3,972 matches
-
la comunicarea dintre părinți profesori, părinți copii și nu în ultimul rând la comunicarea dintre copii. a) Comunicarea părinți profesori Regulile cunoscute și acceptate, privind relația cu colectivul de părinți, sunt cele clasice, însă, multe dintre ele nu mai răspund problematicii reale, ajung să reprezinte doar niște sloganuri fără a putea fi corelate în practică. OBSTACOLE ÎN CALEA COMUNICĂRII CU PĂRINȚII: problemele de ascultare; lipsa conexiunii inverse; falsa conexiune invers; rezistența la critică; subiectivitatea; inadvertențele de limbaj; barierele culturale, etc. Problemele
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
sau cerc. Predarea creativă, învățarea creativă presupune existența unui potențial creativ al subiectului manifestat în: receptivitate față de nou, curiozitate științifică, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează folosind învățarea euristica prin problematizare, dialog, conversație euristica,descoperire, modelare, etc. Modalități de stimulare a conduitei creative la elevi presupun și eliminarea unor obstacole care
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
-i cu mijloace specifice tropismele. Piesele pot fi grupate în câteva cicluri, numai aparent independente. Primul se compune din trilogia republicată în 1974 sub titlul Setea muntelui de sare, alcătuită din Iona, Paracliserul (1970), Matca („Teatru”, 1973), și textele aderente problematic: Pluta Meduzei și Există nervi („Luceafărul”, 1968). În prim-planul lor se află condiția omului, „prins” în tot ce există. Dramaturgul imaginează omul reacționând - uneori surprinzător, în contrasens cu orice soluție convențională - față cu cercurile concentrice ale datului, pradă a
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
asemenea analiză are în vedere fenomene și procese detectabile cu mijloace obiective la un palier obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției problemelor sociale și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale - după cum s-a văzut, conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii problemelor sociale. Acestea nu sunt simple epifenomene
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun început, ca scop
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profunde a naturii problemelor contemporane în toată complexitatea lor - cuprinzătoarea gamă a problemelor globale (de ordin politic, social, economic, tehnologic, ecologic, psihologic, cultural) a fost desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă interdisciplinară și pe termen lung focalizată pe acele politici sociale ce au un impact hotărâtor inclusiv asupra generațiilor viitoare (întrucât Clubul a realizat că tocmai o asemenea perspectivă este neglijată de guvernele și factorii de decizie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile, munca, informația, dar mai ales marile discrepanțe în materie de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați, nu numai sub forma sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă specificat că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma La sesiunea anuală de la Berna din 1972, găzduită de Guvernul Federal Elvețian și care întrunea 17 cercetători din cele mai diferite domenii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oameni, întreprinzătorii capitaliști, a căror existență era considerată de Schumpeter (1968) capitală pentru succesul sistemului. Ambele teorii își au originea în cercetări efectuate în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, așa că pot fi considerate de o relevanță problematică pentru tranzițiile de la începutul mileniului III, în ciuda numeroaselor lor dezvoltări mai moderne. În orice caz, cam atâta aveau la dispoziție politicienii tranzițiilor postcomuniste în momentul în care și-au asumat sarcina de a construi capitalismul în fostele societăți socialiste. Și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la un alt nivel, acela al tendinței de descentralizare administrativă a UE, de derogare a cât mai multor responsabilități la nivel statal și chiar regional. Politica regională comunitară manifestă un dinamism accentuat în ultimii ani, ceea ce atrage atenția asupra caracterului problematic al politicii regionale europene pe fondul extinderi fără precedent a Uniunii. La acestea se adaugă „aspecte ce țin de evoluția pieței interne și de noile tendințe în domeniile revoluției tehnologice și societății informaționale, ce reprezintă, deocamdată, provocări cu care se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale mileniului, care sunt propuse în scopul dezvoltării sociale, și prezintă, de asemenea, soluții pentru atingerea acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul rural, spre exemplu); • ineficiența de organizare și de management financiar în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scăderea constantă a prețurilor produselor agricole generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vreo activitate socială și economică care să nu aibă și implicații ecologice. Gândirea ecologică se integrează tot mai mult în ultima vreme în toate domeniile vieții umane, exercitând un puternic impact asupra conștiinței sociale. Conștientizarea opiniei publice asupra existenței unei problematici ecologice a început încă din a doua jumătate a secolului trecut, odată cu accentuarea simptomelor crizei ambientale. Deși s-a încercat să se acorde o mai mare atenție cunoașterii și protecției mediului înconjurător, rezultatele, în prezent,nu sunt pe măsura așteptărilor
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
Educația în domeniul ocrotirii mediului și acțiunile ecologice încep urmărinduse prin reprezentări grafice, prin desene și lucrări tehnologice, formarea noțiunilor de mediu social, natural și familial.Treptat, copilul își lărgește orizontul cunoașterii și întrebările lui devin din ce în ce mai logice și chiar problematice, ceea ce ne duce cu gândul la imensa capacitate de gândire a celor mici, la cunoscuta și proverbiala lor curiozitate. În școală, noi, educatorii avem o și mai mare posibilitate de aprofundare a cunoștintelor despre sol, apă, aer, viețuitoare, lanț trofic
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
scurtă sau mai îndelungată”. <footnote Elisabeta Stănciulescu, op.cit., p. 166 footnote> Formarea acestor nuclee familiale este explicată pe larg de Karin Wall (1996) în cadrul unui Congres al A.I.S.L.F. „Aceste nuclee familiale (familles grand-parentales) se formează în general, în momente problematice ale vieții familiale (deces, divorț, abandon, criză, boală, dificultate de a < împăca> rolurile parentale cu aspirațiile privind cariera, emigrarea...)” <footnote Karin Wall, (1996) , Les familles grand-parentales et leurs dynamiques de functionnement, comunicare prezentată la Congresul al XV-lea al A.I.
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sa. Metodologia folosită Interviul în care minora a dat informții, care au fost corelate cu informațiile primite din partea lui Ș. G., respectiv a mamei acestuia Se constată o capacitate scăzută a minorei de a identifica situații de risc, respectiv arii problematice care ar necesita o intervenție din partea specialiștilor. Nevoi identificate: 1. asistență și suport emoțional în vederea depășirii și conștientizării de către C., într-un mod adecvat, a evenimentelor înregistrate atât pe plan emoțional cât și fizic în viața sa (unica nevoie identificată
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
unei excitații. Ea este „răspunsul cu sens la o situație determinată”. Reacția este o funcție elementară, de bază a vieții sufletești. După Thomae, pe cât este de cert conceptul de reacție, când se referă la o situație specifică, pe atât de problematic devine când se referă la situația unui anumit om. Pentru K. Schneider, diferența dintre „reacțiile normale” și „reacțiile anormale” constau în faptul că cele anormale se definesc prin raportarea lor la cele normale, ele caracterizându-se prin următoarele aspecte: - intensitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o existență ruptă, întreruptă, amenințată, al cărui curs firesc este schimbat. Poate că din acest motiv pato-biografiile sunt atât de tensionate, de încărcate de dramatism, și au un destin tragic. În cazul modelelor pato-biografice, persoana bolnavului devine un om problematic pentru el însuși, dar, în egală măsură, el este și un caz-problemă pentru medic sau pentru psiholog. Problema bolnavului este de a înțelege sensul suferinței, iar pentru medic de a cunoaște și descoperi boala. Aparent sunt două atitudini firesc divergente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o teorie generală a curriculumului" Încercările de a defini domeniul în mod unanim acceptat și de a constitui o teorie generală a curriculumului educațional s-au încheiat cu eșecuri, după opinia noastră, mai ales din cauza ignorării dimensiunii diacronice a acestei problematici. Soluția „transversală” pare imposibilă dacă analizele retrospective și prospective lipsesc - atât în ceea ce privește evoluția curriculumului ca practică educațională, cât și în ceea ce privește devenirea teoriei curriculumului ca știință a educației. Morfologia semantică a curriculumului va putea fi, altfel, înțeleasă integral (understanding), ceea ce va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a curriculumului trebuie completată cu o viziune diacronică, longitudinal-istorică asupra acestei fabuloase preocupări omenești. Ea este impusă de evoluții ale cercetării educaționale contemporane care numai în aparență constituie un haos polifonic. De fapt, sunt tendințe de recuperare integrală a unei problematici tratate perpace, insular, „cu ochelari de cal” chiar, de-a lungul secolului XX. Extensiile de sens, apărute după publicarea cărții lui Bobbitt The Curriculum (1918), au forțat extensia cercetărilor. Descoperirea faptului că în afara curriculumului școlar formal există așa-numite unwanted
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apoi, prin expresia „școala vieții”, folosită ca atare de multă vreme și de către alte neamuri, se desemnează, în general, valorile specifice pentru supraviețuire și conviețuire pe care trebuie să le asimileze membrii anumitor comunități. Există o uriașă literatură dedicată acestei problematici. Ea este reprezentată de așa-numitele „romane ale formării” (Bildungsroman). Cei mai reprezentativi autori de astfel de opere în SUA sunt W. Faulkner și E. Hemingway. La noi pot fi considerate „romane ale formării” unele capodopere ale lui M. Sadoveanu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Exegeții postmodernismului, poststructuralismului și destructuralismului revendică operele lui Nietzsche și Heidegger ca rădăcini ale acestui nou mod de a filosofa; se pot găsi, într-adevăr, „semințe” ale gândirii curriculare postmoderne în aceste opere. Dar temele postmodernismului pedagogic se circumscriu obsedant problematicii educaționale de profunzime: construirea identității personale; deconstrucția unității în feminism, masculinism și homosexualism; dorința de „a fi” la educator și la elev; sinuciderea și omorul; terorismul și nihilismul; dorința de putere și autoritate; statutul enigmatic și statutul provocator în educație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]