1,000 matches
-
imite economia narativă a vechilor filme hollywoodiene. încă nu descoperise Frumosul. Acum are o idee clară despre Frumos (în cazul de față, despre eleganța Bucureștiului interbelic) și e la fel de infantilă ca ideea lui despre aventură. Deci nu, nu s a prostit pe parcurs ; n-a fost niciodată mult mai bun ca acum. Pur și simplu a avut noroc cu comunismul : pe vremea cînd n-aveam parte de adevăratul James Bond, de adevăratul Indiana Jones, aveam parte măcar de versiunile lui tembele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
greșit al unei străzi pline pe o parte de buticuri israeliene și pe partea cealaltă de buticuri arăbești. în scurt timp, serviciile lui de coafură și sex fac furori printre newyorkezele de o anumită vîrstă. Secvențele în care supermanul se prostește cu șampoane spumante și furtunuri în spatele scaunului ocupat de o băbuță ori alta sau își împinge spre ele prohabul cel burdușit sună urît dacă încerc să le descriu, dar nu cred că actrițele ies din ele umilite. Coafurile pe care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a-l introduce pe spectator în spiritul dorit ? A-i da cu spiritul în cap nu cere cine știe ce artă. Plăcerea pe care o poate oferi Mamma Mia ! n are nici o legătură cu arta. E plăcerea de a vedea niște celebrități prostindu-se, în fața întregii lumi, pe aceleași refrene pe care, la un moment sau altul, ne-am prostit cu toții, chiar dacă doar între prieteni sau doar în fața unei oglinzi. Celebritățile de-aici nu operează ca entertainer-i decît în cel mai puțin glorios
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cine știe ce artă. Plăcerea pe care o poate oferi Mamma Mia ! n are nici o legătură cu arta. E plăcerea de a vedea niște celebrități prostindu-se, în fața întregii lumi, pe aceleași refrene pe care, la un moment sau altul, ne-am prostit cu toții, chiar dacă doar între prieteni sau doar în fața unei oglinzi. Celebritățile de-aici nu operează ca entertainer-i decît în cel mai puțin glorios sens al termenului acela de oameni plătiți ca să riște ridicolul pentru amuzamentul nostru. Excepțiile sînt două la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
prieteni țigani, care, pe lângă faptul că foloseau băuturile alcoolice, tutunul și drogurile, lucruri care îi afectau și pe alții, l-au implicat și în lucruri foarte urâte: “M-au învățat secretele comerțului lor, cum furau fără să fie prinși, cum prosteau pe cine voiau. Petreceam atât de mult timp cu ei, încât eram o prezență obișnuită printre ei. Începusem să învăț foarte bine limba și șmecheriile lor, iar comunitatea de țigani mă plăcea. Țiganii sunt niște oameni foarte puțin înțeleși și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
M. M.: Da, în realitate l-am văzut de multe ori, când participam, acolo, la tot felul de activități. Dar n-am avut nici curiozitatea. După mine era un om ca toți oamenii dar pe care, știu eu?, l-au prostit mulți. S. B.: Dar, bine, au găsit și teren. Pe Ceaușescu eu îl consider totuși un... M. M.: Da, e responsabil de ceea ce a făcut. S. B.: Absolut responsabil. Adică, oricât au încercat să-l spele, că ea era mai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
boală. Nu este vorba de o boală a trupului. E vorba de o boală a spiritului. Și nu este vorba de spiritul oricui, ci de spiritul ROMÂNULUI. Am văzut personaje care luându-și medicamentele în ordine (căci cineva le-a prostit că există o ordine), nu vor și nu pot să comunice cu mediul în care se află. De-aș avea putere să-l conving pe Theo... Nu cred că trebuie să i-o spun de față cu Ion (Sapdaru - Leonida
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
deprim). Asociez concertul lui Mendelssohn cu stânjenitoarele dup)-amiezi de duminic), cu mesele În familie, cu doruri În)bușite, cu captivitatea familial) și muzic) simfonic) plictisitoare la radio. Și totuși, imediat ce puștiul Începe s) cânte, Îmi dau lacrimile. M-am prostit. Acest micuț rus Își bate joc de mine. Sufletul fermecat și toate celelalte sunt niște vr)jeli. Încerc s) m) amuz de patosul exagerat al violonistului, Ins) fața mea refuz) s) zâmbeasc). Nu reușesc decât s) m) Întreb de unde am
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și proaste, minte la ele nici cât la o găină! "Poale lungi și minte scurtă!" Nu-i așa? clipește Țamblac. Pierzania lumii! Diavolițe! Ispita ispitelor! Numai ele sunt de vină! Niște ticăloase! Umblă cu farmece! Vă fac cu ulcica! Vă prostesc! Și voi, proștii, vă robiți unei fuste! Așa-așa! Ispită diavolească! Sărmanii de noi!... Cum să reziști! Peste poate! Robi vă suntem! Cârpă suntem la picioarele voastre tulburătoare! M-am pocăit. Mi-a dat popa canon o sută de mătănii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui; nu visează el la cuceriri, la stăpâniri străine, gândul lui e la ce mănâncă mâine. Toți despoții lumii îl iau pe Dumnezeul lor tovarăș de arme, să le justifice crimele în numele unui sfânt ideal. Adevărul e că prostimea trebuie prostită cu un portdrapel "sfânt". Toți le promit marea cu sarea pentru sacrificiile lor, binefaceri nemaiauzite: "fericirea și ridicarea pe culmile cele mai înalte de bunăstare și civilizație"... Și, cum "fericirea terestră" e mai greu de realizat, până una-alta promit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se burzuluiește Mihail, gelos. Toți trag de Măria sa! Ce, ei n-au "Măria lor"?! Să-i apere! Ești nătăfleț?! îi ciocănește Duma fruntea. Nu pricepi că Vodă Ștefan e "Apărătorul, Atletul a toată Creștinătatea" de la Soare-Apune, la Soare-Răsare?! Nu vă prostiți, mârâie Ștefan. Cetește! "... Te așteptăm și suspinăm foarte, căci avem nădejdea în Măria ta, Domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni. Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
olecuță de cap. Rău îmi pare, dar ce puteam face alta? Voiam liniște în țară. Au plătit pentru faptele lor. Ceilalți, dac-au văzut că nu-i de șagă cu "diavolul" aista, și-au dat palme că s-au lăsat prostiți de un mucos, au vărsat fiere, au luat blana de oaie în spinare și, spăsiți, s-au ploconit behăind înaintea tronului. Behăiau ei, dar în sinea lor urlau ca lupii... Prea bine știu: de-aș scăpa fiara din lanț, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stâlpi înalți de câte 15 metri fiecare la distanța de 50 de metri între ei și după ce a întins antena și a dat drumul la aparat, la auzul sunetelor câțiva dintre curioși i-au spus: “Tu pe cine vrei să prostești? Cum poate să vină cântecul și vorba pe sus? Ce, este cineva în par și cântă? Uite, o să facem drăcia asta bucăți ca să vezi că știm că-n ea sunt plăci de gramofon!" Ei bine, cu toată munca de a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
undeva la țară, în Normandia, de pildă, pe marginea unui lac sau la munte, eu stau la Paris și mă chinui să scriu articole pentru un ziar din București. — Te faci că n-auzi? — Ba te-aud, dar spui numai prostii... — De ce nu scrii despre Iliescu? Sau măcar despre Constantinescu, ha-ha! Că doar nu mai are nici o putere, poți să-l faci cu ou și cu oțet, nu riști nimic... Reaua-credință mă îmbolnăvește, mă distruge. Dau să răspund fără să-mi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
al erei noastre, spune despre aceeași carte, că a fost scrisă mult înaintea potopului și a fost salvată de Noe în arca lui spre a fi dăruită neamului omenesc. Numai că Satana a fost mai șmecher și rău i-a prostit pe goimii cap de lut cu făcătura mozaicilor. Dar dispariția filistenilor/canaaniților de pe teritoriul Palestinei, nu a fost un fenomen normal de asimilare de către ivriți, ci o acțiune criminală prin care aceștia au urmărit nimicirea băștinașilor și în parte le-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și Juga erau în mod evident similare cu cele din poemul său Elegy in a country churchyard / Elegie într-un cimitir de țară; Hare 2011: XIX), Walpole și-a arătat îndoiala cu privire la autenticitatea textelor. (Hare evidențiază că Walpole mai fusese "prostit" înainte cu poemele lui Ossian, pe care le introdusese lumii literare ca fiind autentice, astfel încît acum era de înțeles că trebuia să fie mai cu luare aminte). Respins în acest mod, Chatterton a renunțat la Rowley și drept urmare se
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
muncă? Se continua și cu bătăi. Când ne-a dus prima dată, erau muncitori și noi, un grup de studenți. Seara ne puneam cu fața la perete și ne făceam niște rugăciuni mari, demonstram la ăștia cât suntem de credincioși. Și Îi prosteam pe ăia, domnule, că „uite ce băieți buni sunt ăștia, cum se roagă, cât sunt de credincioși”. Ca să-i derutezi, să le dezlegi limba... și Începeau singuri să vorbească. Erau oameni mai simpli față de studenți, mari intelectuali..., În ghilimele... Îmi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o pot suferi. Până și numele "bunelor arte" și "științe" li-s necunoscute. După părerea lor, învățații nu pot să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă vor să-i laude cuiva învățătura, ei spun că "a ajuns să se prostească de atâta carte". Asupra lucrului acestuia, în gura Moldovenilor umblă mereu proverbul: "Învățătura de carte-i treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să știe să scrie și să citească, să-și iscălească numele, și să-și însemne în catastif
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
curat nebuni! Cum au putut să se înțeleagă când nici unul nu știe o boabă din limba celuilalt?" Norvegianul nu poate să se adapteze la obiceiurile siciliene și se simte "umilit de toate aceste constrângeri care îi îngustează mintea și îl prostesc. El începea să simtă o surdă iritare, și era chinuit pe ascuns văzându-se tratat în această țară ca un semi-imbecil și fiindu-i teamă să nu devină cu adevărat unul". Desigur Venerina îl protejează și îl duce de mână
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe geam, rînjesc, sînt din Ensor, drăguții de ei, caracuda, galeria, hăhăitii secolului, beliții, mă ridic și-i întind mîna, să-l astîmpăr, aș! lasă, n-o fă pe gen-tle-menul cu mine, tu spune-mi pe cine vrei să mai prostești cu tablourile astea... elegante? eu îi dau mîna, el și-o bălăngăne pe lînga, ba, pe cine vrei tu să...? tot așa, cei din sală se strecoară, se împuținează, sala rămîne goală, e un acvariu gol, neonul e aproape albastru
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
Suceava, România, fiica lui Cotos Ioan și Elisaveta, cu domiciliul actual în Austria, 8800 Unzmarkt-Frauenburg, Kirchengasse 9/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Vicovu de Sus, județul Suceava. 207. Hennke Ana, născută la 14 martie 1947 în localitatea Prostea Mare, județul Sibiu, România, fiica lui Musca Vilma, cu domiciliul actual în Germania, 65193 Wiesbaden, Rosslerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Zambilelor nr. 7, bl. 45, ap. 37, județul Hunedoara. 208. Iancu Marius-Gheorghe, născut la
HOTĂRÂRE nr. 518 din 8 mai 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149779_a_151108]
-
10. 87. Geng Olga Erzsebet, născută la 16 februarie 1957 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Salanky Lludnau Ludovic și Olga, cu domiciliul actual în Suedia, Danderyd, Satraangsvagen 138. 88. Biegler Alfred, născut la 21 septembrie 1942 în localitatea Prostea Marșe, județul Sibiu, România, fiul lui Gheorghe și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, Willich, Kleine Frehnstr. 11 a. 89. Heer Zwi, născut la 5 septembrie 1958 în Haifa, Israel, fiul lui Friedrich și Mase, cu domiciliul actual în Germania
HOTĂRÂRE nr. 141 din 1 aprilie 1994 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198263_a_199592]
-
Sebastian (n. Surariu), născut la 29 octombrie 1958 în localitatea Seica Mare, județul Sibiu, România, fiul lui Surariu Traian și Reghina, cu domiciliul actual în Germania, Erlangen, Anton Brucknerstr. 12. 311. Ludwig Wilhelm, născut la 22 martie 1950 în localitatea Prostea Mare, județul Sibiu, România, fiul lui Ludwig Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Neumarkt, Finkenweg 4. 312. Ludwig Chirsitian, născut la 14 aprilie 1975 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Ludwig Wilhelm și Katarina, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 141 din 1 aprilie 1994 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198263_a_199592]
-
Alexandru, născut la data de 15 mai 1963 în Oradea, Județul Bihor, România, fiul lui Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Belgia, Ostende, Van Iseghemlaanstr. nr. 38/2. 59. Krestel Erna, născută la data de 5 mai 1954 în Prostea, Județul Sibiu, România, fiica lui Schotsch Fridrich și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Meinbernheim, Siebenburgenstr. nr. 3. 60. Krestel Hans Reinhold, născut la data de 12 august 1954 în Seleuș, Județul Mureș, România, fiul lui Ioan și Katharina, cu
HOTĂRÂRE nr. 614 din 30 septembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200270_a_201599]
-
89. Petre Dumitru, născut la data de 12 septembrie 1936 în Tircov, județul Buzău, România, fiul lui Mihai și Dragna, cu domiciliul actual în Germania, Am Hasenpfad, Sinsheim-Waldangelloch. 90. Petter Hedwig Anna, născută la data de 4 septembrie 1930 în Prostea Mare, județul Sibiu, România, fiica lui Biegler Michael și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Konigsbrunn, Richard Wagnerstr. nr. 15. 91. Schneider Traude, născută la data de 11 iulie 1957 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Binder Simon și
HOTĂRÂRE nr. 614 din 30 septembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200270_a_201599]