană a privirii mult mai posesivă decît o pînză de păianjen, din arabescurile unei ornamentici inextricabile și nepămîntene. Cînd tocmai era pe cale să găsesc o ieșire salvatoare și confortabilă din această situație aparent fără ieșire, adică pur și simplu să reiau textul mai
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
continuu și sistematic, în exactitatea infinitezimală a desenului, în rigoarea halucinantă a modulărilor, suferă, în mod miraculos, o conversie în opusul lor. Acribia devine aluviune barocă, enunțul miniatural capătă proporții monumentale, iar materia, fragmentată și fasetată în funcție de imprevizibilele unghiuri ale privirii, se preschimbă, la rîndu-i, în stare de grație și în lumină acorporală. De fapt, lumea lui Silviu Oravitzan chiar asta este: un traseu, o deplasare imperceptibilă și continuă de la materie la spirit, de la animația istorică la statica atemporalității. Vehiculul acestui
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care-a trimis milioane de oameni spre o viață mai bună, aia cu verdeață, avea încă privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui poză, unde cineva l-a imortalizat într-un balansoar cu ochii cît ceapa, sugerînd o bruscă relaxare a sfincterului principal devenit dușman al poporului exact în clipa cînd fotograful îi spunea păsărica. Omul acesta minunat
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
-ți dau de aici înainte albastre ca marea brillante cuvinte". Poetul se-mbată de sentimentul domol al domesticității, cultivînd universul în propria-i odaie precum o plantă în ghiveci: "Să-mi închiriezi pe tine un loc unde să-mi gospodăresc privirea/ să citesc ziarul în vreme ce mișcîndu-te prin odaie zăpăcești aerul (...) o ascundea prin sertare apoi le dădea drumul hainelor ei să/ plece acasă plănuia o călătorie un așternut boțit de bucurie/ de valuri crețe spumoase și dese pe care să plutească
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
micro) romanului Felipe și Margherita, despre întîmplări dintr-un ev mediu fantastic și a Casei Verdi, o confesiune într-un vis, sau într-un coșmar), povestește, în această din urmă carte, niște amintiri ciudate, dobîndite, parcă, printr-un ritual al privirii peste casă, de pe scărița pentru porumbei, de unde se văd "mările îndepărtate, umflate de furtuni". Și se mai văd, prin acoperișurile celorlalte case, scene de familie care dau în vileag bine păzite secrete. E, Scrisoarea lui Lavoisier, un mic roman de
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
trasee nebănuite. Cele zece săli de la etajul patru care găzduiesc expoziția Brâncuși sunt un spațiu de puritate a formelor și de frumusețe cum rar ți-e dat să vezi. Iar vizitatorii par a fi, prin atitudine și comportament în actul privirii, prin contemplația activă, deloc neutră a sculpturilor, pe deplin convinși că trăiesc o experiență unică. Fiindcă la întâlnirea cu Brâncuși ceva din misterul creației e vizibil și pe fețele noastre de simpli privitori. Este o întâlnire târzie a lui Brâncuși
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
îndreaptă frecvent către "umiliții" și "obidiții" vieții literare, către acei autori ori pur și simplu intelectuali ce n-au izbutit a se realiza scriptic, care în aria existenței lor periferice întrupează o jertfă purtătoare ea însăși de valori spirituale. înălțîndu-și privirile admirative spre piscurile creației autohtone și universale, C. D. Zeletin nu pregetă a-i consemna, cu o empatie evanghelică, pe confrații cărora le-a fost hărăzit a locui la poalele piscurilor nimbate de strălucire. Una din făpturile "fascinante" pe care
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
nimeni cel din urmă". Un alt semianonim introdus în paginile samaritene de care ne ocupăm este Mihai Niculescu, poet trăitor în Anglia, "om al distilării gîndurilor, dar solar", care "părea un prinț indian, atent unde calcă și spre ce îndreaptă privirile", "un rajah, trăit însă în neguri septentrionale, printre enigmatice dolmene și menhire, care-i transmiseseră rezerva și pacea lor de mormînt" (de remarcat somptuozitatea stilistică acoperind o statură modestă în ordinea recunoașterii publice). Ca și un alt poet pe care
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
sau când dau cu mingea în tribună. Ne aflăm la un pas de a interzice și filmele, spectacolele de teatru, concertele și, în general, orice, pentru că dacă-i privim pe respectivii domni și doamne aflați / aflate la muncă "trivializăm" prin privirea noastră lucruri poate importante în domeniul metafizicului. Mi s-a întâmplat în urmă cu câtva timp să călătoresc cu un prieten, de la Timișoara la Arad, cu mașina. Era o zi superbă, călduroasă, luminosă. La câțiva kilometri de oraș, la ieșirea
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
a introduce privitorul într-o lume în plin proces de structurare, Flora Răducan dobîndește atributele unei conștiințe fondatoare și virile, în timp ce Constantin Răducan, printr-o negocire estetizantă, calofilă și hedonistă cu sonoritățile explicite ale formelor, trădează o anumită cochetărie a privirii și un instinct al seducției care intră mai curînd în tiparele feminității. Însă și într-o variantă și în alta, Flora și Constantin Răducan argumentează, împreună, un adevăr fundamental: anume acela că expresia artistică nu este nicidecum simplul reflex al
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
în Războiul Rece, femeile și bărbații din această parte a lumii nu cer în articole de ziar procesul comunismului, ci doar bani de votcă sau cărți mai ieftine pentru a-și putea consuma voios eșecul. Teatrul le dă șansa unei priviri lucide și în corecta ei direcționare stă succesul lui Mircea Cornișteanu. Într-o emisiune de televiziune dedicată spectacolului, actorii și actrițele își exprimau satisfacția de a fi dat viața acestui material dramatic. Nu era nimic de conveniență în vorbele lor
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
publicarea acestor două volume în același an trecut să nu fie, așadar, întâmplătoare. Retrospecția are două variante. Dacă antologia adună mecanic-recapitulativ cele mai bune poeme din cărțile trecute, noul volum (mai puțin realizat decât cele deja cunoscute) își întoarce creator privirea înapoi, țintind autoscopic semnificațiile întregului parcurs, într-o încercare de a surprinde dacă nu desenul din covor, măcar starea actuală a țesăturii. Dar, mai ales, a țesătorului.
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
precedentul său volum de povestiri, autorul oferă o dublă perspectivă asupra oamenilor și întîmplărilor. La nivelul fiecărei proze el coboară la nivelul personajelor, îmbracă uneori hainele acestora, se pune în pielea lor, pentru ca, din înălțimea întregului volum să ofere o privire panoramată asupra tranziției românești, un tablou în care identitățile dispar, chipurile se încețoșează, faptele își pierd semnificațiile concrete. Tot ce rămîne este o stare de confuzie și nesiguranță, o bîjbîială perpetuă în căutarea unor repere sigure și sentimentul că totul
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
la scrierile biblice (Vechiul Testament), în care află un spațiu complet descoperit, lipsit în mod dramatic de orice putință de adăpostire, ca în capitolul consacrat lui Cain, ucigașul fratelui său Abel. |nfățișănd fuga evreilor în Egipt, criticul distinge câteva spații: al privirii, al călăuzirii, al nutriției miraculoase. În timp, se arată uluit de grandiosul, imensitatea spațiului copleșitor, terifiant, la Pascal, colosal prin spectacolul migrației siderale, căpătând zeci de forme, la Eminescu. Spațiul deschis generează totodată solitudinea omului (Cehov), dar și extazul (Tolstoi
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
se închide și închiderea rămâne deschisă. |n această Ťcasăť cu ferestre mari pe care a imaginat-o Blaga, refugiul - care nu sufocă - și perspectiva care nu strivește - nu se exclud. Spațiul ondulat asigură omului mioritic deopotrivă adăpost și libertate a privirii. Căci valea care ocrotește este înconjurată de dealuri ce pot fi ușor escaladate." Alternanța, aparent paradoxală, se întâlnește la cei mai mari scriitori analizați în volumul Spațiul în literatură, carte cuceritoare, scrisă cu un rar talent, despre care Gabriel Dimisianu
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se transformă în principii, iar creația propriu-zisă părăsește și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat să facă, de-a lungul unei cariere prodigioase, Hans Mattis-Teutsch. Provenit
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
roțile, să vă învăț, dreacului, minte!" Am încercat, pe cel mai calm ton din lume, să-i explic că nu văzusem semnul, că are dreptate, că ne cerem scuze, dar că poate folosi un ton civilizat. Mi-a aruncat o privire scurtă, ca unei gângănii. Nu s-a învrednicit să-mi adreseze nici un cuvânt. Nu eram, în mod evident, un adversar pe măsura lui. În schimb, prietenul meu, fost campion de lupte și figură publică binecunoscută a opoziției critice, îi excita
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
unul carnal, de un naturalism împins pănă la grotesc, și unul scenic, de teatru în aer liber. Dacă acestora le mai adăugăm și desele evadări în spectral, momente în care apare un fel de androgin drapat în negru și cu priviri de cobalt, care uneori mai ține în brațe o apariție cu totul bizară, un fel de Răzvan Theodorescu trecut prin laboratoarele lui Bokassa, avem ăntreg repertoriul de tehnici ale misterului din recuzita lui Gibson. Tehnici extrase direct din Twin Peaks
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
dar și de spaimă, știu ce riscă. Faptul că problema serviciilor secrete nu s-a aflat pe recenta listă a Uniunii Europene care ne descalifică pentru integrarea în 2007 nu înseamnă că la Bruxelles, ca și la Washington, nu există priviri ațintite asupra mișcărilor abuzive de la București. A dizolva un organism numit după legile democrației, în timpul mandatului legal atribuit, înseamnă în ochii puterilor democratice un abuz imposibil de tolerat. Nici o lege nu funcționează retroactiv, și a încerca să-i dai de-
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
desfigurat, la o carne decupată în romburi sîngerii; prin mutarea accentelor, calvarul nu mai e tragic, e cascadoric! Degeaba figura interpretului principal (Jim Caviezel) evocă expresiv, în unele momente, o întreagă tradiție picturală - pentru că, în rest, actorul nu există! Nici privirea, nici replicile, nici magnetismul sau aura lui nu susțin personajul. Dacă va fi cineva nominalizat la Oscaruri, acela nu va fi cu siguranță actorul, ci machiorul lui (Keith Vanderlaan, semnatarul capitolului de căpătîi al filmului, "machiaj special și efecte vizuale
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]