2,192 matches
-
privind efectuarea operațiunilor bancare pentru desfășurarea activității în unitățile proprii. Articolul 56 Bancă și salariații săi au obligația să păstreze secretul operațiunilor. Relații asupra operațiunilor și conturilor se dau numai titularilor și în condițiile stabilite de lege, organelor de cercetare, procuratura și judecătorești. Articolul 57 În perioada în care statul este acționar unic, atribuțiile legale ale Adunării generale a acționarilor vor fi îndeplinite de Consiliul împuterniciților statului pînă la constituirea Adunării generale a acționarilor, data la care își încetează activitatea de
HOTĂRÎRE nr. 1195 din 12 noiembrie 1990 privind organizarea Băncii Comerciale Române - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107350_a_108679]
-
Articolul 155 va avea următorul cuprins: "Prelungirea duratei arestării inculpatului de către procuror Art. 155. - Durată arestării inculpatului poate fi prelungită în caz de necesitate și numai motivat. Prelungirea duratei arestării inculpatului poate fi dispusă de procurorul șef al unității de procuratură în cadrul căreia funcționează procurorul care exercită supravegherea cercetării penale sau care efectuează urmărirea penală. Prelungirea poate fi dispusă o singură dată, cu cel mult 30 de zile. În cazul cînd mandatul de arestare a fost emis de procurorul șef al
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
funcționează procurorul care exercită supravegherea cercetării penale sau care efectuează urmărirea penală. Prelungirea poate fi dispusă o singură dată, cu cel mult 30 de zile. În cazul cînd mandatul de arestare a fost emis de procurorul șef al unității de procuratură în cadrul căreia se exercită supravegherea cercetării penale, prelungirea prevăzută în alineatul precedent se dispune de procurorul șef al unității ierarhic superioare. Dacă mandatul de arestare a fost emis de un procuror din Procuratura Generală, prelungirea prevăzută în alin. 2 se
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
emis de procurorul șef al unității de procuratură în cadrul căreia se exercită supravegherea cercetării penale, prelungirea prevăzută în alineatul precedent se dispune de procurorul șef al unității ierarhic superioare. Dacă mandatul de arestare a fost emis de un procuror din Procuratura Generală, prelungirea prevăzută în alin. 2 se dispune de procurorul ierarhic superior." 7. Articolul 158 alineatele 1 și 2 vor avea următorul cuprins: În cazul cînd durată arestării preventive a fost prelungită, procurorul care a dispus prelungirea, primind propunerea întocmită
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
nu este cazul că inculpatul să fie pus în libertate, sesizează, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea prelungirii, instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. Dacă prelungirea a fost dispusă de procurorul de la unitatea de procuratură ierarhic inferioară celei corespunzătoare instanței competențe să judece cauza în fond, acesta, dacă apreciază că nu este cazul că inculpatul să fie pus în libertate, înaintează propunerea, în termen de 24 de ore, procurorului de la unitatea ierarhic superioară, care, dacă
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106853_a_108182]
-
la verificarea lucrărilor urmăririi penale și să se pronunțe asupra acestora. ... (2) Procurorul procedează la prezentarea materialului de urmărire penală în situațiile prevăzute în art. 254 alin. 1, daca inculpatul se prezintă, este prins sau adus după înaintarea dosarului la procuratura. ... (3) Rezolvarea cauzelor în care sunt arestați se face de urgență și cu precădere. Rezolvarea cauzelor Articolul 262 Dacă procurorul constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă, existind probele necesare și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
activități deosebite, 3 zile executate pentru 2 zile muncite, pe timpul afectat acestor activități. ... Articolul 27 În vederea liberării condiționate, functioneaza la fiecare penitenciar o comisie de propuneri. Comisia este alcătuită din președinte și patru membri. Președintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se află penitenciarul. Comandantul penitenciarului este membru de drept în comisie. Ceilalți membri se desemnează de către comandant, din rîndul personalului subordonat care ocupă funcțiile prevăzute în regulament. Comisia are un secretar, care este șeful
LEGE nr. 23 din 18 noiembrie 1969 (**republicată**) (*actualizata*) privind executarea pedepselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120842_a_122171]
-
corespunzătoare a Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior și Ministerelor respective. Articolul 63 După expirarea mandatului Sfaturilor Populare, Comitetele Executive își păstrează atribuțiile pînă la constituirea noilor organe executive de către Sfaturile Populare nou alese. Capitolul 6 Instanțele judecătorești și procuratura Articolul 64 Justiția în Republică Populară Română se înfăptuiește de către Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române, Tribunalele regionale și Tribunalele populare, precum și de către instanțele judecătorești speciale, înființate prin lege. Organizarea, competența și procedura tribunalelor sînt stabilite prin lege. Articolul 65
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
administrației de stat, precum și de către funcționari și ceilalți cetățeni. Articolul 74 Procurorul General al Republicii Populare Române este numit de Marea Adunare Națională pe termen de cinci ani. Locțiitorii Procurorului General al Republicii Populare Române și procurorii unităților locale ale Procuraturii sînt numiți de Procurorul General pe termen de patru ani. Articolul 75 Procurorul General răspunde față de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, și - în intervalul dintre sesiuni - față de Prezidiul Mării Adunări Naționale și față de Consiliul de Miniștri. Articolul 76
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
numiți de Procurorul General pe termen de patru ani. Articolul 75 Procurorul General răspunde față de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, și - în intervalul dintre sesiuni - față de Prezidiul Mării Adunări Naționale și față de Consiliul de Miniștri. Articolul 76 Organele Procuraturii sînt independente de organele locale, subordonandu-se numai Procurorului General al Republicii Populare Române. Capitolul 7 Drepturile și datoriile fundamentale ale cetățenilor Articolul 77 Cetățenilor Republicii Populare Române le este asigurat dreptul la muncă, adică dreptul de a căpăta o
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
și luare de măsuri de trimitere în judecată etc., de supraveghere, de atacare a hotărârii judecătorești. Și atunci, in ce sfera trebuie să se înscrie? În a patra putere? Sub nici un motiv; Constituția nu prevede patru puteri - așa cum a fost Procuratura concepută și, mai ales, cum a activat, ca a patra putere. Ei trebuie incluși în sfera justiției (dar nu în cadrul puterii judecătorești), așa cum a fost și în precedentă Constituție din 1923 (...)". Acest punct de vedere exprimă, de fapt, o idee
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
În sensul prezentului tratat: a) prin cauze civile se înțelege cauzele de drept civil și procesual civil, de drept al familiei, drept comercial, dreptul muncii și drept administrativ; ... b) prin autorități competențe se înțelege instanțele judecătorești, parchetele (pentru România), organele procuraturii (pentru Republică Moldova), notariatele și alte instituții competențe în materie civilă și penală; ... c) prin lege se înțelege orice categorie de act normativ prin care sunt reglementate, în fiecare dintre cele două părți contractante, raporturile juridice în legătură cu care tratatul face
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
ale celor două părți contractante comunica între ele prin intermediul organelor centrale, în măsura în care prin prezentul tratat nu se dispune altfel. 2. Organele centrale la care se referă paragraful 1 sunt, pentru România, Ministerul Justiției, iar pentru Republică Moldova, Ministerul Justiției și Procuratura Generală. Articolul 9 Limba folosită În aplicarea prevederilor prezentului tratat, organele centrale ale celor două părți contractante menționate la art. 8 paragraful 2 folosesc în relațiile dintre ele limba lor oficială. Tot astfel se procedează și în relațiile dintre autoritățile
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
Miniștri nr. 635/1953 privind înființarea insignei "Evidențiat în munca medico-sanitară", publicată în C.H.D. nr. 16 din 9 martie 1953; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.059 din 21 iunie 1953 privind plata diurnelor și cheltuielilor de transport ale personalului Procuraturii Republicii Populare Române, trimis în delegație în interes de serviciu; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.320 din 13 iulie 1953 privind achizițiile unităților de alimentație publică ale comerțului de stat, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
49 din 27 februarie 1958 privind încadrarea drepturilor patrimoniale cuvenite unor moștenitori pentru editarea operelor; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 636 din 8 mai 1958 privind aprobarea efectuării unor cheltuieli de la art. 18 "Alte cheltuieli din planurile de cheltuieli ale procuraturilor de regiune"; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 787 din 7 iunie 1958 privind salarizarea personalului navigant și auxiliar de pe navele comerciale, maritime și fluviale, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.009 din 15 iulie 1958 privind exceptarea
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
admiși la Facultatea de Stiinte Juridice a Universității “Al. I Cuza” din Iași, pe care a absolvit-o în 1956, cu diplomă de merit, fiind un student foarte bine pregătit. După absolvirea facultății a fost repartizat că anchetator penal la Procuratura din Constantă, funcție la care a renunțat imediat, pentru a se dedica activităților didactice și de cercetare oferite de facultatea unde a fost student. Incepind cu 31 august 1956, a fost numit asistent la Facultatea de Stiinte Juridice din Iași
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile pentru construirea unui muzeu al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clară. Îmi pare rău. Următorul, vă rog. Este pămîntul meu, țipă Ionuț pînă la ușă. De partea cealaltă a ușii schimbă repertoriul și țipă să-l audă lumea: Hoților, nu-mi dați pămîntul mamei, așteptați șpagă! Vă dau pe mîna procuraturii! La pușcărie cu voi! Deja încep discuțiile cu următorul cetățean și încep să fiu calm. De pe stradă se aud răcnete: Vor șpagă, cu pămîntul meu. Hoții! Hoții! După un timp se reașterne liniștea. Mai avem o bătrînă care vă roagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
făcut omul după chipul și asemănarea Sa. Desigur, afirmația se referă doar la aspectul fizic. Cel puțin așa cred eu. Dacă și mintea omului ar fi fost creată după același model, atunci n-am mai fi avut nevoie de poliție, procuratură, instituții de control. Nici de vamă n-am fi avut nevoie și cuvîntul pușcărie nici n-ar fi existat. Nu mai vorbesc de cuvîntul război! Cît despre noțiunea de corupție, cred că totuși ar fi existat, dar cu referire doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nici nu-i vinovat, spuse Ortansa, la care eu am spus cine știe? Numai Dumnezeu știe. Era cu două-trei zile până-n Revoluție când a trecut Cezărică cu Aro-ul lui pe la antrepriză. Vroia s-o ia ca să meargă Împreună la procuratură, să dea un fel de declarații-referințe pentru dosarul lui Viorel, cum că-l cunosc de multă vreme și-și iubește părinții și n-ar fi el În stare de o nenorocire d-asta și așa mai departe. Cezărică i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ai dat mie fun ban? - Ție, ție, Îl arătă Laur cu degetul. Ți-am dat futu-te-n gură de târâtură! - Târâtură-i cioara aia de mă-ta! Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că mă dai pe mâna procuraturii. - Afară, ciorilor Împuțite! - Să mă dai În judecată, că nu ți-am băgat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mă-ta! Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că mă dai pe mâna procuraturii. - Afară, ciorilor Împuțite! - Să mă dai În judecată, că nu ți-am băgat-o toată, hăhăhăh... Uite-l vere, ăsta-i Zlate, poate nu știai cu ce se ocupă. Barem atâta lucru ținusem minte: - Ăsta-i Zlate care-o ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
muncă și numărul maxim de posturi în aparatul ministerului sînt cele prevăzute în anexa nr. 1*) și anexă nr. 2*), care fac parte integrantă din prezentul decret". Articolul 23 Articolul 1 din Decretul nr. 146/1973 privind structura organizatorică a Procuraturii Generale, devenit Legea nr. 63/1973 , cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Procuratura Generală are urm��toarea structura organizatorică: a) Direcția de urmărire penală și criminalistică, prevenire și de asigurare a legalității în activitatea
DECRET nr. 396 din 7 decembrie 1976 pentru modificarea legilor şi decretelor de organizare şi funcţionare a unor ministere şi altor organe centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126738_a_128067]
-
2*), care fac parte integrantă din prezentul decret". Articolul 23 Articolul 1 din Decretul nr. 146/1973 privind structura organizatorică a Procuraturii Generale, devenit Legea nr. 63/1973 , cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Procuratura Generală are urm��toarea structura organizatorică: a) Direcția de urmărire penală și criminalistică, prevenire și de asigurare a legalității în activitatea administrativă; ... b) Direcția judiciară pentru cauzele penale; ... c) Direcția judiciară pentru cauzele civile; ... d) Direcția procuraturilor militare; ... e) Direcția
DECRET nr. 396 din 7 decembrie 1976 pentru modificarea legilor şi decretelor de organizare şi funcţionare a unor ministere şi altor organe centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126738_a_128067]
-
cuprins: "Art. 1. - Procuratura Generală are urm��toarea structura organizatorică: a) Direcția de urmărire penală și criminalistică, prevenire și de asigurare a legalității în activitatea administrativă; ... b) Direcția judiciară pentru cauzele penale; ... c) Direcția judiciară pentru cauzele civile; ... d) Direcția procuraturilor militare; ... e) Direcția de organizare, control, personal și învățămînt; ... f) Direcția secretariat, plan economic și administrativă. ... Atribuțiile și modul de funcționare a compartimentelor prevăzute în prezentul articol se stabilesc de Consiliul de conducere al Procuraturii Republicii Socialiste România, potrivit dispozițiilor
DECRET nr. 396 din 7 decembrie 1976 pentru modificarea legilor şi decretelor de organizare şi funcţionare a unor ministere şi altor organe centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126738_a_128067]