3,382 matches
-
adăugă repede, în fața gestului ei de refuz. N-aveți din asta. E din prunii de la cimitir, cea mai bună din toate. Se culeg mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag din pământ cât le trebuie. Chiar și prunele de pe jos se culeg, sunt cele mai bune... Turnă în cele două păhărele și adăugă, mândru : — Uite câte mărgele face, ca la curcan... Ridică paharul, pentru a cinsti bărbătește. Dar rămase cu mâna în aer, când văzu că femeia îl
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Rada șterse cu migală masa, spălă vasele și le așeză înapoi în dulap. Ridică sticla de țuică și luă o înghițitură pe care și-o plimbă prin toată gura. Era, într-ade văr, bună, avea un gust straniu, de sâmbure de prună ames tecat cu al morții distilate. Apoi luă sticla la subsuoară, își aminti, se întoarse și căută pe masă piatra lunii. Ieși, ținându-le pe fiecare în câte o mână. Se întunecase de-a binelea, după ploaia de la prânz cerul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fără ca asta să le îmbunătățească starea de spirit. Și de aceea întâmpinară cu aceeași neliniște bătăile în ușă. Ce-i, pomponel, ți-e rău ? îl dădăci maică-sa din pragul ușii. Dacă ești încuiat la mațe, să-ți înmoi niște prune uscate... Jenică se ghemui sub pompoanele cu care îl împopoțona maică-sa până să meargă la școală. Clătină din cap. Prunele umflate în apă îl îngrozeau chiar mai mult decât dantelele și pompoanele sub care abia se vedea în fotografiile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ți-e rău ? îl dădăci maică-sa din pragul ușii. Dacă ești încuiat la mațe, să-ți înmoi niște prune uscate... Jenică se ghemui sub pompoanele cu care îl împopoțona maică-sa până să meargă la școală. Clătină din cap. Prunele umflate în apă îl îngrozeau chiar mai mult decât dantelele și pompoanele sub care abia se vedea în fotografiile copilăriei. — N-am nimica, spuse, refăcând, cu aceeași încetineală, drumul până la masă. Am ieșit azi, chiar de două ori... — Cum era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se vedea în fotografiile copilăriei. — N-am nimica, spuse, refăcând, cu aceeași încetineală, drumul până la masă. Am ieșit azi, chiar de două ori... — Cum era ? nu se lăsă maică-sa. — Catifea... răspunse el, încercând să-și alunge din minte mâzga prunelor zbârcite, umflate de apă. — Bravo, se bucură maică-sa, e cel mai important. Veni cu farfuria plină și i-o puse cu mândrie în față, așteptându-i reacția. El privi speriat să nu greșească. Așa că răscoli cu lingura până ce câțiva
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zi e internată în clinică în pragul sinuciderii." duminică, 24 februarie Seară cu Sorin, Cătălin și Bogdan (sosit de la Freiburg pentru o lună în București). Le gătesc limbă cu sos de maioneză, smântână și andive, piept de pui cu gutui, prune și mere la cuptor, apoi încheiem cu "cașcavaluri". Ne simțim bine, limbile se dezleagă, chiar și sfioșenia lui Sorin Lavric se estompează când și când și atunci un gând neașteptat apare abrupt la lumină, ca o secvență scăpată fără explicație
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
varză și mămăliguță. Urmează limbă cu sos de măsline. Apoi costițe de porc cu "cinci miresme" și orez cantonez. Vinurile inaugurale sânt din 1950 (!), apoi ne repliem pe Vinul Cavalerului. Desertul e în două trepte: găluști (nespus de pufoase) cu prune și apoi înghețată. Pe parcurs, Catrinel, Andrei și cu mine gemem și ne îndopăm cu Triferment și Colebil, în timp ce profesorul Setlacec își bate joc de noi spunând că luăm Placebo și, la cei 81 de ani ai săi, traversează toate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de păpădie, inflorescențe de bostan, lăptuci, mazăre, morcovi, praz, ridichi, roșii, salată verde, sfeclă, spanac, sparanghel, țelină, varză, varză de Bruxelles, verdețuri. Vara Fructe Afine, caise, căpșuni, cireșe amare, cireșe, coacăze, fructe de moșmon, pepene galben, pepene verde, piersici, porumb, prune, struguri, zmeură. Legume Andive, ardei grași, bobi, cartofi, castraveți, ceapă, cicoare, ciuperci, dovlecei, fasole boabe și păstăi, gulii, lăptuci, mazăre, mazăre păstăi, măcriș, morcovi, ridichi, roșii, ruchetă, salată verde, sfeclă, sparanghel, usturoi verde, vinete. Toamna Fructe Afine, alune, castane comestibile
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
morcovi, ridichi, roșii, ruchetă, salată verde, sfeclă, sparanghel, usturoi verde, vinete. Toamna Fructe Afine, alune, castane comestibile, clementine, fructele arborelui de Japonia, fructe de nopal, kiwi, lămâi, mandarine, mere, migdale, mure, nuci, pepene galben, pepene verde, pere, piersici roșii, portocale, prune, smochine, struguri. Legume Andive, anghinare sălbatică, ardei grași, broccoli, cartofi, castraveți, ceapă, cicoare, ciuperci, conopidă, dovleac, mărar, morcovi, napi, napi porcești, praz, ridichi, salată verde, sfeclă, spanac, varză creață, varză de Bruxelles, vinete. Iarna Fructe Arahide, alune, castane comestibile, clementine
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
asta nu e tot: caisele conțin o importantă cantitate de betacaroten, care protejează pielea de arsurile solare; afinele și coacăzele sunt bogate în substanțe antioxidante; smochinele ușurează digestia; piersicile au foarte puține calorii și o ușoară acțiune laxativă, ca și prunele, de altfel foarte bogate în vitamina C, potasiu și antioxidanți. Aceleași substanțe active sunt prezente și în struguri, iar portocala este cea mai prețioasă sursă de vitamina C. Datorită pectinei și acizilor organici pe care îi conțin, merele au o
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
curățate de sâmburi în coșulețe, se toarnă deasupra siropul de zahăr și se servește. Coșulețe din foitaj cu salată macedonia Ingrediente pentru 4 persoane • 350 g foitaj • o felie de pepene verde • 2 felii de pepene galben • 2 piersici • 2 prune • zahăr tos • oțet balsamic • mentă verde • făină albă pentru tapetat tava Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 532 kcal/porție Fără ouă Consistente și savuroase Mod de preparare: Se întinde foitajul pe planșeta presărată cu făină și se decupează
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se obține dacă se înțeapă lămâile cu o furculiță și se coc 30 de secunde în cuptorul cu microunde. Cușcuș dulce și salată de fructe Ingrediente pentru 4 persoane • 200 g cușcuș • 12 căpșune mari • un măr • 2 kiwi • 2 prune roșii • 2 prune galbene • 60 g zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • lâmâie • rom • unt • scorțișoară măcinată Timp de preparare: 25 min. Conținut caloric: 327 kcal/porție Fără ouă Exotic și savuros Mod de preaparare: Se încălzesc 200 ml
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se înțeapă lămâile cu o furculiță și se coc 30 de secunde în cuptorul cu microunde. Cușcuș dulce și salată de fructe Ingrediente pentru 4 persoane • 200 g cușcuș • 12 căpșune mari • un măr • 2 kiwi • 2 prune roșii • 2 prune galbene • 60 g zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • lâmâie • rom • unt • scorțișoară măcinată Timp de preparare: 25 min. Conținut caloric: 327 kcal/porție Fără ouă Exotic și savuros Mod de preaparare: Se încălzesc 200 ml de apă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cazuri, produsele congelate oferă neașteptate avantaje, pentru că sunt mai bogate în anumite substanțe nutriționale și au un gust diferit. Bogate în zaharuri, săruri, vitamine și calorii, fructele deshidratate reprezintă soluția ideală pentru o gustare vegetariană, dar nu numai: smochinele și prunele uscate, stafidele, curmalele, merele și caisele deshidratate sunt folosite la prepararea dulciurilor și a salatelor de fructe. Indispensabile în bucătărie sunt și fructele în sirop, care pot fi folosite la asezonarea salatelor de fructe, la ornarea înghețatei sau pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
iaurt câteva miezuri de nucă și fructe uscate sau se poate orna salata cu alune măcinate și coji de portocale zaharisite. Salată macedonia în cușcă de aluat fraged Ingrediente pentru 4 persoane • 300 g foitaj • un pepene galben mic • 2 prune • 4 caise • 2 piersici • 2 kiwi • o pară • struguri • un ou • 60 g zahăr tos • sirop de mentă • făină albă și unt pentru tapetat tava Timp de preparare: 30 min Conținut caloric: 670 kcal/ porție Exotică și savuroasă Mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
verdețuri Supă de praz cu orez Plăcintuțe fragede cu legume Plăcintă cu legume și caș dulce de vacă Ravioli vegetariene Ștrudel de legume Tartă sărată cu praz, cicoare și cașcaval Supă de legume cu rulouri din făină integrală Supă gratinată Prune Coșulețe din foitaj cu salată macedonia Cușcuș dulce și salată macedonia Salată macedonia în cușcă de aluat fraged Gulii Gulii umplute cu varză roșie Stufat de legume Salată cu patru sosuri Ridichi Salată de crudități cu cașcaval Salată cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Scoși din pământ cu tot cu rădăcină, puieții se plantau în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în funcție de presupusa circumferință a coroanei pomilor maturi, iar cea dintre răzoare sau rânduri era de 4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale fânului (cele care se coc pe vremea cositului), sântiliești, sânzienești, sântămărești, mere de Sânpetru și enumerarea poate continua, ilustrând bogata imaginație a oamenilor viețuitori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fierbinte, pe o lesă din nuiele sau pe frunze de leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat în alimentația tradițională l-a avut magiunul, numit și „miere de prune’’, care se obținea prin fierberea prunelor bine coapte. Pasta de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat în alimentația tradițională l-a avut magiunul, numit și „miere de prune’’, care se obținea prin fierberea prunelor bine coapte. Pasta de fructe consistentă ce se obținea în urma acestui proces se păstra în oale mari de lut. La mijlocul secolului al XIX-lea, locuitorii care aveau vii și livezi pe lângă casele lor, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat în alimentația tradițională l-a avut magiunul, numit și „miere de prune’’, care se obținea prin fierberea prunelor bine coapte. Pasta de fructe consistentă ce se obținea în urma acestui proces se păstra în oale mari de lut. La mijlocul secolului al XIX-lea, locuitorii care aveau vii și livezi pe lângă casele lor, în afară de 10 prăjini, erau obligați la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]