2,747 matches
-
a stabili puncte comune semnificative Între oameni stimulează astfel de sentimente prietenești, de identificări. În mare măsură pe acestea se sprijină structura societății umane”. “Dragostea nu face rău aproapelui; dragostea deci este Împlinirea legii” Epistola către Romani, 13, 10 Agresivitatea privită În contextual de mai sus este expresie a tabloului fenomenologic din dezvoltările nevrotice. Această patologie beneficiază În mod deosebit de aportul psihoterapiei. Intervenția psihoterapeutică poate crea cadrul afectiv, securizant În care persoana realizează capacitatea sa de a iubi și de a
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ale mediului esențiale vieții. (Conferința Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972) Din cuprinsul definiției se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecința activității mai ales social - economice a acestuia. Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat și s-a diversificat pe măsura evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiștilor din diferite domenii ale științei și tehnicii, ale statelor și guvernelor, ale
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
ale științei și tehnicii, ale statelor și guvernelor, ale întregii populații a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut și crește neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan național și internațional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării. Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sănătății a îmbrăcat de-a lungul timpului mai multe aspecte concretizate în diferite tipuri de poluare și anume: I. Poluarea biologică, cea mai veche și mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
vârfurile degetelor mijlocii (Dragnea, 1984). Măsurătoarea se face stând în picioare, cu spatele la un perete pe care înscriem o gradație în centimetri și milimetri pe orizontală (Ionescu, 1968). Greutatea corporală (G) - este un indicator foarte sensibil al creșterii cantitative a corpului. Privită izolat, ea are importanță limitată, dar raportată la vârstă și sex, la înălțimea corpului și starea de nutriție, capătă o semnificație mai mare. Greutatea se modifică destul de repede. Ea poate să crească sau să scadă sub influența unor factori interni
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este în corelație directă cu starea de normalitate, în interiorul căreia se dezvoltă, ca o variantă accidentală a acesteia; e) consideră boala psihică drept un fenomen psihic morbid, integrat experiențelor sufletești ale persoanei umane și, prin urmare, cuprinsă în „psihobiografia”, individului, privită ca o modalitate particulară a „istoriei sale interioare”; f) fiind un moment sau un fragment psiho-biografic, boala psihică din punctul de vedere al psihopatologiei va avea, dincolo de aspectele evoluției sale clinice, o semnificație ontologică; g) psihopatologia integrează datele obținute din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca bază este și scena pe care se derulează acțiunile situațiilor noastre de viață; fiind, în cazul acesta, un mod de „existență în situații”. Lumea înseamnă realitate, fiind prin aceasta premisa existenței noastre. Diferitele momente ale existenței în lume, trebuie privite ca un tot unitar și gândite în unitatea lor. De aici rezultă pentru psihologie că omul nu poate fi înțeles decât dacă îl scoatem din lumea lui. În această situație sau „condiție empirică”, omul ni se relevă cu toate aspectele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un „adevăr sensibil”. 5. Doctrina bolii psihice Caracteristicile psihologice generale ale stării de boală Boala, ca stare modificată a persoanei umane, este o temă importantă pentru psihologie dar și pentru psihanaliză, psihopatologie și psihoterapie. Deși „obiect al medicinei”, boala trebuie privită și ca atitudine sufletească trăită subiectiv de bolnav, aspect care îi pune în evidență caracteristica sa principală de factură psihologică de care suntem absolut obligați să ținem seama în toate situațiile. După Leriche, boala poate fi definită în trei feluri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-o permanentă intimitate cu boala, agonia, moartea, cadavrele, autopsia. După vindecare bolnavul se desparte de medic, reintrând în viața sa normală. Medicul însă „rămâne” în același „spațiu al suferinței și morții”, continuându-și misiunea. Din aceste considerente medicina trebuie privită ca o profesiune psihotraumatizantă psihologic și moral care afectează și modifică profund personalitatea și modul de a gândi și a acționa al medicului. Medicii sunt diferiți. În sensul acesta se pot descrie, ca și în cazul bolnavilor, mai multe tipuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specialiști (E. Kretschmer, K. Schneider, A. Petrilovisch, K. Leonhardi etc.). Cea mai cunoscută și utilizată clasificare a psihopatiile aparține lui K. Schneider. Acesta descrie zece tipuri de psihopatii, considerându-le ca reprezentând tipuri de „personalități anormale” și care nu trebuie privite neapărat ca „diagnostice psihiatrice”. Acestea sunt următoarele: 1) Psihopații hipertimici sau activi Aceștia au o dispoziție veselă, un temperament sangvin și sunt activi. Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
CICLOFRENIA) GRUPA PSIHOZELOR SCHIZOFRENICE PSIHOZA UNICĂ TEREN CICLOTIM TEREN MIXT TEREN SCHIZOTIM Dacă suntem de acord în a recunoaște „originea lor comună” în sfera endonului, putem accepta și o anumită „unicitate” psihopatologică a acestor psihoze. Dispoziția pentru psihozele endogene, trebuie privită ca pe un potențial de „risc heredo-constituțional” al oricărui individ. Direcția evoluției și a modului de manifestare clinico-psihiatrică, a psihozelor endogene, va depinde în final de „tipul de dispoziție” ca potențial patogen, raportat la tipologia bio-psihologică a persoanei respective. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corespund dezordinilor de tip nuclear, endogen, de tip deficitar, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Aspectele mai sus menționate, susținute de numeroși autori (W. Janzarik, A. Tasosian), pledează în favoarea reconsiderării patologiei psihozelor endogene. Bolite psihice trebuie privite diferit de modelul bolilor somatice, ele având un alt determinism și un alt tip de dinamică. Aspectele deja menționate, pe care le constatăm în cazul „psihozelor endogene” legate de o anumită „dispoziție sau „teren psiho-biologic constituțional”, raportate la structura particulară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
C. Enăchescu). Această definiție a suicidului permite să fie acceptate, în mod egal, atât o etiologie pur patologică a acestuia, precum și o atitudine, absolut nepatologică, motivată de interesele morale ale persoanei respective. În cazul suicidului, întreruperea cursului vieții, nu trebuie privită automat ca un fapt clinico-psihiatric, ca expresie a unei boli sau cel puțin a unei tulburări psihice. Ea nu este numai anularea instinctului de conservare, ci, concomitent, și dorința simbolică de „a ieși”, prin moarte, considerată ca „gest suicidal”, dintr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluția bolii este inseparabilă de istoria vieții individului. Boala psihosomatică nu este decât un mod de a fi al persoanei umane. Un tip de „răspuns” al acesteia la evenimentele psihotraumatizante emoțional-afective ale vieții cotidiene. Acest grup de afecțiuni nu trebuie privite ca „întâmplător” ci el se raportează la tipul de personalitate al bolnavului, înțelegând prin aceasta în primul rând o anumită dispoziție constituțională somato-psihică, ce implică un anumit tip de reacții ale individului. Este, prin urmare, vorba despre o anumită „vulnerabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Antipsihiatria devine o falsă problemă care face grava confuzie între boala psihică și statutul social al bolnavului psihic, între medicină și structurile social-politice. Condiția de „bolnav mintal” face ca individului să i se impună interdicții. Dar aceste interdicții nu trebuie privite sau utilizate în scop represiv, ci terapeutic și restaurator. Și, mai ales, este absolut interzis să fie utilizată autoritatea social-juridică a psihiatriei în a eticheta drept „nebuni periculoși” persoanele care, prin opiniile și acțiunile lor protestatare, se opun statului. Sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Appadurai, 1986, pp. 8-9). El susține că ar trebui să existe o atenție sporită pentru „traiectoria totală de la producție, schimb/distribuție și consum” (Appadurai, 1986, p. 13). O altă critică a apărut din cauza insatisfacției crescânde față de dihotomiile ce separau grupurile privite doar prin prisma termenilor de societate/economie (statele-națiune, „modernitate” etc.) de grupurile ce aveau doar „cultură” (grupurile prestatale, „primitive”, „izolate” etc.). Atenția acordată consumului constituie astfel „un efort de a restaura dimensiunea culturală a societăților ce sunt prea adesea reprezentate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
compenseze lipsa de autonomie și să asigure îngrijirea și asistența necesară. 3.2. Evaluarea în contextul intervenției educațional‑recuperatorii asupra copiilor cu cerințe speciale 1tc "3.2. Evaluarea în contextul intervenției educațional‑recuperatorii asupra copiilor cu cerințe speciale1" Evaluarea trebuie privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaștere și estimare cantitativă și calitativă a particularităților dezvoltării și a capacității de învățare a copilului, de planificare și programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat și programele de intervenție personalizate 2
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu noul mod de abordare a educației în condițiile integrării. Cel mai dificil moment, pentru unii profesori, va fi atunci când vor fi nevoiți să‑și reorganizeze seturile de status‑rol în concordanță cu noile poziții oferite de relația profesor - elev privită din perspectiva integrării/incluziunii. Tranziția spre noul mod de lucru necesită schimbări și în organizarea școlii privind structura claselor, dotările necesare în clasă și în școală, alcătuirea unui curriculum flexibil și accesibil fiecărui elev în parte, stabilirea unor modalități noi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de securitate, nu trebuie să se omită faptul că nu există protecție deplină a unui sistem; atacatorii motivați și insistenți pot găsi o cale de pătrundere în sistem, depășind anumite bariere de securitate. Conștientizarea se adresează tuturor angajaților și trebuie privită ca o sarcină de serviciu. Angajații trebuie să înțeleagă și să respecte secretul profesional, trebuie să-și stabilească un sistem de parole care să nu aibă legătură cu datele personale sau situația lor socială. Forurile superioare trebuie să organizeze cursuri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sau a deteriorării datelor. Eficiența maximă se obține alegând o soluție de securitate globală care să fie implementată simultan în toate domeniile și departamentele unei companii, pentru că achiziționarea unor module poate genera probleme de compatibilitate. Soluția de securitate nu trebuie privită ca o investiție care va returna beneficii pe termen scurt, ci ca pe o metodă de protecție permanentă a organizației. Alegerea unei soluții de securitate trebuie să constituie rodul colaborării unei echipe de specialiști IT cu managementul. Împreună stabilesc valoarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și (i)realitatea interioară, imaginată, visată, se unesc, când Lady V. și pictorul Whistler se ating într-o arhetipală îmbrățișare-fantomă, de senzuale trupuri spirituale. Romanul Traversând Washington Square (1999) vorbește tot despre timp, identitate, lumi paralele, relația subiect privitor - obiect privit, fiind articulat ca două povestiri în oglindă, dar cartea este, din punct de vedere estetic, inferioară celorlalte, adoptând, pe alocuri, tonalitatea și tehnicile romanului de succes american. La revoluția română reia tema și tonalitatea din Panic Syndrome!. Romanul, alcătuit dintr-
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
dintre pionierii dramaturgiei expresioniste în literatura română (Ov. S. Crohmălniceanu). Cea mai apropiată de expresionism este drama Trei cruci, dar și alte piese, în special Omul de departe, unde se pot depista motive și procedee expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o cale de regenerare față cu marasmul „burghez”, iluminări mistice extatice, contestarea civilizației, constatarea demoniei orașului modern, apelul la idei nietzscheene și la idealul unui „om nou”, introspecția nemiloasă și autodevorantă, amestecul de blazare și de exaltare, gesturile bruște
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
în „Cuvântul” (1930), este, în ciuda evidentei disocieri tematice, cartea unui singur război - al conștiinței cu ea însăși - dus, e drept, pe două fronturi; în aceeași ordine de idei, Patul lui Procust nu trebuie judecat cu măsura „romanului de analiză”, pentru că, privită atent, scrierea dezvăluie existența nu a unuia singur, ci a două straturi romanești zidite în palimpsest („un al doilea roman se zidește în adâncime, sub temeliile celui dintâi”), între care se desfășoară „comunicări neîntrerupte, ca un adevărat sistem de intensificare
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
se dăruie total nici unuia. Rece cu soțul său, un burghez mărginit, e, în compensație, mamă exemplară, iar infidelitatea ei nu merge până la adulter. Dintre personajele masculine, cel mai reliefat e Mircea Trestian, care se definește în opoziție cu societatea metropolitană, privită nediferențiat. Dar nu într-o opoziție activă. Virtuală întrupare a creatorului ce nu se poate simți în largul său decât detașându-se de ambianța alcătuită din nesățioși de avere, ambițioși de rând, ariviști fără scrupule, escroci, mondene nevropate, juisori, cocote
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
moarte: „Și cum va fi?... La ce vârstă se moare în general? A muri? Să mori? Ea va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele mai tăinuite ale sufletului omenesc. Din acest unghi privită, proza va fi o încercare, un exercițiu obstinat de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie, se întrerup, trec de la un plan la altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
sensibilitatea, dispoziția temperamentală. Ele conving, pe ansambluri mari, prin această revărsare calmă, monotonă, devenită obsedantă. Dau impresia unor simple constatări, dar sunt învăluitoare și insinuante. Cântecul este „categoric, pe viață și pe moarte”. În simplitatea lui, are ceva implacabil, rechizitorial. Privită atent, țesătura este complicată. Poezia e când eterică și rafinată, când pedestră, polemică, urâtă chiar; se avântă într-o metaforă cvasiobscură, ca o iluminare bruscă, ori relatează un fapt banal, jurnalier, familiar; mângâie sau înfierează, cântă ori țipă. Este colocvială
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]