3,283 matches
-
Universitatea Liberă, diplome științifice, fără îndoială, nu avem cunoștință de vreo reglementare specială de recunoaștere a lor în România. În orice caz, poate că nici nu erau necesare astfel de reglementări, căci titularii unei diplome de doctor în drept puteau profesa liber că avocați, o făceau și unii care aveau studii juridice incomplete de licență (bunăoară, Constantin N. Brăiloiu, fost ministru de Justiție în guvernele Barbu Catargiu, deputat și senator conservator, Președinte al Camerei inferioare a Parlamentului României, deținător al unui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Sportului. În învățământul preuniversitar, managerul instituției de învățământ nu-și poate alege resursa umană cel puțin în ce privește personalul didactic. Există un examen național și în urma rezultatelor obținute și de preferințele candidaților, aceștia aleg instituția de învățământ la care vor să profeseze. Se încearcă o descentralizare a învățământului și din acest punct de vedere însă va fi greu să se ajungă la o reușită dacă la baza ei stă corectitudinea și competența. 1.3.5.Menținerea resurselor umane în învățământul liceal Menținerea
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
aici urmează o serie de efecte negative în lanț care le dăunează și propriei dezvoltări dar și elevilor.Sunt suplinitori care prin activitatea sau lipsa de pregătire fac un deserviciu major învățământului și implicit și instituției de învățământ în care profesează. Fixarea obiectivelor în raport cu oamenii, realizarea și controlul acestora într-o logică a sistemului ar putea fi o soluție sau complexul de măsuri concepute interdisciplinar cu privire la recrutarea personalului și încadrarea acestuia până la momentul încetării contractului de muncă. 1.3
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
o remodela după idealul creștin. Pius al XII-lea rămînea obsedat de frica de comunism, alimentată de evenimentele din Europa Centrală și Orientală. În iulie 1949, un decret al Congregației Sfîntului-Oficiu a ordonat excluderea de la Sfintele taine a celor care profesau doctrina "materialistă și anticreștină", decret steril care nu a desprins pe nimeni din Partidul Comunist și nici nu a împiedicat alunecarea catolicilor spre stînga 10. În această luptă, Partidul Creștin-Democrat a continuat să beneficieze de sprijinul organizațiilor catolice. Bastioanele lor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al îngerilor? Că trebuie neapărat ca aceeași formă să aibă și Fiul și Tatăl. Negreșit înțelegem forma așa cum se cuvine lui Dumnezeu, nu în chip trupesc, ci în însușirea dumnezeirii. Ascultă și tu, care ești din proaspăta tăiere împrejur, care profesezi iudaismul, făcând-o pe creștinul. Cui îi spune Dumnezeu: După chipul nostru? cui altcuiva decât Celui Care este strălucirea slavei și chipul ipostasului (Evr. 1, 3), Care este chipul Dumnezeului celui nevăzut? (Col., 1, 15). Deci propriei Sale icoane vii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o știință socială, iar psihiatria este o disciplină prin excelență totodată medicală și socială. Această viziune, derivat al formației sale politice, îl situează pe Zosin în rândul militanților medicinii sociale românești. În Moldova a fost cel dintâi psihiatru care a profesat această convingere bio-psiho-socială. Ni se pare demnă a fi reținută, ca un moto al convingerilor sale medicale, următoarea afirmație: "... tocmai asta-i taina medicinei, să vadă ceea ce ochii profani nu văd: să vadă societatea. Când dânsa vede numai celula în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
când ajunge la spital, la începutul lui noiembrie, că Trakl s-a sinucis cu două zile mai înainte. I se pare că numai religia îi poate oferi un refugiu în fața absurdității strivitoare a vieții. Nu este vorba însă de religia profesată de una sau alta dintre confesiunile creștine, ci de acea atitudine existențială pe care i-o inspiră viața lui Iisus. Într-un târg din Galiția, intră într-o librărie și găsește o singură carte pe care s-o cumpere. Este
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de ce studiază filozofia. Aprecia că îndeletnicirea cu filozofia este de cea mai mare însemnătate dacă ne ajută să gândim mai bine88, dar că practicarea ei profesională nu are, de regulă, o înrâurire fericită asupra caracterului. Wittgenstein credea că cei ce profesează filozofia vor fi mai mult amenințați de acea primejdie pe care o reprezintă mulțumirea de sine și vanitatea. Exista, ce-i drept, un profesionist al filozofiei despre care el avea o înaltă părere, și anume George Moore. Wittgenstein aprecia că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al formelor culturii. Ca atare, el nu reduce filozofarea la cercetarea limbii, cum se întîmplă în unele sisteme neopozitiviste contemporane lui, și nici filozofia culturii la filozofia limbii, ca în multe doctrine neohegeliene și concepe într-o manieră opusă aceleia profesate de Martin Heidegger investigarea filozofică a limbii, respingînd ideea că aceasta ar trebui să privească înapoi spre situațiile și structurările originare. Limbajul, arată Cassirer, alături de alte forme de expre-sie creatoare de cultură (precum mitul, religia, arta, știința), creează o mare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a universalului. Un puternic sentiment al grecității emană din poemele lui Paul Valéry Amphion, Orphée, Naissance de Vénus, Hélène, Pythie, La Jeune Parque și celelalte. Un Călinescu, impetuos și personalist îi declara lui Ion Biberi: "Eu sunt un "clasic", domnule, profesez idei eline" (Interviu în Lumea de mâine, Ed. "Forum", 1945). Vizionarismul lui Doinaș la maturitate, mereu înclinat spre conexiuni între Eu și Univers, tenace căutător de înțelesuri, este al unui modern circulând printre zeități corintiene; mirajul clasicist durează, chiar dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cadre didactice (educatoare, învățători sau profesori), se trezesc, peste ani, dascăli calificați cu vechime și cu examen de definitivare în învățământ. În mod firesc apar câteva întrebări. Cine le-a verificat acestor tineri aptitudinile generale și speciale necesare pentru a profesa ca educatori?; au ei chemare pentru acest domeniu de activitate?; care este nivelul lor de educație elementară și general-umană?; le-a controlat cineva starea de sănătate trupească și sufletească, somatică și mentală? Acestea sunt doar câteva întrebări pe care ar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
acută, nu a fost niciodată sistematică. Este sigur că au avut de suferit în urma revoltelor populare intermitente, dar, în virtutea "alianței regale" și în ciuda fragilității acestei alianțe, ei erau totodată protejați de puterea statală și chiar de Biserică, cu tot antiiudaismul profesat de aceasta, deoarece ei nu recunoșteau mesianismul și divinitatea lui Iisus, și chiar dacă starea de inferioritate în care erau ținuți reprezenta în același timp sancționarea orbirii lor și semnul de autenticitate al mesajului lui Hristos. De asemenea, când se pomenește
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
drepturile omului, libertățile publice și individuale, idealul de toleranță, respingerea violenței, a cruzimii, a exploatării celor mai slabi sunt tot atâtea principii care n-au eșuat. Chiar dacă spiritul de sacrificiu și idealul de „a trăi pentru alții” nu mai sunt profesate, nu putem asimila cultura hiperconsumului cu gradul zero al valorilor și al comportamentelor altruiste. Sentimentele de empatie și gesturile de solidaritate să fie oare pe cale de dispariție? Cum să înțelegem, în acest caz, înmulțirea asociațiilor și a societăților benevole 30
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nerăbdător să participe la un seminar de negociere, chiar dacă cu asta se ocupă, iar acești oameni nu făceau excepție de la regulă. Organizația care le furniza cazurile i-a informat că trebuiau să participe la seminarul meu dacă vroiau să mai profeseze în cadrul ei. Avocații au cedat, dar nu au fost de la început prea încântați că trebuiau să își petreacă sâmbăta cu mine. Totuși, după ce am început, s-au implicat și chiar ne-am simțit bine. I-am făcut să se concentreze
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
ale antropologiei, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Contextul desăvârșirii „marilor descoperiri antropo-geografice” îngăduie disciplinei depășirea unei problematici inspirată de ideile de „natură umană” (conform cu Adolf Bastian) și de „progres” (acesta fiind reflectat în modelul evoluționist tristadial, profesat de Lewis H. Morgan și James G. Frazer). Dacă, începând cu Franz Boas, antropologia se orientează „pe calea inductiv-empirică”, într-o viziune istoricistă, iar apoi (tot în universul american al disciplinei) și printr-un demers psihologist, Școala britanică (prin Bronislaw
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
î.Hr.) și Prodicos din Keos (470-390 î.Hr.), s-au născut înaintea lui Socrate (469-399 î.Hr.), alții după el, cum ar fi Hippias din Elis (443-343 î.Hr.), Critias din Atena (455-403 î.Hr.) sau Thrasimahos din Calcedon (459 î.Hr.?), însă toți au profesat ca exacți contemporani ai filosofului cu cucuta... 2 Antiteza lui Socrate. Antiphon din Atena înaintează în istorie mascat: zone de umbră persistă în ceea ce privește datele sale - o ignorăm pe cea a nașterii, iar cea a morții, care a făcut obiectul unor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și pâine. Mai mult, și mai bine: toate corpurile se întrepătrund prin particulele invizibile - expresia apare în text... - care urmează niște trasee și au pasaje deschise datorită existenței porilor. Ansamblul se unește sub formă de abur. Cum s-ar putea profesa mai clar un materialism în toată regula? A-ți devora aproapele devine deci un exercițiu filosofic: nimic imposibil în asta, mai întâi pentru că unele populații de pe planetă acționează în acest fel, dar și pentru că nimic nu se pierde, iar economia
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bineînțeles, pe Socrate, confiscat complet de Platon. Prăpastia dintre figura istorică reală și ceea ce, după Deleuze, voi numi personajul conceptual este de o adâncime insondabilă. Absența detaliilor asupra unuia sau altuia ar putea face să se creadă că filosoful Academiei profesează cuvinte evanghelice: să luăm mai degrabă travestirea platoniciană ca pe o nefastă perdea de fum interpusă între realitate și ficțiune. Dintr-o persoană, Platon face un personaj; cu ajutorul unei figuri, el construiește un actor: pe scena filosofică, Platon fabrică tragedii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
e trupul, și invers... Aceeași remarcă și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința fizică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nu sexism, nu falocrație, nu reducerea feminității la ovare, ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau în sărăcia intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dublată foarte adesea de o ură față de cel care gândește mai departe decât timpul său, care sapă mai adânc, lucrează solitar, fără să-i pese de ce zice lumea despre el. De cele mai multe ori, luciditatea nu-i aduce celui care o profesează decât disprețul mulțimilor, al maselor și al celor care trăiesc din exploatarea mizeriei intelectuale a celor mulți. Foarte adesea, este vorba de preoți și Bisericile lor, de principi și statele lor... 4 Prietene, nu există prieten... Antichitatea s-a aplecat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
libertinajul în forma lui modernă. În această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui a priori sentimental și afectiv, Părinții Bisericii elaborează gândirea dominantă pentru întreaga noastră civilizație. Epicurismul propune o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cererea persoanei înscrise; b) după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizației anuale către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei integrală; c) cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii; d) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă. Art. 19. - (1) Dreptul de liberă practică încetează: a) prin renunțarea în scris la exercițiul dreptului de liberă practică; b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și, impresionat de Învățătura lor, Îi duce pe patru dintre ei la curtea uigură. La scurt timp după aceea, maniheismul este declarat religie de stat În Imperiul uigur, consecința fiind că maniheenii din China dispun de libertatea de a-și profesa credința. În 840 puterea uigură este distrusă de kirghizi; ca urmare, se pornește o prigoană nemiloasă Împotriva maniheenilor chinezi. Pe la 981-984, un grup de refugiați uiguri stabiliți În apropriere de Turfan continuau să profeseze pe față maniheismul, alături de budismul chinez
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dispun de libertatea de a-și profesa credința. În 840 puterea uigură este distrusă de kirghizi; ca urmare, se pornește o prigoană nemiloasă Împotriva maniheenilor chinezi. Pe la 981-984, un grup de refugiați uiguri stabiliți În apropriere de Turfan continuau să profeseze pe față maniheismul, alături de budismul chinez 45. În cea de a doua jumătate a secolului al IV-lea, creștinismul fuzionase cu societatea romană. Mulți dintre preoți și episcopi se căsătoreau și aveau copii; de altfel, episcopii erau aleși din sînul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]