8,957 matches
-
al lui Eça de Queirós. Să fie un ecou flaubertian îndepărtat, o urmă din La tentation de Saint Antoine? Cea mai importantă asemănare între cei doi o constituie faptul că amîndoi rămîn unici. Literatura portugheză n-a mai dat un prozator pe măsura lui Eça de Queirós, nici cea română un dramaturg pe măsura lui Caragiale. S-au instalat în literaturile lor naționale în regim monoic și în afara timpului. Chiar dacă în a doua jumătate a secolului al XlX-lea există romancieri
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Queirós), mediocritatea absolută a literaturii acestora nu face decît să lumineze distanța enormă care îi separă de Eça. Iar secolul XX, secolul romanului portughez, nu a dat nici un nume care să suporte comparația cu Eça de Queirós; cei mai iluștri prozatori lusitani, traduși în zeci de limbi și încununați de premii internaționale, recunosc la unison superioritatea lui Eça de Queirós. Cît il privește pe Caragiale - el nu a beneficiat, în secolul scurs de la moartea lui, decît de cîteva palide imitații în
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
lingvistice. În felul acesta, d-nele Ileana Cudalb și Lavinia Bălulescu au găsit multe puncte comune cu oaspetele lor, prozatoarea și traducătoarea Markéta Hejkalová, iar d-nii Bogdan Suceavă și Ioan T. Morar au dezbătut tema legăturii dintre ficțiune și document cu prozatorul și scenaristul Roman Ráž. (Cei doi autori cehi sunt de găsit în recenta antologie de proza cehă contemporană, Coama leului pe pernă, iar pe dl Ráž cititorii români îl cunosc probabil și mai bine, datorită romanelor sale Vânzătorul de umor
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
primire din partea publicului cititor, dar și a criticii literare, s-au bucurat și alte romane de valoare apărute în Cehia în ultimii ani, cum ar fi Întoarcerea huliganului de Norman Manea, Adio Europa de Dumitru Țepeneag, precum și câteva opere ale prozatorilor de azi din Basarabia: Pactizând cu diavolul și Spune-mi Gioni! de Aureliu Busuioc, Șobolaniada de Nicolae Rusu sau Înainte să moară Brejnev de Iulian Ciocan. În ultimul deceniu, pe scenele teatrelor din Cehia au fost montate mai multe piese
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
Marius Miheț Prinși în diversitatea actualității literare, am omis adeseori reevaluarea promoțiilor trecute, între care, cea optzecistă cunoaș te mișcări la vârf dintre cele mai interesante. Dacă în privința generațiilor anterioare lucrurile par bătute-n cuie, în canonul prozatorilor optzeciști asistăm la permutări consistente. Prima, și cea mai importantă, îmi pare deprecierea lui Mircea Nedelciu, adevăratul câștigător fiind Gheorghe Crăciun, un scriitor complet, așezat în vecinătatea confortabilă a lui Mircea Cărtărescu. În eșalonul secund, deocamdată, nimic previzibil. Firește că
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
stil - un stil artistic și moral - care colorează o operă”. E o profesiune de credință, precizează Mihai Sin, făcută în 1941. Recitesc cărțile lui Mihai Sin și observ că despre ultimele nu s-a scris aproape nimic. Dar despre cărțile prozatorilor din generația sa? În antologia de proză Arhipelag realizată de Mircea Iorgulescu în 1981 - antologie care voia să demonstreze că există și o proză „scurtă” care ar putea ține în cumpănă romanele de succes, În memoria unui atlet începător de
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
actualitate vie nu prin proze scurte, ci prin romane care au reținut atenția. Sau printr-o publicistică angajantă, care i-a menținut în centrul actualității culturale. Laurențiu Ulici, în Literatura română contemporană, Promoția ‘70 (Ed. Eminescu, 1995) îl așează între prozatorii de elită ai promoției, alături de Gabriela Adameșteanu, Mircea Ciobanu, Petru Popescu, Gheorghe Schwartz și Eugen Uricaru. În seria următoare ar fi, după părerea lui Laurențiu Ulici, Vasile Andru, Alexandru Monciu-Sudinski, Tudor Octavian, Alexandru Papilian, Ioan Radin, Eugen Seceleanu, Marius Tupan
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
Alexandru Papilian, Ioan Radin, Eugen Seceleanu, Marius Tupan. Mihai Sin se află, așa cum vor scrie și alți critici de seamă ai perioadei care se încheie în decembrie ’89, în vârful ierarhiilor. E, trag concluziile criticii actualității literare antedecembriste, un mare prozator. Recitind cărțile lui Mihai Sin, putem descoperi o unitate a proiectului epic : este un scriitor care își respectă ideile care îi guvernează scrisul. Am spune azi, oprindu-ne asupra cărților sale scrise înainte de 1989 : stilul rebel, inconfortabil, care îi guvernează
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
care își respectă ideile care îi guvernează scrisul. Am spune azi, oprindu-ne asupra cărților sale scrise înainte de 1989 : stilul rebel, inconfortabil, care îi guvernează nuvelele și romanele «de demult» e mai semnificativ, mai polemic, mai dur decât al altor prozatori iubiți de critica literară - de istoriile literaturii la zi. E, în 2014, un scriitor uitat? Mircea Iorgulescu nota în prezentarea numitei nuvele (selectată în antologia din 1981): „Mihai Sin scrie reținut, lapidar în austeritatea sugestivă a expresiei resimțindu-se o
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
Adina Dinițoiu Poetul și prozatorul Cosmin Perța (n. 1982) a publicat în 2013 un nou volum de povestiri, Vizita, la Editura Herg Benet. Așa cum am mai avut ocazia să scriu - la publicarea volumelor sale anterioare de proză, romanele Întâmplări la marginea lumii (Cartea Românească, 2007
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
ocazia să scriu - la publicarea volumelor sale anterioare de proză, romanele Întâmplări la marginea lumii (Cartea Românească, 2007), Teofil și Câinele de lemn (Herg Benet, 2012) și volumul de proză scurtă Două povestiri (Tracus Arte, 2010) -, Cosmin Perța este un prozator talentat, ce merge pe un drum aparte, mai puțin frecventat în proza noastră actuală: proza fantastică (cu accente fantasy în Întâmplări la marginea lumii), pe filieră rusească (Mihail Bulgakov). Vizita adună între copertele sale mai multe texte - de la povestiri la
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
evocate mai sus. Cu deosebirea că textele din volumul de față aduc și o pronunțată latură autoficțională, afirmată însă cu o bună doză de umor și autoironie. Mai toate povestirile și schițele - la drept vorbind, un șantier de lucru al prozatorului - au un protagonist care se numește... Cosmin Perța, dar și alte personaje cu nume la fel de recognoscibile în real: de la soție la prieteni și colegi de breaslă (printre ei: Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Mircea Horia Simionescu, poeții Ștefan Manasia, Răzvan Țupa
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis Pawel Huelle, unul dintre cei mai cunoscuț i prozatori polonezi contemporani, s-a născut în 1957, la Gdansk, unde a urmat studii filologice. A lucrat ca jurnalist, a fost angajat al federației Solidaritatea, a predat literatură, filosofie și istorie. A fost director al televiziunii din Gdansk din 1994 până în
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Este vorba despre o lecție exemplară și, deopotrivă, despre un dar extraordinar pe care, din nefericire, România anilor ’90, noi toți n-am fost pregătiți să le primim. Viețile repede trecătoare Aflăm, din revista EX PONTO (nr.1, 2014), că prozatorul Florin Șlapac s-a stins din viață. Angelo Mitchievici, în calitate de pre- ședinte al Filialei Dobrogea a USR, semnează un text de despărțire, în care ne reamintește câteva dintre meritele celui dispărut: „Florin Șlapac a fost una dintre acele personalități discrete
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
aici, cu un text descriptiv (cum, prin forța lucrurilor, sunt de-atâtea ori așa-numitele texte de escortă), ci cu o nouă demonstrație. Iar Non credo, oro e punctul de plecare al acesteia. Reluând, odată cu acesta, mai vechi confesiuni ale prozatorului (conform cărora a te ruga chiar în timpul unui act imoral conduce la schimbarea calitativă a acelui act), Ion Vartic instrumentează strălucit o relectură a personalității lui Petru Dumitriu. Și o face abordând cel mai „inexcuzabil” (măcar în aparență) roman al
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
Adina Dinițoiu După mulți ani de activitate publicistică la „Academia Cațavencu” și, ulterior, „Cațavencii”, prozatorul Ștefan Agopian revine, în 2013, cu o carte de amintiri, intitulată Scriitor în comunism (niște amintiri), apărută la Editura Polirom. Marele prozator, autorul romanelor Tache de catifea (Cartea Românească, 1981; Polirom, 2004, 2012), Tobit (Eminescu, 1983; Polirom, 2005) și Sara
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
Adina Dinițoiu După mulți ani de activitate publicistică la „Academia Cațavencu” și, ulterior, „Cațavencii”, prozatorul Ștefan Agopian revine, în 2013, cu o carte de amintiri, intitulată Scriitor în comunism (niște amintiri), apărută la Editura Polirom. Marele prozator, autorul romanelor Tache de catifea (Cartea Românească, 1981; Polirom, 2004, 2012), Tobit (Eminescu, 1983; Polirom, 2005) și Sara (Eminescu, 1987; Polirom, 2006) și al volumului de povestiri Manualul întâmplărilor (Cartea Românească, 1984; Humanitas, 1993), dă curs aici unor - savuroase - evocări
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
nu trebuie să aștepți până la Bacovia și la Mateiu Caragiale ca să descoperi un Călinescu limitat. Se amuză să scrie despre Mumuleanu cu lexicul lui Mumuleanu și ies pagini nu de critică - de altfel, ce rost ar fi avut?, ci de prozator. Pune alături versuri din Cârlova și din La Harpe. Îl prefer pe Cârlova, cu mult. Franceza ucide poezia („Le soleil, plus brillant au bout de sa carrière”), trebuie să fii mare poet ca să-i faci față. În schimb, pe Cârlova
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
direct impresia că intensitatea vieții nu-i lipsește câtuși de puțin. Realizez cât de inadecvat sună și termenul de „cronică” cu privire la reflecțiile lui Cristian Tudor Popescu despre film. Ele sunt, mai degrabă, niște microeseuri din care răzbate vocea inubliabilă a prozatorului, o repatriere a experienței amplificată de marele ecran menit să confere amploare propriului traseu destinal. Dacă termenul de „existențialist” ar putea fi adaptat literaturii critice, ei bine, eseurile acestui rafinat cinefil l-ar merita cu prisosință. Există și un alt
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
din opera unui autor grec într-o limbă străină. Tudor Dinu a trecut în revistă principalele coordonate ale vieții și operei lui Embirikos, urmărind drumul poetului spre suprarealism, dar insistând și asupra altor fațete ale personalității scriitorului (a fost și prozator) și artistului (a lăsat o impresionantă operă fotografică). Istoricul atenian Leonidas Embirikos (n.1957), fiul poetului, specialist în istorie modernă (cercetător la Centrul de Studii asupra Asiei Mici), a evocat, cu deosebită emoție, momente din viața părintelui său, amintiri ale
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
de istorii despre veacul ce se duce. Este a doua carte a autorului apărută în România după romanul Nostalgia demonilor (apărut în 2001 în colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia, cu un cuvânt-înainte al autorului la ediția românească). Prozator (cultivă romanul și nuvela), critic literar - scrie cronică de întâmpinare la cotidianul „Ta Nea”, impunându-se ca una dintre cele mai autorizate voci ale domeniului - , eseist, traducător (cunoscător a 8 limbi europene, între care și cele nordice, a semnat un
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
de traducere și editare - o antologie de proză scurtă neoelenă a ultimelor decenii, realizată de exigentul critic Dimosthenis Kourtovik - titlu așteptat, dat fiind că până acum au apărut în română două antologii de proză scurtă ale clasicilor neogreci. Din creația prozatorului Kourtovik se află în pregătire cel mai recent și mai discutat roman al său - Ce caută barbarii, tradus tot de o absolventă a masteratului de neogreacă.
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
spațiul lecturii, unde „vei crede în teologia lui Dante exact așa cum crezi în realitatea fizică a călătoriei lui; adică vei suspenda atât credința, cât și lipsa de credință”. Conceptele se ating, critica fiind proprie nu doar criticului, ci și poetului, prozatorului, dramaturgului: „S-ar putea ca cea mai mare parte a muncii de creație a unui autor, când își compune opera, să fie o muncă critică: muncă de selectare, de combinare, de construire, de eliminare, de corectare, de verificare” (p. 49
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
despre prințesa Ioana Cantacuzino; Constantin Trandafir analizează poezia lui Marian Drăghici; Lucia Negoiță stă de vorbă, în Interviul „Acoladei”, cu Ileana Iordache-Streinu; Pavel Șușară, în itinerariile sale plastice, spune o „poveste despre lumen și lux”; Radu Mareș îl evocă pe prozatorul Romulus Guga; Florica Bud practică arta pamfletului cu subiectul „gravida perfectă” din spațiul mioritico-hollywoodian; Gheorghe Grigurcu semnează cronica literară, dar și comentariul de actualitate politică intitulat „Cețuri la Chișinău”; în fine, Nicolae Prelipceanu descrie, cu farmec, „o vizită în Cuba
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
Gabriel Dimisianu În 15 iunie Matei Călinescu ar fi împlinit 80 de ani. Sper să nu treacă neobservată această aniversare care este a unuia din marii noștri eseiști și critici, însemnat prozator și poet, neîntrecut om de carte. A plecat dintre noi, din nefericire, în 2009. S-a întâmplat să fiu un martor din apropiere al primelor afirmări în literatură ale lui Matei Călinescu, al inscrierii sale în mișcarea literară, fapt petrecut
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]