1,064 matches
-
c] Huck s-a l]sat condus de afecțiunea să pentru Jim, ignorând principiile morale (gest absolut corect), în timp ce generalii lui Himmler ar fi trebuit s] ia mai mult în seam] sentimentele proprii. O doctrin] moral] care doar explic] aceast] problem] ca fiind o eroare cognitiv] (Huck ar fi trebuit s] dep]șeasc] gândirea vremii și s] observe c] sclavia constituia un r]u pentru omenire), nu se adreseaz] subiectului tratat de c]tre Bennett. Bennett comenteaz] și teoria teologului american
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest principiu invalideaz] voința de a se vinde că sclav, dac] ele invalideaz] decizia rațional] a unui bolnav de a cere eutanasierea, atunci avem de a face cu o chestiune mult mai problematic]. 5) Exist] drepturi absolute? Cea mai dificil] problem] pentru oricine dorește s] susțin] faptul c] anumite drepturi sunt absolute este aceea c] unele dintre acestea s-ar putea afla în conflict. Acest lucru înseamn] c] ar fi imposibil s] respecți un drept f]r] a inc]lca un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mân (London: Methuen, 1987). Wellman, C.: A Theory of Rights: Persons under Laws, Institutions and Morals (Totowa, NJ: Rowman and Allanheld, 1985). White, A.R.: Rights (Oxford: Oxford University Press, 1984). Partea a patra Aplicații 23. S]r]cia, o problem] global] NIGEL DOWER i. Provocarea S] lu]m în considerare urm]toarele dou] aspecte: primul ar fi c] un miliard de oameni - o cincime din populația total] a planetei - tr]ieste în s]r]cie absolut]: foamete, malnutriție, maladii contagioase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ecologic de etică uman] și nici chiar de cea a drepturilor animalelor. În schimb, ea poate fi contestat] de etică vieții cu argumentul c] vor fi ucise viet]ți, si anume, copacii. Totuși, acest argument pare a nu fi singura problem] moral] în propunerea companiei miniere. Nu este îndoielnic din punct de vedere moral c] se substituie naturalul cu artificialul? S] ne închipuim un caz asem]n]tor în care doar suprafaț] stâncoas] este înl]turat] și înlocuit] mai apoi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c] acest fapt i-a împins pe olandezi pe o pant] alunecoas]. Referințe Aquino, Ț.: Summa Theologiae, ÎI, îi, intrebarea 64, art.5 și 7 Foot, P.,: „The Problem of Abortion and the Doctrine of Double Effect”, Killing and Letting Die, ed. B. Steinbock (Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1980) Kant, I.: ‘Duties towards the body în regard to life’, Lectures on Ethics, trad. Louis Infield (New York: Harper and Row
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omorârea lui, ca și aceea a oric]rei ființe care deține aceast] capacitate, priveaz] f]tul de experiențele pe care le-ar fi putut tr]i, dintre care unele ar fi fost pl]cute. Folosirea acestui criteriu nu ridic] o problem] moral] serioas] în cazul avorturilor timpurii, cel puțin din perspectiva impactului asupra f]tului. Că o vietate care nu are inc] senzații, f]tul din primul trimestru nu are un interes în continuarea vieții. La fel ca ovulul nefecundat, f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sarcin] în condițiile în care ea nu este capabil] sau nu dorește s] întreprind] un asemenea de angajament enorm. Rezumat și concluzii Avortul este adesea tratat ca fiind o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Schweitzer, A: The Teaching of Reverence for Life, trans. R. and C. Winston (New York: Holt, Rinehart and Winston, 1965). Thomson, J.J.: „A Defense of Abortion”, Philosophy and Public Affairs I:I (Fall 1971), 47-66. Bibliografie suplimentar]: Feinberg J., ed.: The Problem of Abortion (Belmont, Cal.; Wadsworth Publishing Company, 1984). Goldstein, R.D.: Mother-Love and Abortion: A Legal Interpretation (Berkeley: University of California Press, 1988). Harrison, B.W.: Our Right to Choose: Toward a New Ethic of Abortion (Boston: Beacon Press, 1983). Mohr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
create social. Dominația masculin] și supunerea femeilor sunt normele acceptate ale comportamentului sexual și definesc, în sens larg, rolurile respective ale sexului în general. Este eronat] sprijinirea creștinismului pe dreptul natural, deoarece dorințele și nevoile noastre sexuale sunt numai o problem] de condiționare social], iar încrederea contractualiștilor în consimt]mântul informat este o ficțiune, deoarece aceeași condiționare social] limiteaz] paletă oportunit]ților și alegerilor reale ale femeilor și hr]nește falsă conștiinț] despre locul femeii în lume și în relația cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratarea persoanelor cunoscute în mod preferențial. Acest r]spuns este destul de conving]tor, deși poate s] nu fie în întregime adecvat în acest caz. Chiar dac] aceast] manevr] rezolv] tensiunea aparent] dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt nivel. Considerațiile precedente susțin faptul c] este legitim] tratarea diferit] a cunoscuților în raport cu a necunoscuților. Prin această, ele sugereaz] c] trebuie s] ne trat]m cunoscuții în același fel cu excepția cazului în care exist] anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu își doresc acest fel de grij] impersonal]; ei vor s] fie iubiți pentru ceea ce sunt. Loialitatea total] pentru o teorie moral] imparțial] pare s] nu ia în calcul dragostea pe care oamenii și-o doresc atât de mult. Aceast] problem] a determinat filosofi precum Bernard Williams, Susan Wolf și Thomas Nagel s] susțin] c] relațiile personale și morală se afl] inevitabil în conflict și c], cel puțin în unele cazuri, morală pierde. S] presupunem, așa cum spunea Williams, c] doi oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi ușor înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu ii compenseaz] pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția ridic], totuși, o problem] serioas] dac] societatea nu este capabil] s] îi compenseze pe toți cei care merit]. În acest caz, programele de tratament preferențial de care beneficiaz], în mare parte, negrii și femeile din clasa mijlocie pot face loc programelor care îi compenseaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste ființe nu pot fi considerate membre ale comunit]ții morale. În consecinț], în conformitate cu logică să, animalele nu sunt singurele ființe pe care comunitatea moral] le poate folosi dup] cum dorește: „subdezvoltații mintal” sunt, de asemenea, țint] legitim]. Admițând aceast] problem], Fox încearc] s] includ] toți oamenii, indiferent de capacit]ți, în comunitatea moral] protectoare, argumentând c] oricine ar putea fi în locul lor. Dac] m-aș fi n]scut cu deficiențe mintale, nu aș dori s] fiu tratat ca si cum suferință mea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de dinți; se folosesc imagini jignitoare la adresa femeilor și a minorit]ților (sau chiar a naturii umane) doar pentru a vinde produse f]r] de care ne-am descurcă perfect. Sunt oare consumul superficial și gustul (sau lipsa acestuia) o problem] de etic]? Chiar se așteapt] cineva că oamenii s] cread] c] viața lor se va schimba dac] vor folosi o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestuia) o problem] de etic]? Chiar se așteapt] cineva că oamenii s] cread] c] viața lor se va schimba dac] vor folosi o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas] este minciună cras] utilizat] în publicitate. Ins] nu putem ști sigur ce este minciun] și ce nu în lumea seducției, a kitsch-ului și a hiperbolei. Poate c] nimeni nu crede c] o anumit] past] de dinți sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, obiceiurile locale, modelele de politețe și alte aspecte a ceea ce am numit „cultur] organizațional]” - s] devin] evidente numai în timp și prin contact continuu cu ceilalți angajați. În plus, nu este vorba numai de „a-ți face treaba”, ci - problem] de etic], dar și de economie - de a o face cât mai bine posibil. Norman Bowie spunea în acest sens c] „o slujb] nu e niciodat] numai o slujb]”. Ea are și o dimensiune moral]: mândrie fâț] de produsul muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indiferent dac] suferință produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință nevinovaților este negativ], suferință vinovaților este una dreapt]. Obiecții diferite au fost ridicate împotriva ambelor teorii. Principala problem] pentru cea utilitarist] este de a explica de ce pedeapsă trebuie s] fie acordat] celor vinovați și s] nu fie extins] și asupra celor nevinovați în circumstanțe potrivite. Pe de alt] parte, retributiviștii au dificult]ți în explicarea motivului pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consemneaz] cu mândrie c], atunci când moartea a sute de mii de oameni nevinovați și multe altele au stat în cump]n], „cei implicați... își vor aminti irelevanta presupuselor considerații morale aduse în discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a atins țintă și alte argumente aduse președintelui au avut o tent] moral], ca acela
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi cel mai bine înțeles că insistând pe ideea c] necesitatea politic] cere uneori în mod rațional inc]lcarea adev]ratelor rațiuni morale, care, în alt] situație, ar fi decisive. Ins] discuțiile moderne abordeaz] ceea ce este recunoscut că aceeași problem] sugerând c] exist] o moral] specific], potrivit] activit]ții politice și c] verdictele ei cânt]resc mai greu decât considerațiile moralei „obișnuite” și „personale”. Adesea, acest fapt este susținut de apeluri la noțiunea de moral] a rolurilor, cu implicația c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mâini murdare”. P]rerea mea, spus] simplu, este c] în m]sura în care exist] o disput] în ceea ce privește inc]lcarea revendic]rilor moralei (chiar dac] „reale” sau pur și simplu „obișnuite”) în fața unor necesit]ți copleșitoare, atunci aceasta este o problem] care se poate ridica în orice domeniu al vieții. Nu este o problem] doar a politicii, cu toate c] exist] niște aspecte ale acesteia care reclam] problemă mai acut sau mai dramatic. îi. Provocarea machiavellian] Nu este clar dac] Machiavelli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care exist] o disput] în ceea ce privește inc]lcarea revendic]rilor moralei (chiar dac] „reale” sau pur și simplu „obișnuite”) în fața unor necesit]ți copleșitoare, atunci aceasta este o problem] care se poate ridica în orice domeniu al vieții. Nu este o problem] doar a politicii, cu toate c] exist] niște aspecte ale acesteia care reclam] problemă mai acut sau mai dramatic. îi. Provocarea machiavellian] Nu este clar dac] Machiavelli nu ar fi fost de acord. El scrie pentru și despre conduc]tori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezumă în urm]toarele rânduri la câteva comentarii asupra acestor argumente. Pentru început, s] presupunem c] unele domenii conduc c]tre divergențe mai frecvente între valorile morale și cele nemorale. Trebuie s] reținem aici dou] lucuri: aceste domenii sunt o problem] de contingent] istoric], iar frecvență apariției divergențelor nu coincide neap]rât cu frecvență schimb]rilor justificate ale domeniilor dominante. Politică poate fi foarte calm], dup] cum îmi imaginez eu c] ar fi în Monaco, iar viața privat] poate fi un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu are un aport considerabil în alterarea statutului moral; extinde puterea și capacitatea individului, deși, în același timp, le și restrânge într-o oarecare m]sur], dar chestiunea limitelor morale și a libert]ților va r]mane mult timp o problem] de evaluare a moralei comune care se aplic] scopurilor instituționale pentru care au fost create aceste puteri. Un exemplu ar fi cazul violenței, aplicarea ei fiind considerat] de Waltzer, Hampshire și Nagel ca fiind un semn distinctiv al politicii. Deseori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recurge la sacrificiul principiului, acesta înceteaz] a mai fi o cerinț] normal], poate nefericit], a colabor]rii sau conflictului și devine suspect din punct de vedere moral. Paradigmă machiavelic] sugereaz] c] aceast] form] a compromisului este uneori necesar]. Eliberarea. Aceast] problem] apare atunci cand un agent a ales un curs de acțiuni imorale sau a instaurat o stare imoral] de durat] a lucrurilor, si a ajuns s] regrete decizia, c]utând apoi s] se elibereze din acel haos. În context politic, este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vietnam Reader, ed. M.G. Raskin și B. Fall (New York: Random House, 1965). : „Homage to plain dumb luck”, The Cuban Missile Crisis, ed. R. A. Divine (Chicago: Quadrangle Books, 1971). Coady, C. A.J.: „Escaping from the bomb: immoral deterrence and the problem of extrication”, Nuclear Deterrence and Moral Restraint, ed. H. Shue (New York: C]mbridge University Press, 1989). : „Hobbes and „The Beautiful Axiom” ', Philosophy, 90, Nr. 251 (1990a). : „Messy morality and the art of the possible”, Proceedings of the Aristotelian Society. Supplementary
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]