2,031 matches
-
mesurile de imbunetatire și delibereza asupra ori-carii questiuni i s'aru pune de autoritățile superiori în interesulu facultății. Mesurile regulamentarie nu potu ave putere pînă nu se voru aprobă de ministeru după formele prescrise prin legi. 289. Consiliulu facultății se pronunția asemenea asupra questioniloru de dispense de esamine, de înscriere sau admitere la cursuri. 290. La finele fie-cărui anu scolariu, consiliulu facultății va face către rectorele universității unu reportu despre starea studieloru din facultate. 291. Cancelaria facultății se va ține de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
sau cari aru compromite în veri ce modu demnitatea caracterului loru, vor fi supuși, după cașuri, la advertimentu, censura, suspensiune sau destituțiune. 397. Advertimentul se va da de superiorul imediatu prin scrisore secretă. 398. Censura, suspensiunea și destituțiunea se vor pronunția de o comisiune de cinci profesori, aleși prin sorți din corpul profesorale al gradului de invetament superioare celui în care functiuneza invetatoriul inculpatu. Acesta comisiune se va compune, pentru profesorii de facultăți de la Bucuresci, din corpulu profesorale al facultății de la
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
functiuneza invetatoriul inculpatu. Acesta comisiune se va compune, pentru profesorii de facultăți de la Bucuresci, din corpulu profesorale al facultății de la Iași și vice versa. 399. Censura atrage cu sine de dreptu perderea onorariului pe o lună. 400. Suspensiunea se va pronunția pe timpul mărginit, incepend de la trei luni în sus, seu pe timpul nedeterminat, după împrejurări. 401. Suspensiunea atrage cu sine perderea onorariului pe timpul cat va ține. 402. Suspensiunea nu se va pune în lucrare de cat după ce oțărirea prin care este pronunțată
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Ori cine, fără legiuite cuvinte admisse de Consiliulu judetianu, ar refusa disele funcțiuni, seu s'ar demissiona înaintea terminului mandatului seu, se va îndatora a plăti o amendă de la 15 pînă la 50 galbeni în folosulu judetiului. Câtimea globirei se pronunția de Consiliulu judetianu, si incassuirea ei se urmaresce de catra Comitetulu permanentu. Apelulu se face catra Consiliulu de Statu. Titlul U IV DESPRE ELIGIBILITATE. Articolul 26 Sînt eligibili la Consiliurile judetiane toți Românii în vîrstă de 30 ani, carii se
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
ordinare, actulu convocarei seu a prelungirii mentionedia obiectele și ordinea deliberatiuniloru din carii Consiliulu nu poate esi. Articolul 34 Suspendarea sessiunei ordinare și închiderea sessiunei estraordinare înaintea savarsirei lucrariloru pentru care a fostu Consiliulu convocatu, se potu totu d'auna pronunția de Prefectu. Suspendarea se referă prin Ministrulu de interne la Consiliulu de Statu, care statuedia asupra hotărîrei Prefectului. Articolul 35 Adunarea verifica titlurile alegerei membriloru șei, si hotarasce contestatiunele care s'ar ivi în privirea loru. Ea nu poate delibera
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
Nici unu membru alu Consiliului nu poate lua parte la o deliberatiune în care elu, seu o rudenie a sa de aprobe, (Art. 28) ar avea unu interessu personalu directu. Capitolul 2 ATRIBUTIUNELE CONSILIULUI JUDETIANU. Articolul 49 Consiliulu judetianu se pronunția asupra tutuloru interesseloru esclusivu locale ale județului, fără prejuditiulu aprobatiunei cerute pentru validitatea incheieriloru sale, în cașurile și modulu prevediutu în capitolulu urmatoru. Elu este chiematu a se rosti și asupra tutuloru obiecteloru ce i se deferă de catra corpulu
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
a se face, seu în totalu seu în parte, cu chieltuiala judetiului. Articolul 61 Urmendu a se esecuta vre o lucrare de infiintiare, de intretenere seu de reparațiune, atingetore de mai multe judetie, fia-care judetiu interessatu este chiematu a se pronunția asupra unoru asemenea cestiuni; în casu de neunire, Guvernului hotarasce, după ce a ascultatu intempinarile fia-căruia Consiliu în parte consultendu și opinia Consiliului de statu. Articolul 62 Consiliulu adopta proiectele, planurile, devisurile (smeturile) acelor lucrări a caroru chieltuela se votedie de
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
afară dacă ar însărcina cu acestă pe Comitetulu parmanentu. Articolul 63 Classificarea drumuriloru judetiane, ca și a acelora ale Statului, se face prin o lege, după ce se va supune mai înainte camerei Legiuitore socotintia Consiliuriloru judetiane respective. Articolul 64 Consiliulu pronunția asupra esecutarei lucrariloru ce interessedia totu odată pe mai multe comune ale judetiului, precumu și adupra partei de chieltuiala ce se cuvine a se purta de fia-care comună, după ce va fi cerutu mai înainte socotintia Consiliuriloru respective. Acesta pastredia inse
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
a se purta de fia-care comună, după ce va fi cerutu mai înainte socotintia Consiliuriloru respective. Acesta pastredia inse dreptulu de a reclama la Consiliulu de statu, asupra hotărîrei Consiliului judetianu pînă în 40 dile de la notificarea hotărîrei. Articolul 65 Consiliulu pronunția asupra cereriloru privitore la infiintiarea, desfiintiarea seu schimbarea dileloru de targu în judetiu. Articolul 66 Consiliulu își dă socotintia asupra modificărilor propuse la circonscriptiunea (hotarele) actuale ale judetieloru, ale plasseloru (ocoleloru) și ale communeloru, precumu și asupra designatiunei residentieloru de
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
că aprobate de Domnu, dacă în terminu de 40 dile de la data inpartasirei incheiarei n'a intervenitu din partea Guvernului o decissiune contrarie, seu celu putinu o incheiare motivată prin care ficsedia noulu terminu ce'i este trebuitoru spre a se pronunția. Articolul 73 În terminulu ficsatu în art. precedinte, Domnu poate anula tote actele Consiliuriloru de judetie, carii ar fi contrarie interessului generalu seu esite din atribuțiunile loru. Domnulu mai poate suspenda aducerea intru îndeplinire a aceloru acte, fără a ficsa
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
miscatore a judetiului, elu poate chiaru porni processu, intenta acțiuni possesorii (de proprietate) și face actele de conservare; tote acestea inse prin staruintia și îngrijirea Prefectului. Articolul 89 În intervalulu sessiuneloru Consiliului în casu de urgintia absolută, Comitetulu permanentu poate pronunția și asupra cestiuneloru mai specialu reservate Consiliului cu îndatorire de ale aduce la cunoscintia acestuia la cea anteiu întrunire. Acesta facultate nu se întinde inse la budgetu și la socotelile judetiului, nici la numirile și presintarile de candidați pentru posturile
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
ce funcțiune salariata a Statului. Articolul 50 Membrii unuia și aceluiași Consiliu nu potu fi uniți intra dînșii prin legături de înrudire, seu aliantie de familie, pînă la alu treilea gradu inclusivu. Articolul 51 Membrii consiliului, la intrarea în funcție, pronunție urmatorulu juramentu în fatia unui delegatu alu Guvernului, iar acei ai orasiului Bucuresci în fatia Ministeriului de Interne, "juru credintia Domnitorului, supunere legiloru terei și sprijinu interesseloru comunei. Așa să 'mi ajute Dumnedieu". Articolul 52 Membrii consiliului Comunale rurale își
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
dile, actele Consiliiloru comunale nu potu fi anulate de catu prin puterea legislativă Articolul 66 Dacă Consiliulu comunalu aru urma a se depărta de atribuțiile sale, seu dacă actele sale aru fi de natură a turbura ordinea publică, Domnulu poate pronunția disolvarea Consiliului și anularea deliberatiuniloru sale; doue luni celu multu după disolvare se făcut nuoi alegeri, în acestu intervalu afacerile comunei se administra de o comissiune numită de Guvernu și compussa de persoanele ce au întrunitu mai multe voturi la
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
de cassatiune va cassa o hotărîre a Curtei de compturi, pricina se va înapoiă în cercitarea aceleași Curți de compturi, care în terminu celu multu de trei luni o va infatisia din nou în totu complectulu membriloru ei și va pronunția. Articolul 25 Dacă Curtea va stărui în hotărîrea să de mai înainte, partea interessata va pute earasi în terminulu legiuitu de trei luni a face din nuou recursu în Cassatiune. În casulu acesta Curtea de cassatiune va judeca în secțiuni
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
și privegherea registreloru datoriei publice și a pensiuneloru. La casu de vre o dificultate, secțiunea face raportulu seu catra Curte, care esemene va statua definitivu în Adunarea generală. Articolul 30 Incheiarile Curtei în adunarea generală, precumu și hotărîrile ei, se pronunția cu majoritate absolută a membriloru presenti. Membrii minoritatei încă sînt datori a inseră în jurnalulu majoritatei părerea loru motivată. Articolul 31 Presiedintele Curtei primindu socotelile, le inparte la membrii secțiuneloru respective; și fia-care din aceștia cercetendu partea ce li s
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
înainte. Statului fiindu creditoru, nu este dispensatu de acestă obligațiune. Articolul 5 În nici o materie, constrîngerea corporală nu se va putea aplica bărbatului și femeii sale, la amenduoi de odată, nici chiaru pentru datorii deosebite. În casu de a se pronunția constrîngerea corporală pentru o datorie communa a sotiloru, aplicarea să la unulu dintra dînșii dispensiadia pe cela-l-altu de a fi în urmă închisu pentru aceiași datorie. Barbatulu și femeia voru fi admiși, la casulu prevediutu prin alinea precedente, a se
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
de terminulu celu de dreptu communu alu apelului și nu poate curge de odată cu acesta. Articolul 8 În nici unu altu casu, afară de celu anume prevediutu prin acesta lege pentru aplicarea constringerei corporale, nu este permisu nici Tribunaleloru a o pronunția, nici ver' cărei autorități notariale a o trece în acte, nici ver' cărui Romanu a o consimți prin contractu. Ori ce urmare din contră va fi nulă, si contravenitoriulu se va supune la răspunderea de cheltuieli , daune și folosse. Articolul
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
candu voru trece de 200 lei. Articolul 64 Candu inchissorea va fi încetatu în puterea art. precedentu, ea va putea se reîncepe, inse numai odată, numai pentru restituțiuni, chelutieli, daune și folosse și numai candu Tribunalulu va constata și va pronunția de fatia cu debitorului, ca acesta a venitu în stare de a plăti. Articolul 65 Discuțiunile și sentintiele cuprindietore de condamnați în favorea particulariloru pentru reparatitunea de vătămări că li s'ar fi făcutu prin crime, delicte și contravențiuni, voru
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
serie de factori specifici pacientului implicând: motivația, cooperarea, experiența, inteligența, strategia de răspuns a pacientului, deficitul auditiv; dar și de factori lingvistici legați de: familiaritatea cuvintelor pentru pacient, informația contextuală, redundanța limbajului, articularea și dialectul utilizat de vorbitor, diferențele de pronunție dintre prezentatori; și nu în ultimul rând de factori fizici în administrarea testului: intensitatea sonoră, distorsiunea, raportul semnal/zgomot, compoziția frecvențială și durata semnalului, felul și ritmul prezentării, materiale folosite pentru testare și aprecierea răspunsului de către examinator. (12, 225) Indicele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în tulburările de comunicare verbală II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.1.1. Principii de recuperare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin evitarea formării sau adâncirii complexelor de inferioritate, stimularea inițiativei de comunicare, instituirea unei atmosfere motivaționale pozitive și posibilitatea de a beneficia de activitatea de reabilitarea a unui număr cât mai mare de logopați. Metodele de corecție a tulburărilor de pronunție ușoare pot fi însușite în cadrul activității de reabilitare colectivă și de către educatorii, părinții sau rudele logopatului. Avantajul activității de corectare în grup rezultă și din faptul că subiecții conștientizează că deficitul de comunicare îi este împărtășit și de ceilalți membrii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
364) Instrumentarul ortofonic din dotarea cabinetelor de recuperare a tulburărilor de comunicare verbală este reprezentat de: - trusa ortofonică conținând spatule și sonde pentru fixarea poziției corecte a limbii, buzelor în timpul emisiei sunetului afectat; oglinzile logopedice, cu ajutorul cărora se realizează controlul pronunției înazale sau bucale); diapazon pentru imprimarea de vibrații; flacon cu confeti pentru evidențierea suflului de aer. - spirometru, fluier și jucării de suflat pentru măsurarea și respectiv exersarea capacității respiratorii; - planșe cu scheme și imagini care indică poziția corectă a aparatului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
bucale); diapazon pentru imprimarea de vibrații; flacon cu confeti pentru evidențierea suflului de aer. - spirometru, fluier și jucării de suflat pentru măsurarea și respectiv exersarea capacității respiratorii; - planșe cu scheme și imagini care indică poziția corectă a aparatului fonoarticulator în timpul pronunției diferitelor sunete;metronom pentru imprimarea ritmicității vorbirii;calculator cu videoproiector cu soft dedicat pentru prezentarea de imagini în dinamică pentru stimularea vorbirii, recunoașterea vorbirii și antrenamentul lexiei; - suport audio-video cu căști și microfon pentru înregistrarea vorbirii dislalicului în diferite etape
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]