1,502 matches
-
care o are totalitatea concluzivă a firului destinal o poate face. Structurile nu sunt doar un ansamblu de reguli riguroase (o alcătuire rece și formalizată care rezumă cognoscibilul), ci pot deveni entități active într-un joc cosmic supra-guvernat de divinitate. Providența supremă acționează asupra fenomenului individual și prin intermediul felului său de a se defini, și conducându-i discret "mâna" reflexivă, prin înțeleaptă asistare și prin subtilă sugestie. Omul moral are un centru de raportare care îl ghidează, iar propria conștiință de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
face notă aparte în lumea vie prin facultățile sale; memorie, judecată, raționament, limbaj, comunicare, facultăți ce-i conferă capacitatea de a cunoaște și de a domina natura. În plus, ca un corolar al acestor calități și ca un dar al providenței, are libertatea de a alege. Plecând de la constatarea că fundamentul existenței individului și speciei, indiferent de nivelul de dezvoltare la care se află pe scara evoluției vieții pe pământ este alcătuit din instincte, iar conștientizarea acestora la om a dus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
popor lupta împotriva ocupanților.” Interesantă ni se pare insinuarea privitoare la intenția ideologilor iugoslavi de a crea un mit despre „Tito - supraomul”, „eliberator al poporului” etc., ce ar fi destul de apropiat de „Hitler - fuhrerul infailibil”, „făuritorul revoluției național-socialiste”, „trimis al providenței” ș.a.m.d. Un ziarist american l-ar fi fotografiat la una din numeroasele sale reședințe de vară, în cele mai diferite poziții: privind încruntat marginea unui zid, lângă un biliard, pe yacht, la pescuit, călare sau plecând la vânătoare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Pafos, care s-a numit cândva Poarta Domenico, este plasată la linia de demarcație între zona greco-cipriotă și cea turco-cipriotă. Aici se află un post de poliție și o brigadă militară de foc. Poarta Kyrenia, care s-a numit Poarta Providenței, se găsește la nord de linia de demarcație, în sectorul turco-cipriot al insulei. Poarta Famagusta, care a fost restaurată de municipalitatea Nicosiei și a devenit centru cultural. Încercam să disting în arhitectura zonei centrale a capitalei stilul arhitecturii franceze, urmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
indiferente, ci unele pasionate, exemplare de umanitate la care cel mai mic defect capătă un relief deosebit. La Rochefoucauld a luat parte la Frondă, Chamfort la Revoluție. Vremurile tulburi, punând pasiunile, goale, în văzul tuturor, le ușurează cunoașterea; ele sunt providența observatorului, pentru că meditația asupra omului cere, pentru a se naște și a se adânci, niște condiții capabile să stârnească mirarea sau stupoarea. Seneca a fost cu adevărat contemporanul lui Nero; Marcus Aure lius n-a trăit nici el tocmai în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un fel de a vorbi care nu-i stătea în obicei. O persoană cunoscută ăDoamna Grimaud), în vârstă de o sută trei ani, venise să-l vadă cu șase luni în urmă și i-a zis: „Se pare, Domnule, că Providența ne-a uitat pe pământ.“ Domnul de Fontenelle și-a dus cu finețe degetul la gură și i-a răspuns: „Ssst.“ Prin nenumărate asemenea vorbe și jocuri ingenioase prezența lui în societate ajunsese foarte agreabilă, o societate pe care o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fatală și nu știu bine ce atracție amestecată cu spaimă ne trezesc fără voia noastră interesul pentru asemenea produse monstruoase care apar în anumite epoci; am vrea să știm amănunte despre atare făpturi perverse care sunt, în lumea aceasta, scandalul providenței; așadar, n-aș fi deloc surprins dacă mi s-ar cere să fac portretul întreg al aceleia care a fost imaginea completă a viciului. Îl voi face în două cuvinte: tânără, s-a folosit de frumusețea ei; bătrână, a făcut
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Cu o mână își susținea trena rochiei, iar pe cealaltă o abandonase unei gloate de femei care se buluceau să i-o sărute. Cele care știau mai bine ce soartă o așteaptă hohoteau de plâns în jurul ei și o recomandau Providenței. Nimic nu poate evoca acest tablou: trebuie să fi fost văzut. Doamna Roland răspundea fiecăreia cu o caldă afecțiune; nu le făgăduia întoarcerea ei; nici nu le spunea că merge la moarte; ultimele cuvinte pe care le adresa erau de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că sufletul este incognoscibil și că ființa umană este compusă din două elemente eterogene de bază: unul corporal, de nedespărțit de sânge și care este terestru, și un altul, cu suflu divin, dotat cu voință și inteligență, cu libertate și providența Logos-lui, care este ceresc. Omul este singura ființă liberă și rațională de pe Pământ, dispune de harul ceresc al Logos-lui, de natură divină. Senzațiile n-au rol în cunoaștere. În raport cu inteligența, Philon le acordă totuși senzațiilor o anumită autonomie. Aceasta pentru că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apar unele situații ce dau de gîndit cititorului român de azi. Iată, de exemplu, blocajele proprii societății franceze, expuse de premierul J. Chaban-Delmas în septembrie 1969: incapacitatea orientării spre "industriile prezentului"; un stat "tentacular" și birocratic privit ca "o nouă providență", de la care orice profesie sau categorie socială cere constant "protecție, subvenție, scutire de taxe sau reglementări"; conservatorismul structurilor sociale avînd drept consecință extremismul ideologiilor; "legătura profundă dintre omnipotența statului și slăbiciunea vieții colective" etc. (pp. 394-395). Întrebările pe care și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cea mai mare parte a regiunilor care produc copacii cei mai deși, pe aceștia crescînd în păduri dese. Și, în multe locuri, ne-am putea teme ca urmele acestei devastări să nu dureze și să nu rămînă vizibile, dacă providența divină nu ar veghea cum știe mai bine asupra lucrurilor acestei lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu ar fi reclamat-o. Or este exact ceea ce s-a petrecut. Reînnoirea Franței după Eliberare, dacă a mobilizat admirabil energiile, pe de altă parte a consolidat și o veche tradiție colbertistă și iacobină, care face din stat o nouă providență. Nu există aproape nici o profesie, nu există nici o categorie socială care, după douăzeci și cinci de ani, să nu-i fi cerut protecție, subvenție, scutire de taxe sau reglementare. "Dar, dacă statul astfel solicitat și-a extins în mod constant autoritatea, eficacitatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nevinovaților. îi găsește, desigur, diferite sensuri, după un model filozofic și religios consacrat : beneficiu interior (fortificare a virtuții și a credinței), confruntare între capacitățile rațiunii umane și limitele ei, în sfîrșit, o dreptate mai vastă decît cea vizibilă, pe care Providența o dăruiește celui încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea unei nedreptăți pînă la capătul posibilităților ei peste care se boltește rectificarea divină el citește mai cu seamă proiecția antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe drept cuvînt că secularizarea a golit de înțeles spiritual gesturile obișnuite ale vieții. Nu ne mai trăim zilele ca pe o strădanie de a ne adecva la norma divină. Nu mai vedem în faptele noastre publice sau private culoarea Providenței. Cînd mîncăm sau ne apucăm de lucru, cînd ne odihnim sau călătorim, nu mai avem ideea că ceea ce facem ar putea avea o vibrație simbolică, ar putea fi calificat religios, ar participa cumva la raportul nostru cu realitatea ultimă. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dovada prin finalitate, ca și în toate dovezile precedente o dată sensibilă care-și caută rațiunea suficientă și nu o găsește decât în Dumnezeu; gândirea interioară lucrurilor se explică, la fel ca și lucrurile înseși, prin imitarea îndepărtată a gândirii Dumnezeului providență care le guvernează"27. Ceea ce au în comun ambele versiuni este susținerea că în univers și printre părțile sale naturale există probe ale unui proiect sau ale unui scop, iar acesta necesită existența unei ființe inteligente care conduce universul și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
depășească pe sine în stări viitoare (măreția sa în momentul t1 depășește măreția sa în momentul t0)365. Hartshorne consideră că numai persoanele care se mulțumesc cu o concepere tiranică a divinității pot fi de acord cu teza conform căreia providența divină exclude șansa. Einstein, care la fel ca Darwin, nu putea accepta existența șansei, afirmase că "Dumnezeu nu aruncă cu zarurile"; iar Arthur Young, un inventator în domeniul avioanelor afirma mai târziu că "Dumnezeu aruncă zarurile, pentru că a da naștere
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu în lume, prezență de imensitate, cu expresia Fericitului Augustin și posibilitatea rațiunii omenești de a primi impulsuri spre adevărul divin, ne îndreptățesc să vorbim de revelația naturală ia neamurile păgâne, care n-au fost părăsite cu totul de Providența dumnezeiască. Efectul ei este acel suspin negrăit și acel dor statornic după puterea care îi lipsea omenirii de a face binele, pe care totuși îl înțelegea și îl voia, despre care vorbește Pavel către Romani, cap. VIII. Fondul acesta de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de asemenea văd în artă un dar al cerului. Biblia însăși ne relatează că primii artiști și meșteșugari au fost inspirați și îndrumați de Dumnezeu în lucrul lor, atât pentru împodobirea cultului religios cât și pentru slujirea unor scopuri ale Providenței, de salvare a omului. E aproape de prisos să adăugăm că pozitivismul vremii noastre respinge ideea vreunei intervenții divine în inspirație și o tratează ca pe un fenomen psihologic în marginile naturale ale imanenței, căutându-i corespondențele și aderențele în faptele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
oameni și pornirea spre bine locuiesc în ea. O, oameni, când odată veți citi acestea, gândiți-vă ce nedreptate mi-ați făcut!” între Dumnezeu de sus și oamenii de jos se mohorăște din an în an dureroasa lui singurătate. „O, Providență, fă numai o dată să-mi răsară și mie o zi curată de bucurie!” Dar ziua aceasta nu va veni niciodată. Tragică restriște pentru om, cerească transfigurare pentru geniu! Căci din infernul acesta s-au zămislit Simfonia IX și Missa solemnis
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la fapta lui Iuda, creștinul nu are dreptul să creadă altceva decât crede Biserica, întrucât aceasta nu poate greși. Creștinul nu are voie să judece sub specie aeternitatis; lui nu îi este îngăduit să-și aproprieze punctul de vedere al Providenței, căci omul nu poate sta, cu impertinență, lângă Dumnezeire, pe tronul Ei; în asemenea condiții, ființa umană este capabilă să-și imagineze orice. Biserica lui Hristos, călăuzită în permanență de Sfântul Duh, are o opinie clară despre Iuda pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tătaru-Cazaban "Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politică a angelologiei" evidențiază profunzimea semnificațiilor teologico-politice a "îngerilor neamului": "pe de o parte, ei sunt chipul teologic al unei pluralități culturale și religioase, care ridică în disputele Părinților cu reprezentanții lumii păgâne problema unității providențelor regionale exercitate prin îngeri; pe de altă parte, ei sunt chipul politic al diversității organizate a lumii" (p. 98). A doua secțiune a volumului, intitulată Problema teologico- politică a modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
107: "Sfânta Fecioară este ferită printr-un act exterior special al Harului, care o desparte sub acest raport de firea omenească și o răpește acestei firi, făcând din ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și aspirația inexorabilă de a ieși din robia răului. Sensul anagogic, ce decurge pe planul suprafiresc, dezvăluia bunătatea Providenței, care arată limanul luminos al mîntuirii sufletului contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită Vechiul Testament
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
transmisiunea în direct va avea loc prin intermediul unui DSNG. Acesta ajunge la locație, se instalează (în cazul fericit în care are unde să parcheze). Pe vremea când făceam teren, parcatul fly-ului reprezenta o dificultate majoră și îi eram profund recunoscătoare providenței atunci când aveam un producător de locație bun care venea și găsea un loc de parcare pentru DSNG). Operatorul, împreună cu tehnicianul de pe fly, trage cablurile până la locația exactă a directului, instalează apoi camera, pregătește microfonul și te cheamă să faceți probe
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]