3,076 matches
-
doctoratul cu neoconservatorul german Leo Strauss (1899-1973) la Universitatea din Chicago. Pentru că nu tot ce a scris Nietzsche este plauzibil, se va ține seama și de opiniile altor filosofi, dar și de propria judecată a fiecăruia. Max Weber în Etica protestantă a inventat harisma lui Calvin, transferată în "etica muncii", în conceptul de "piață liberă". Dar dacă s-ar adeveri toate aceste reprezentări, atunci "viziunile copleșitoare ale filosofilor germani pregătesc tiraniile viitorului". (12, p. 286) Or, cum vom vedea mai departe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ponderea vorbitorilor de limbă română în totalul populației nu a scăzut sub 80%, în unele prăvălii postbelice erai întâmpinat în limba și "marketingul" proprietarului minoritar. Noile resurse naturale puse în circuite industriale și utilizări umane, școlile, facultățile, spitalele și bisericile protestante au modificat structurile activităților interne și externe ale țării, ale vieții și profilului cultural al națiunii întregite. Și atunci viața s-a asprit prin creșterea lăcomiei pentru averi și bani, prin contagiuni ale spiritului de aventură, șiretenie și vicii adiacente
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
l-au tradus prin "formă, structură", iar la noi a fost preluat ca atare). (23, p. 96 passim) Kuhn este de acord cu deosebirile de stil între insulara Anglie și țările continentului, dar nu împărtășește opiniile lui Weber-Merton-Troeltch-Tawney despre originea protestantă a capitalismului, pe considerente de asceză morală. Pe continent, la contribuțiile unor savanți de talia lui Huygens și Mariotte, s-au adăugat cele ale universităților și academiilor naționale din Franța, Prusia și Rusia, populate cu oameni atrași de științe. Aceștia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acestui paragraf în citatul din (1a, pp. 27-28), este trăit și la noi. Revoluția din 1989 este redusă uneori la o simplă întoarcere a capului, căci "mâna întinsă" nu este admisă în general în Vest, și nu numai în țările protestante care condamnă vehement cerșetoria. Este nevoie de o schimbare a viziunii, a concepției, a "mentalităților", cum se repetă continuu după 1989. "Noi" spunem că până în 1989 liderul estic ("ei") a beneficiat destul de pe urma agoniselilor trudnice și a darurilor cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dintre ionieni, ahei și eolieni, ale influențelor orientale egiptene, babiloniene, persane, atunci și înțelegerea rolului creștinismului de liant spiritual între marea varietate de populații, limbaje și culturi europene presupune evidențierea capacităților sale de sinteză dogmatică și ritualică între catolici, ortodocși, protestanți, neoprotestanți, dar nu ca o realizare definitivă, cum preconiza Hegel să se întâmple cu statul prusac și cultura germană în secolul al XIX-lea. Elenismul a favorizat cizelarea și rafinarea creștinismului "primitiv", cu multe peceți iudaice, printre care "mesianismul" Dumnezeului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ori zone mai mari din țară. În deceniile postbelice, sudul Balcanilor a fost dominat de trei țări: Grecia, Turcia, Albania. Două dintre ele, Grecia și Turcia, au fost primite în instituțiile create pe baza valorilor civilizației occidentale, majoritar catolice și protestante. Întrucât Grecia a fost singura veche țară ortodoxă primită în NATO și în UE până la începutul noului mileniu, iar Turcia era singura țară islamică din NATO, nu s-au încheiat nici astăzi dezbaterile privind capacitățile lor de adaptare și cooperare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să depășească anumite praguri pentru a continua să existe împreună. Convulsiile sociale, pe fondul marilor datorii acumulate de Grecia ultimelor ani, spun câte ceva și în privința capacității lor de adaptare la regulile și normele țărilor fondatoare ale UE, majoritar catolice și protestante. Pericolul alterării rolului bisericilor creștine există. La noi, Biserica Ortodoxă Română a ajuns al treilea sau al patrulea agent economic potent din România de astăzi, îndepărtându-se de realizarea funcțiilor sale esențiale privind întărirea spirituală a oamenilor, al căror echilibru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lucrurile. O arheologie a științelor umane, traducere din franceză de B. Ghiu și M. Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 20. B. Russell, Istoria filozofiei occidentale, vol.I-II, traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005. 21. M. Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de I. Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. 22. A. Régine, Iudaismul, traducere de A-G. Georgescu Obrocea, Editura Coresi, București, 2000, p. 144. 23. M. Dogan, D. Pelassy, Economia mixtă. Jumătate capitalistă, jumătate socialistă, Editura Alternative
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
175 Puffendorf / 103, 107 Putin V. / 233, 292 Q qualbiya / 137 quaternion / 10, 144 R Rabelais / 108 Rădulescu Heliade I. / 109 Ramiz Alia / 130 Râpeanu V. / 161 raționalism / 98, 136, 166, 179, 220, 347 Reagan R. / 131 realist-critic / 103 reformă protestantă / 36 religioasă / 30, 36, 94, 271 Regele Mihai I / 20 regiuni ultraperiferice / 34 religia islamică / 329 lumească / 32 naturală / 107 musulmană / 33 Renaștere / 21, 31, 42, 103, 105, 111, 132, 140, 265, 271, 273, 318 Republica Moldova / 16, 21, 72, 133
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
asupra pământului, capacitatea de vorbire articulată, darul rațiunii, voința liberă și responsabilitatea... sunt toate în mod egal și pe deplin de neîmpăcat cu noțiunea degradantă a originii animale a celui care a fost creat după chipul lui Dumnezeu...“ Iar teologul protestant american Charles Hodge se exprima încă și mai clar în cartea sa What is Darwinism?, publicată în 1874, scriind că „negarea proiectului în natură înseamnă, de fapt, negarea lui Dumnezeu“. Logica acestei poziții este simplă: deoarece teoria lui Darwin conduce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu numai în spiritul, dar și în litera lor. De vreme ce rațiunea dată de Dumnezeu omului nu poate contrazice adevărurile revelate, urmează că pretențiile de științificitate ale teoriei lui Darwin vor trebui socotite drept cel puțin îndoielnice. Invocând asemenea principii, fundamentaliștii protestanți susțin că tot ceea ce contrazice reprezentarea biblică a creației înțeleasă literal - pământul a luat naștere acum câteva mii de ani, principalele specii de plante și animale au fost aduse la viață instantaneu prin fiat, omul a fost creat în mod
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
două rînduri suveranitatea religioasă să i se plieze. Mai întîi, tratatul de la Augsburg (1555) recunoaște luteranismul în Germania și instituie de facto regula cujus regio ejus religio. Apoi, în 1648, în urma unui război care izbucnise între statele catolice și statele protestante, dar care continuase cu răsturnări de alianțe săvîrșite din rațiuni de stat, Pacea din Westfalia (1648) stabilește un modus vivendi potrivit căruia, din acel moment, statul național avea să primeze asupra Religiei, fapt care avea să-i permită acestuia să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
crede că într-un anumit fel Cortina de Fier confirmă și accentuează vechea separare dintre Imperiul bizantin și Imperiul latin, dintre ortodoxie și catolicism. De fapt însă, Grecia ține acum de Vest, iar România latină și partea central-europeană catolică sau protestantă (Ungaria, Cehoslovacia, Croația, Prusia, Saxonia, Polonia) se află în partea estică a cortinei. Iată de ce marea Separare de după război marchează mai cu seamă o linie de demarcație supra-europeană. Orientul și Occidentul sînt așadar noțiuni foarte complexe, care se suprapun suprapunîndu-se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a permis accesul la informații despre cinematografia religioasă și nu a lăsat vreo portiță deschisă în privința accesării filmelor creștine, căderea regimului a oferit posibilitatea accesării de informații și filme care să întregească aspectul discursiv religios în ansamblul său. În Occidentul protestant, lipsa unui cult efectiv al icoanei a dus la necesitatea ca imaginea religioasă să fie dublată de alte forme vizibile, fără valoare cultică, dar cu oarecare valoare culturală, mergând pe un palier extrem de variat, de la kitsch la adevărate opere cinematografice
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fi luate în sens extins sau restrâns [...]" (1963, I, pp. 78-79). Pentru Schleiermacher, ca și pentru Blake, de altfel, inspirația dobândește o importanță specială atât datorită caracterului ei profetic, cât și datorită tradiției christice (1963, I, p. 76). Că teolog protestant, Tillich discuta conceptul de "inspirație" în relație cu cel de "extaz", subliniind faptul că termenii în cauză devin perfect sinonimi dacă se ia în calcul aspectul cognitiv al experienței extatice, mai precis, pură receptivitate a facultății de cunoaștere (1967, I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
carne efemera (1985, p. 189). Blake însuși este atat de obsedat de această idee, încât întregul epos Jerusalem poate fi plasat sub auspiciile sale. Până în debutul secolului al XVIII-lea, filadelfienii câștigă teren: profeții francezi, ce-și au originea în protestanții francezi din Munții Cévennes și cunoscuți sub numele de "camisarzi", ajung și în Anglia. Rupp notează că profeții scriu chiar o "Liturgie a deșertului" și se dezvoltă că o miscare extatic-vizionară, "o incarnare perfectă a ceea ce în epoca se numește
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
in Britain and her Competitors, Oxford, 1989, pp. 17-70. 24 Această logică a toleranței are rădăcini mai adînci. Dominique Colas, Le Glaive et le fléau: Généalogie du fanatisme et de la société civile, Paris, 1992, capitolele 1-3, arată cum eforturile gînditorilor protestanți din secolul al XVI-lea, precum Philipp Melanchthon, de a salva și de a apăra idealul de societas civilis ca antidot împotriva fanatismului religios au deschis calea, din punct de vedere intelectual, diferitelor argumente privind o oarecare toleranță față de (anumite
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acum Liceele pedagogice. În școlile din cătune puteau să predea și absolvenți ai liceelor teoretice. Pe lângă biserici funcționau școlile confesionale, care pregăteau de obicei elevi pentru seminarele teologice după care urmau facultatea de teologie, În funcție de confesiune: ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică și protestantă. Sașii din Ardeal au Înființat și licee confesionale protestante unde se preda În limba germană. Cei care doreau, după școala primară urmau o școală de arte și meserii. Aceste școli de arte și meserii erau la mare cinste pe atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
predea și absolvenți ai liceelor teoretice. Pe lângă biserici funcționau școlile confesionale, care pregăteau de obicei elevi pentru seminarele teologice după care urmau facultatea de teologie, În funcție de confesiune: ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică și protestantă. Sașii din Ardeal au Înființat și licee confesionale protestante unde se preda În limba germană. Cei care doreau, după școala primară urmau o școală de arte și meserii. Aceste școli de arte și meserii erau la mare cinste pe atunci datorită faptului că meseriașii erau prețuiți ca fiind artiști
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care se strângeau deasupra acelui peisaj cultural. Deja la finalul primei sale reconstrucții majore a proceselor de raționalizare ce caracterizează dezvoltarea lumii moderne și ai căror factori capitali se află în știință, tehnică și birocrație, în celebra încheiere din Etica protestantă și spiritul capitalismului (Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus, 1940-1945) Max Weber saluta cu bunăvoință noul spirit al modernității, dar avertiza în același timp că "stratul subțire al raționalizării", aflat inițial în slujba lumii vieții, devenise o "carcasă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Neue Wissenschaft der Politik", P. J. Opitz (ed.), Alber, Freiburg/München, 1993. Weber, M., Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus (1904-1905), în Gesammelte Aufsätze zur Religionssoziologie, 3 vol., Mohr, Tübingen, 1920, 1986, ediția a VIII-a. L'etica protestante e lo spirito del capitalismo (1904-1905), trad. it. de P. Curreri, introducere de E. Sestan, Sansoni, Florența, 1965. Politik als Beruf (1919), în Id., Gesammelte politische Schriften, Mohr, Tübingen, 1921, 1981, ediția a IV-a. Wissenschaft als Beruf (1919), în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Menschen, 2 vol., Beck, München, 1956-1980, vol. I, pp. 301, 316 ș.urm. (trad. it. L'uomo è antiquato, Bollati Boringhieri, Torino, 2003). 124 O. Spengler, "Pessimismus?" (1921), în Reden und Aufsätze, Beck, München, 1937, p. 64. 125 L'etica protestante e lo spirito del capitalismo (1904-1905), trad. it. de P. Curreri, introducere de E. Sestan, Sansoni, Florența, 1965, p. 306. 126 Wissenschaft als Beruf (1919), în Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre, Mohr, Tübingen 1922, 1985, p. 612; cf. Il lavoro intelletuale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fondatorul sociologiei comprehensive, care pune mai mare preț pe explicație, decât pe descriere, fiind preocupat să poată indica, atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile religioase protestante (credința că te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, iar ascetismul mistic (dat de starea de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fondatorul sociologiei comprehensive, care pune mai mare preț pe explicație, decât pe descriere, fiind preocupat să poată indica, atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile religioase protestante (credința că te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, dar care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, ascetismul mistic (dat de starea de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Graiul românesc, în Opere postume, Socec, București, 1936. Veblen, Thorstein, Theorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970 [1899]. Vianu, Tudor, Studii de filozofia culturii, ediție îngrijită de Gelu Ionescu și George Gană, Editura Eminescu, București, 1982. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, Max, Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași, 2001. Whorf Benjamin Lee, The Phonetic Value of Certain Characters in
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]