3,286 matches
-
didactică ce-i stătea în față, i se recomanda să respecte întocmai "legiuirile și instrucțiile date ramului învățăturilor" și, îndeosebi, cele ce urmau a se elabora în chip special pentru numita instituție, fiindu-i asigurate, în schimb, drepturile cuvenite corpului profesoral. Între acestea, erau personalizate deja leafa anuală în sumă totală de 10.000 de lei, înscrisă în bugetul Casei Școalelor, cu începere din "ziua întăririi în post" 10 februarie 1839, precum și o locuință în incinta viitoarei școli, dotată cu lemnele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
organizație ce nu era văzută cu ochi buni de marea majoritate a populației care percepea UTC-ul, recte Tineretul Progresist, ca o sectă periculoasă și total aservită intereselor unei puteri străine, adică, Rusiei stalinisto bolșevice. b. „Întâmpinăm greutăți din partea corpului profesoral” Amara constatare a tovarășului profesor Russu era o realitate într-un oraș cu vechi tradiții politice liberale așa cum era Vasluiul (și nu numai) într-o perioadă când încă nu fuseseră scoase în afara legii partidele „istorice” iar șefii acestora încă nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lipsa de popularitate a organizației ce o conducea: „...din momentul în care s’a înființat T.P., nu i’am dat toată importanța cuvenită, iar drept consecință este situația în care se află astăzi T.P., cauzele fiind: întâmpinăm greutăți din partea corpului profesoral (subl.ns.), care au fost convocați la ședințe, au răspuns, și-au luat angajamente fără a și le respecta (subl.ns.) și a da încurajarea tineretului școlăresc, care suferă o rea influență (subl.ns.) din partea acestora. În unele ocazii profesorii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la Vaslui „...tov. Stamatin Ștefan, secretar la Școala Elementară din Valea Rea pentru a ridica cartelele de la Secția Comercială a raionului Vaslui”. Neapărat trebuie să menționez faptul că de cartele de alimente beneficiau NUMAI funcționarii de la Sfatul popular și corpul profesoral. Cei care se speteau la pământ în contul statului de „democrație populară” nu aveau dreptul la cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
În perioada modernă, finanțarea tuturor instituțiilor și serviciilor comunale, excluzându-le pe cele aparținând domeniului privat, a fost efectuată de către administrația locală prin intermediul bugetelor anuale. Personalul Poliției, cel al serviciului religios, corpul medical al Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, corpul profesoral, măcelarii din hala de victualii, muncitorii din abatorul orașului, personalul grădinilor publice, al cimitirului comunal, angajații Serviciului de ecleraj, sau de la paza contra focului, întreținerea săracilor și a copiilor abandonați etc., toate aceste instituții și servicii erau finanțate de Primăria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1918, un aport important revenind și elitei culturale băcăuane. Spre exemplu, pentru alcătuirea programului dedicat împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu „Patria Mamă” (29 aprilie 1928), reprezentanții administrației locale au colaborat îndeaproape cu reprezentanți de marcă ai corpului profesoral local. Similar tuturor exemplelor oferite până acum, programul a început prin oficierea unui Te-Deum în fața bisericii Sfântul Nicolae. Au participat toate autoritățile civile și militare, reprezentanții corporațiilor și societăților locale, precum și elevii și profesorii școlilor primare și secundare. La sfârșitul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rară: eliminarea de la lecție, scăderea notei la purtare, absențe, pus la colț, stat cinci minute cu mâinile ridicate, mustrare în fața colegilor, teme suplimentare, ștersul tablei, scos în fața clasei și ascultat în condiții de stres, stat în picioare, chemarea în fața consiliului profesoral. În cazul mediului virtual detalierile calitative relevă tocmai conexiunea dintre inițiativele personale și modul în care acestea sunt percepute; având în vedere posibilitatea asumării unor identități multiple, considerăm că registrul pedepselor și implicațiile lor educaționale țin mai degrabă de ceea ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dăruire, muncă și responsabilitate, deoarece „un educator are efect asupra eternității; nu se poate spune niciodată unde se oprește influența sa” (Cugetare americană). I.3.1 Funcțiile profesorului În opiniile multora, performanțele elevilor sunt legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar motivația, depind de mediul social organizat de adulți. Profesorul stimulează și întreține curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Principala calitate a profesorului este vocația pedagogică. În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ; b) educator; c) partener al educației; d) membru al corpului profesoral. Profesorul ca organizator al învățării Este preocupat în egală măsură de aplicarea principiilor didactice ale teoriei instruirii în transmiterea conținuturilor, dar și de implicațiile psihologice ale acestei transmiteri: psihologia vârstelor, psihologia învățării, strategii de comunicare. Organizarea învățării respectă criteriile proprii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în această funcție, de partener al educației, profesorul trebuie să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală și să decidă care dintre cele trei dimensiuni are ponderea cea mai mare la un moment dat. Profesorul ca membru al corpului profesoral Se află într-o strânsă interdependență cu colegii din școală, cu directorul și cu alte cadre didactice. Statutul de organizație socială a școlii face imposibilă izolarea, independența profesorilor. Instrucția și educația nu se pot realiza prin simpla punere în comun
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este cerută de relația părinte copil, fie de ideile cadrelor didactice referitoare la imlicarea părinților în activitățile de învățare de acasă. Tipul V. Se referă la implicarea părinților în procesul de luare a deciziilor la școală (precum participarea în Consiliul profesoral, Consiliul de administrație, organizații părinți - cadre didactice, Consiliul Reprezentativ al părinților pe școală etc.). Tipul VI. Vizează colaborarea părinților cu comunitățile și agențiile comunitare care sprijină și sporesc oportunitățile de învățare ale copiilor (de pildă, programe și evenimente culturale, asistență
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
această implicare este cerută de relația părinte-copil, fie de ideile profesorilor referitoare la implicarea părinților în activitățile de învățare de acasă. Tipul V. Se referă la implicarea părinților în procesul de luare a deciziilor la școală (ca participarea în consiliul profesoral, organizații părinți-profesori, grupuri de suport ale părinților, comitete educaționale la diferite niveluri administrative locale). Tipul VI. Vizează colaborarea părinților cu comunitățile și agențiile comunitare care sprijină și sporesc oportunitățile de învățare ale copiilor (de exemplu, programe și evenimente culturale, asistență
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pro sau contra, considerăm că ea reprezintă una din cheile înțelegerii stării de lucruri actuale din sistemul de învățămînt preuniversitar. Problema nu este dacă situația este bună sau nu, ci este vorba de recunoașterea faptului că o parte a corpului profesoral este tributară concepției, cunoștințelor profesionale, atitudinilor și comportamentelor formate înainte de 1990. Profesorii au manifestări care nu țin pasul cu schimbările sociale produse și, mai ales, cu orizontul de așteptare al liceenilor format sub impactul difuziunii culturale ce se propagă mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
faptul că școala nu-și poate alege personalul didactic cu ajutorul căruia trebuie să-și valorifice autonomia, limitează în final realizarea ei. În privința rolului participării sociale în managementul educațional al școlilor europene se face distincție între funcțiile organismelor pedagogice din cadrul consiliului profesoral și cele ale organismelor însărcinate cu supervizarea activităților școlii, din consiliul administrativ al instituției. Primul dintre aceste organe este compus în special din profesori, astfel că părinții nu au putere de decizie în zona pedagogică. S-a constatat că, în privința
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1996) 1. Modelul administrativ, caracterizat de un control politic exercitat de administrație (locală, regională sau locală). El presupune un nivel scăzut de autonomie școlară și, în general, o structură administrativă cu caracter centralizat. Funcția consiliului instituției și cea a consiliului profesoral este mai ales consultativă. Directorul școlii îndeplinește rolul de reprezentant al statului, care se consideră proprietarul școlii. 2. Modelul profesoral este caracterizat prin investirea de putere și responsabilitate profesorilor, în managementul școlii. Totuși, gradul de descentralizare ca și de autonomie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
scăzut de autonomie școlară și, în general, o structură administrativă cu caracter centralizat. Funcția consiliului instituției și cea a consiliului profesoral este mai ales consultativă. Directorul școlii îndeplinește rolul de reprezentant al statului, care se consideră proprietarul școlii. 2. Modelul profesoral este caracterizat prin investirea de putere și responsabilitate profesorilor, în managementul școlii. Totuși, gradul de descentralizare ca și de autonomie este intermediar. Principalul organism decizional este consiliul profesoral, directorul fiind reprezentantul acestuia. 3. Modelul parental pleacă de la premisa că familia
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
rolul de reprezentant al statului, care se consideră proprietarul școlii. 2. Modelul profesoral este caracterizat prin investirea de putere și responsabilitate profesorilor, în managementul școlii. Totuși, gradul de descentralizare ca și de autonomie este intermediar. Principalul organism decizional este consiliul profesoral, directorul fiind reprezentantul acestuia. 3. Modelul parental pleacă de la premisa că familia este prima și principala responsabilă pentru educația copiilor, de aceea, crezând în spiritul de inițiativă, o investește cu responsabilitate în a administra problemele școlii. Gradul de autonomie, cel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
spiritul de inițiativă, o investește cu responsabilitate în a administra problemele școlii. Gradul de autonomie, cel puțin aparentă, este ridicat într-un context administrativ mai degrabă descentralizat. Consiliul instituției, compus în special din părinți, are putere de decizie, în timp ce consiliul profesoral are rol consultativ. 4. Modelul comunitar pornește de la principiul că în școală există mai multe surse de legitimitate reprezentate de trei actori principali administrația, profesorii și părinții, și că fiecare dintre aceștia trebuie respectat. Gradul autonomiei este ridicat. Consiliul școlar
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în școală există mai multe surse de legitimitate reprezentate de trei actori principali administrația, profesorii și părinții, și că fiecare dintre aceștia trebuie respectat. Gradul autonomiei este ridicat. Consiliul școlar are putere de decizie în toate problemele școlii, iar cel profesoral în problemele tehnice și pedagogice. Există, în cadrul acestui model, un anumit echilibru al forțelor care tinde să se încline în favoarea părinților, categoria cea mai neomogenă comparativ cu toate celelalte, care pot fi mai ușor reprezentate. Aici directorul școlii este reprezentantul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe fondul unei degradări spectaculoase a imaginii educației, neatractivitatea profesiei didactice, faptul că nici mediile din diferite școli și nici rezultatele la bacalaureat nu au de fapt acoperire națională, în fine, reformele în general începute cu entuziasm ministerial, nu și profesoral!, și mai niciuna în-cheiată etc. Pe acest fond, excelența este mai degrabă excepția inexplicabilă decât poate prin existența unor directori și profesori devotați și a unor elevi care se automotivează și mizează pe virtuțile autoeducației, ale studiului individual decât vreo
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
avut loc o oarecare împrospătare a cadrelor, mai puțin prin îndepărtarea compromișilor, cât prin angajarea unor noi profesori, fenomen datorat extinderii cifrelor de școlarizare și reapariției disciplinelor prohibite în timpul comunismului, foarte repede s-a reinstalat procesul de autoreproducere a corpului profesoral îi selectăm pe cei care ne seamănă, care n-au idei noi, care ne vor lăsa în pace etc. Chiar și "purificarea" din 1990 a fost aiuritoare. Au fost alungați temporar profesori pentru că erau severi, nu pentru că ar fi fost
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fel de "megaștiință", a avut un efect pervers: o luare în derâdere a preocupărilor sale și, în cele din urmă, un deserviciu adus veritabilei astrologii și vechilor științe 171. 2. În al doilea rând, vehemența comisiei de evaluare, a corpului profesoral și a mass-media este întru câtva emblematică pentru "spiritul științific modern" care a sculptat în mentalul social cadrele unei gândiri specifice. Gândirea rigidă, marcată de anumite șabloane, elimină din start posibilitatea explicării lumii într-o altă manieră și cu alte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cuza, care și-au propus pe afiș să perfecționeze individualitatea românească ce li se părea stricată, a contribuit cu o nouă nuanță de ticăloșie la viața tineretului, victima vârstei admirabile și credule și a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței, cu un mare potențial persuasiv, la care Arghezi recurge frecvent în ofensiva polemică. De asemenea, procedeul polemic investigat de noi joacă, în acest caz, rolul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
utilizare a echipamentelor și a altor resurse școlare, adoptă și aplică prevederile regulamentelor financiare și contabile, identifică și monitorizează investițiile, dezvoltă și aplică strategii pentru obținerea de venituri extrabugetare etc. În administrarea școlii directorul este ajutat de directori adjuncți, Consiliul profesoral, Consiliul de administrație, contabilul șef416. Dacă sistemul educațional depinde în cea mai mare măsură de stat, politica educațională stabilește legile, reglementările, mijloacele, structurile, relațiile, programele, funcționarea, bugetul acestuia. Politica în domeniul educației ține de instituții educaționale, texte reglementative, finalități și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o soluție pentru cei care vor să învețe realmente, nu numai să obțină o diplomă"... Au loc la ora actuală importante transformări în privința evaluării procesului educațional, al politicilor și practicilor educaționale, al cadrelor didactice și elevilor. Dacă așezămintele școlare, corpul profesoral, elevii devin din ce în ce mai eterogeni, poate fi eficientă descentralizarea deciziei către unități mai mici, unde intercunoașterea permite luarea în considerare, "cel puțin intuitivă", a diferențelor. O "soluție" adecvată ar fi să se articuleze centralizarea și descentralizarea, să se realizeze un compromis
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]