1,192 matches
-
care trebuie luate în considerare reușitele, variabilele culturale etc. Pentru Adler sentimentul primar de inferioritate are un corolar complementar, necondiționat, al compensării, cu componente fiziologice distincte. Compensarea, la Adler, reprezintă un concept cheie, similar cu cel de refulare în sistemul psihanalitic al lui Freud. Cel mai important lucru în sistemul adlerian este argumentarea cu care se pleacă de la imperfecțiunea somatică a corpului. El arată că de la naștere individul poate avea unele caractere somato-morfologice deficitare, suficiente pentru evocarea instinctului de inferioritate. Cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
alteori se manifestă sub forma eroismului verbal, alteori prin prăbușirea în mitomanie. Brava-da stupidă, excesele de viteză pe mașină sau motocicletă, decizia unor pariuri deplasate, fac parte din aceeași categorie a reacțiilor nesusținute prin mecanisme compensatorii. Un merit al sistemului psihanalitic adlerian este acela că admite intervenția factorului cultural în evocarea și evoluția complexului de inferioritate. Este vorba de importanța acordată mecanismelor compensatorii, unde un nivel superior de cultură poate compensa o inferioritate generată somatic. Adler analizează cu minuțiozitate inferioritatea reactivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la Cardiff și pe urmă la Londra și se specializează în neurologie. Pe Freud îl întâlnește abia în 1908, cu ocazia Congresului de Psihanaliză, organizat la Salzburg. Pe urmă devine profesor asociat la Toronto, unde va fi solie a gândirii psihanalitice a lui Freud. Îl întâlnește pe L. Ferenczi la Budapesta, unde împreună cu Abraham, cu Elington ș.a. au creat un comitet de susținere a liniei investigative inițiate de Freud. În 1913, fondează Societatea Engleză de Psihanaliză și duce o luptă abilă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dar se dedică domeniului abia ulterior, la recomandarea lui Ferenczi, la Budapesta. Aici își va aduce și copiii și funcționează la un cabinet într-o policlinică de copii. În 1919 îi apare prima lucrare, Dezvoltarea unui copil, prezentată în cadrul Societății Psihanalitice din Budapesta. În 1920 este invitată de Abraham să practice la Berlin. O invitație similară i-a venit și de la Jones din Londra. În 1932 îi apare lucrarea Psihanaliza copiilor. Influențată de moartea fiului ei, Melanie Klein publică studiul Contribuții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
La sfârșitul anului 1933 naziștii au organizat la Berlin un rug, un foc sinistru, unde au fost arse operele unor gânditori de origine ebraică, printre care, firește, au fost și cărțile lui S. Freud. Între anii 1933 și 1938 mișcarea psihanalitică a părăsit țările unde a fost creată, adică Austria, Germania și Ungaria, pentru a se activa în Marea Britanie și SUA. Ulterior această mișcare a avut parte de o priză culturală binefăcătoare din partea acelora care au emigrat din Franța. Aceasta însă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
infantil (a); o schemă globală nouă a dezvoltării psihice a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pot să fie condiționați și ce scheme ale vieții sociale impun mai puține constrângeri pentru individ. 5. Noul val Îi are ca reprezentanți distinși pe H.S. Sulivan și pe E. Fromm. Sulivan este primul american înscris pe linia de gândire psihanalitică fără a se afla sub influența lui Freud, decât că a colaborat îndeaproape cu Edward Sapir și Ruth Benedict, pentru a se înscrie cu investigațiile sale pe linia științelor sociale și nu medicale. Din acest punct de vedere descrie fenomenul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a nu ajunge la împliniri decât cu prețul generării unor angoase ale dezaprobării. Rolul determinant pentru cauza "sănătății mentale" îl joacă integrarea în societate, ajustarea comportamentului în raport cu normele culturale ale acesteia. E. Fromm s-a înscris pe aceeași linie psihanalitică culturalistă, cu o deschidere spre raționalismul marxist, spre cel care omului de rând îi sunt atribuite forțele divinității. Această perspectivă, el caută să o împace cu teoria lui Freud, cu rolul central acordat sexualității, valorii stimulente a complexului de conștiință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
eterna de acum problemă a visului. Experiența cercetărilor sale asupra triburilor indiene din Navajo o va sintetiza în 1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine, cu deosebire cea germană și franceză
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
germană și franceză. În această perioadă un Herbert Marcuse lansează problematica restructurării instinctelor din perspectivă sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice. Este reluată problematica naturii divine a omului, pe care linie Wilfred Daim afirmă că "noi avem de ales între insanitatea vieții psihice și argumentele psihologice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și făgăduiala. "Făgăduiește, ce strică să făgăduiești, câte-n lună și în stele?" (Ars amandi, II, p. 445). Totul în această iubire este frumos, nimic n-o recomandă a fi generatoare de tulburări comportamentale, nevroze, isterii, invocate astăzi de studiile psihanalitice. La vârsta de 45 de ani ai îi apare Metamorfozele, o frescă formată din 246 de legende, care cuprind 12.000 de versuri. Este momentul din care intră în dezacord cu Octavian Augustus, Imperatorul. A intuit pericolul care îl amenința
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
accent alsacian etc. Cît despre persoana controlată, aceasta este doar în funcție de opozițiile a avea/sau nu actele în regulă, a fi/sau nu căutat de justiție etc. Lucrurile se modifică în cazul schimbului terapeutic, ca de exemplu într-un tratament psihanalitic, în care sînt invocate alte determinări: a fi bărbat sau femeie, a fi sau nu neliniștit sau nefericit în dragoste etc. Această metaforă teatrală are totuși limitele sale: dacă un actor poate afirma că el nu este Hamlet sau Harpagon
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau pe Goethe, care dorm în fiecare dintre noi. Aceasta, în cazul când geniul e socotit un fenomen normal. Căci există și teorii contrare, după care geniul e o formă patologică explicabilă fie prin degenerare, fie prin perturbări de natură psihanalitică. Singure aceste principii, respinse unele, interpretate cu lotul contrar altele, ne fac să înțelegem spiritul în care se mișcă noua disciplină științifică și prăpastia care se cască între ea și concepția noastră teologică. Cu toate interesantele date, pe care izbutește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Locul marilor creații ale spiritului omenesc, fie de ordin religios, fie de ordin artistic, n-ar fi astfel decât subconștientul sau inconștientul înțeles în felurite chipuri. De la subconștientul dinamic al lui Th. Ribot și al lui William James, la inconștientul psihanalitic al lui Freud și la inconștientul colectiv al lui C. G. Jung e o gamă foarte variată a tentativei științifice de a explica fenomenul inspirației mistice și artistice ca o erupție a forțelor oarbe din om. Ne poate mulțumi felul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată de gest, întrucât imaginația mișcării reclamă imaginația materiei. Imaginea psihică concepută ca reprezentare implică un studiu sistematic, în timp ce imaginea poetică apare ca un fenomen al ființei 5. Dintr-o perspectivă strict psihanalitică, Bachelard descrie imaginile pe care încearcă să le ierarhizeze, pornind de la metode antiraționaliste. El remarcă că mecanismul de apariție al imaginilor se explică printr-o organizare în constelații dinamizate, prin anumite mijloace de a regrupa imaginile pe o axă care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de subiect când acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și Umwelt. Ruptura acestui raport generează o reconfigurare a structurii subiectului. Momentul în care se încheie stadiul oglinzii marchează, prin identificarea ființei cu imaginea, dialectica care leagă subiectul de niște situații, social elaborate. Stadiul oglinzii este perceput, deci, în cadrul experienței psihanalitice, "ca formator al funcției subiectului". Metafora oglinzii reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deplin orice demers exegetic. Nu din alte rațiuni ci tocmai din sentimentul prețuirii lucide făță de o personalitate marcantă a generației amintite s-a născut cartea de față. Efortul nostru hermeneutic nu este nici arhetipal, nici tematist, nici structuralist, nici psihanalitic, nici abisal. S-a edificat aproape impresionistic, din iubire pentru un senior al spiritului, întemeindu-se până la urmă pe o feerie a frumoaselor citate... COORDONATE PRELIMINARE În monografia consacrată lui Titu Maiorescu (la origine teză de doctorată, Nicolae Manolescu scrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Culturale Române, 2000, pp. 231-232; sau O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, 1997, p. 181). Să ne îndepărtăm benefic de un atare exercițiu exegetic și să formulăm limpede cîteva constatări. Interpretarea aceasta cu un previzibil iz psihanalitic, fără să fie lipsită de un oarecare interes, forțează discursul lui Blaga să renunțe la formă și să-și asimileze un aparat conceptual din care să fie alungat, pentru o vreme sau pentru totdeauna, sensibilitatea poetică a filosofului. Se vorbește
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atunci, că va redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea mult rost, să fie. Să fi fost acel om românesc de care a vorbit Mircea Vulcănescu sau, de ce nu, românul acelui eon trecut prin sita tipologiilor socio-culturale, psihologice, sociologice, psihanalitice, religioase sau antropologice, ori putem dezvălui acolo figura românului de totdeauna, a cărui diatribă o încerca el însuși într-un text85 publicat în fatidicul an 1940?! Oricum, ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul lui Noica era împotriva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o lozincă bună face, uneori, cît un capitol de istorie. Dar fenomenele pe care le așezăm pe masa de operație a unei virtuale lecții de anatomie au, prin compoziția lor, o natură pe care am numi-o palimpsestică. Ele constituie, psihanalitic vorbind, un fel de terapie, de izbăvire a vieții noastre interioare de "duhurile rele" unui regim dictatorial și îmblînzirea sau alungarea terorii la care ne pot supune fantomele postume ale acestuia. În acest registru simbolic (pentru semnificațiile termenului, trimitem la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și subtil. Numai că acestea sînt înțelesuri care, pe de o parte, au fost uzurpate de istorie și convertite în negativul lor, pe de altă parte, ele au generat și un alt sens, cel de-al treilea, și anume: sensul psihanalitic, de refacere morală interioară, de îndepărtare a răului, de defulare și calmare a ființei umane. Să ne reamintim acum scenografia care a însoțit demontarea omului de bronz de la București: lanțul cel care nu avea veriga slabă de care a tot
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E (2011, coautor); România, 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatist (2012, coautor); bajanaruliviu@yahoo.com Radu CLIT, psiholog clinician, psihoterapeut, psihanalist, psihodramatist. Doctor în Studii psihanalitice la Universitatea Paris VII, cu teza Cadre totalitaire et fonctionnement narcissique, în 1999. A publicat: Cadre totalitaire et fonctionnement narcissiaque (2001, cu o versiune în limba română apărută în 2004); La sexualité collective: de la révolution bolchevique à nos jours (2007
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]