29,373 matches
-
duse la două niveluri diferite și paralele, incompatibile între ele pentru conștiința lui de sine: pe de o parte, nivelul Ťistoricť, organizat în funcție de o schemă de adecvare la o situație alienantă, iar pe de alta nivelul Ťmiticť, adică structura sa psihică profundă, organizată în funcție de o schemă simbolică" (p. 219), omul modern istoric continuând inconștient să trăiască în funcție de aceleași categorii ca și omul premodern. Mitanaliza propune, de fapt, abordarea fiecărei scrieri dintr-o perspectivă dublă: ca operă originală, singulară, ca Schöpfung, dar
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
ci o "normă permanentă și stare fundamentală" (Pierre Kohler), prin urmare o constantă a spiritului uman, un "eon spiritual" (Eugenio d^Ors). Dincolo de statutul său estetic propriu-zis și de desfășurarea sa temporală, avem a face cu personalități baroce, cu structuri psihice incorporate în "fizionomii" intrinseci: Fizionomiile pot fi accidentale sau, la un moment dat, asidue, consecvente, și cînd ele ajung să exprime un model, o structură temperamentală identică conduc la tipologie. Tipologia se combină cu datele particulare ale stilului, dar și
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
în jiletcă... El ia jiletca, o scotocește mult și adânc Bravând... Foamea e la fel ca frica. Sau Frica precum foamea. Trebuie să cercetez. Frica și foamea. Foamea și frica. Două stări umane limită. Foamea, ca detresă biologică. Frica, una psihică. Amândouă generatoare de mari dezechilibruri, - sau de aranjamente social-politice. Cu reversul lor imposibil de ocolit, de amânat: REVOLUȚIA!... Identice ca mobiluri ale istoriei și identitare în acțiunea lor literară... întâlnire întâmplătoare, prin 1960, cu o prostituată cunoscută și care acum
Frica!... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8033_a_9358]
-
Covrig Roxana Judecătorul, care a refuzat eliberarea lui Cristian Cioaca pe 28 decembrie, și-a motivat decizia prin semnalele de afecțiuni psihice pe care le dă polițistul. El a identificat o serie întreagă de patologii care conduc la deformarea realității. Potrivit motivării judecătorului George Matei, Cristian Cioaca crede că toată lumea îi dorește râul și conspira împotriva lui. Din declarațiile polițistului reiese că
Cioacă deformează realitatea. "Crede că toată lumea vrea să-l ucidă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80357_a_81682]
-
că toată lumea îi dorește râul și conspira împotriva sa, dorește să-l ucidă". Judecătorul mai precizează că organele de urmărire penală ar trebui să se asigure că polițistul este o persoană capabilă "să răspundă penal inclusiv din punct de vedere psihic". Apărarea polițistului precizează că profilul lui Cioaca nu este cel al unui "psihopat periculos și diabolic care distruge un cadavru". Motivarea apărării este neglijență. Mai clar, avocata susține că în cazul în care profilul lui Cioaca ar fi fost cel
Cioacă deformează realitatea. "Crede că toată lumea vrea să-l ucidă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80357_a_81682]
-
spre asigurarea progresului mondial, ci fiecare gîndește pentru sufletul lui. De aceea, o filozofie nu poate fi asumată decît de cel care a elaborat-o. Și astfel, filozofia e o artă a consolării și o tehnică a dobîndirii unui echilibru psihic. Restul e sarabanda orgoliilor înveșmîntate în fireturi de gală și în canafi de potcapuri academice. Și dacă rostul filozofiei e să ne împace cu lumea, tot ceea ce scriem trebuie să fie expresia unei atitudini. Atitudinea aceasta are valabilitate doar într-
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
în acest univers enorm adus în contextul poeziilor din Craterul Platon, să evite glisarea curentă a altor autori fanteziști, de la cosmic la comic. La câțiva centimetri numai de ridicolul figurativ ce abia așteaptă să apară din "teaca proceselor organice și psihice", Liviu Ioan Stoiciu se repliază brusc și adecvat, schimbând registrul, mutând accentele, trecând de la o gravitate prea marcată, riscantă sub raport artistic, la oralități bine înscenate. Apar frecvent pauze de respirație în construcțiile fantasmatice, fragmente de realism într-o mare
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
cu irlandezul Brian Magee (35 de ani). Vineri seară, a avut cântarul oficial pe care ambii pugiliști l-au trecut cu brio. “Nu am avut probleme în a ajunge la greutatea dorită, sunt plin de energie. Sunt pregătit fizic și psihic și aștept cu nerăbdare să urc în ring. Îl respect pe Magee, dar cel mai bun va câștiga”, a declarat Lucian Bute, citat de. Bute, 27 de victorii din tot atâtea partide, dintre care 22 prin KO. Pugilistul român a
Box: Bute este pregătit pentru meciul cu Magee () [Corola-journal/Journalistic/77205_a_78530]
-
creatori și publicul. Un director de festival nu poate nimic fără cei din jurul său. Un director de festival împarte cu oamenii săi succesul, reușita și își asumă singur neîmplinirile. Timp de trei ani, am muncit dincolo de limitele mele fizice și psihice, am îndurat aroganțe, comentarii viscerale care nu vizau, nicidecum, ideea și spiritul Festivalului, ci exclusiv persoana mea. Am citit printre rînduri polițele care mi se plăteau pentru cu totul alte lucruri și nu pentru ceea ce a devenit FNT-ul. Am
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
doilea nivel, copilul Pip e invitat (angajat, deducem iarăși noi, cititorii, beneficiari ai unei experiențe superioare) să vină zilnic în casa bogatei și terifiantei domnișoare Havisham pentru a oferi companie fiicei ei adoptive, Estella. Domnișoara Havisham este o femeie traumatizată psihic, izolată de lume după decepția din tinerețe, cînd - victimă a unui escroc sentimental - a fost abandonată în ziua căsătoriei (deși bătrînă acum, ea poartă încă hainele din clipa trăirii șocului emoțional, iar decorul domestic i-a rămas încremenit în acea
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
pe care el i le-a administrat au transformat-o într-o pocitanie: "o femeie bătrîioară, sfrijită", care "semăna mai mult cu o enormă pasăre uscățivă decît cu o femeie". În vasta operă a scriitorului, e recurentă degradarea fizică și psihică a femeii. Ne amintim de apariția cutremurătoare a mamei lui Tarabas, suferind atît din cauza soțului, cît și din cea a fiului: printre păsările din curte, bătrîna, "îngăimînd găinile, scotea sunete ascuțite, piuia, cotcodăcea. Șuvițe de păr gri-gălbui îi cădeau pe
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
al Mihaelei Mâlea Stroe. Poezia este pentru ea o cale de împăcare cu propriul sine, mai mult decât o tentativă de comunicare cu ceilalți. Un prieten secret cu care conversează în momentele de singurătate sau de deruta existențiala, un debușeu psihic pentru reglarea tensiunilor afective pozitive sau negative. Tonul intimist, tristețea singurătății asumate cu demnitate, spectacolul unei nefericiri reale sau imaginate, privit oarecum din exterior, precum un cadru de film sunt, poate paradoxal, notele dominante ale poemelor care compun primul grupaj
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
autorului. Romanticul Negruzzi își pune o iscălitură vizibilă pe text, așa cum a făcut-o în Zoe, O alergare de cai, Au mai pățit-o și alții. în final, se detașează spectaculos de drama povestită pînă atunci și restabilește enorma distanță, psihică și estetică, dintre ficțiunea romantică și autorul romantic - acesta din urmă luînd un aer inevitabil blazat ("Acest fel fu sfîrșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei. La monastirea Slatina, zidită de el, unde e
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
complexului oedipian ne-a incitat la o rememorare a tot ce a fost omul Panait Istrati și opera scriitorului, spre a încerca să recunoaștem și să acceptăm cele două etichetări. Dar n-a fost posibil. Cu toate frustrările și decompensările psihice din cauza privațiunilor materiale, un Istrati delincvent, cum scrie la carte, chiar pentru perioada juvenilă, e foarte greu de determinat și nici Petre Pandrea n-o face. Existau condițiile obiective să fie astfel, dar n-a fost. între delincvență și vagabondaj
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
apoi psihiatrii au extras schema rivalității fiului față de tată și o aplecare incestuoasă față de mamă. Astăzi asistăm la o lărgire a sensului peste limită. Or, îndepărtarea de sensul primar riscă o falsificare a însăși denumirii complexului care duce la anomalii psihice observabile, cu efecte asupra comportamentului. înțelegând astfel lucrurile, vom constata că raporturile sentimentale ale lui Istrati cu mama, o spălătoreasă foarte săracă, trăind la marginea societății brăilene, o lume a portului, oricum pestriță, erau raporturi de o altă coloratură decât
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
material, cu debutul în copilărie. Amintirile lui Panait Istrati, toate mărturiile cu caracter autobiografic adunate de Al. Talex în volumul Cum am devenit scriitor, au o puternică marcă sentimentală, cu o unică notă dominantă. Ca să dăm un nume acestei tensiuni psihice, am putea să-i spunem complexul sărăciei. Acesta îi structurează personalitatea și este suportul de bază pentru alte acte și trăiri ce fac parte din algoritmul comportamental al lui Istrati, cel dinainte și cel de după afirmarea ca scriitor. De aici
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
zguduitoarele Ultime cuvinte.... Eșecul total va veni mai târziu, după masivul succes literar și publicistic internațional temporar, neegalat de nici un alt scriitor român, nici în timpul vieții, nici postum. Epilogul a fost sincera Spovedanie a unui învins. Caracterul lui, adică individualitatea psihică, i-a fost primul și cel mai puternic adversar, încât i se poate aplica proverbul chinez: "semeni caracter și culegi un destin".
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi combătută vînturînd argumente abstracte sau vehiculînd clișee ideologice. Este nevoie de altceva, de o cunoaștere intimă a mecanismului său patogenic, de o demontare a elementelor din care această patologie psihică poate lua naștere. În această privință, cartea lui Amos Oz este un exemplu privilegiat. Mai rar un dozaj atît de convingător de sinceritate biografică și de luciditate analitică. Nu-ți trebuie cine știe ce fler ca, străbătîndu-i paginile, să-ți dai seama
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
mai bună a emoției e aceea de sentiment care se propagă involuntar. O emoție voluntară este un non-sens. Unei emoții nu poți să-i ții piept, ci poți doar să-i atenuezi efectele nelăsîndu-te încărcat prea mult de sarcina ei psihică. După felul cum poți filtra înrîurirea contaminatoare a lumii se măsoară libertatea și implicit inteligența ta. De aici nu trebuie să se înțeleagă că rețeta inteligenței stă în izolarea de semeni, ca și cum, întorcîndu-le spatele, îți poți alimenta gîndirea numai cu
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
aici nu trebuie să se înțeleagă că rețeta inteligenței stă în izolarea de semeni, ca și cum, întorcîndu-le spatele, îți poți alimenta gîndirea numai cu emoțiile personale. Din fericire, sihăstria nu este o chezășie a libertății de gîndire, pentru simplul motiv că psihicul noastru se hrănește la propriu cu emoțiile primite din mijlocul grupului în care respirăm. Așa cum ne hrănim trupul cu nutrimente și ne umplem plămînii cu aer, tot așa ne alimentăm mintea cu dispozițiile anturajului și ale societății. În lipsa lor, ne-
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
cărți a acesteia, timp în care consultările erau, inerent, destul de frecvente). Titlul nu se referă numai la binecunoscutul joc pe care Nell ajunge să-l joace (cîștigînd întotdeauna spre disperarea ei) cu băieții lui Tig, ci la monopolul emoțional și psihic pe care Oona l-a exercitat asupra lui Tig și implicit asupra lui Nell ani de-a rîndul, după ce această varianta light a Zeniei din The Robber Bride, îi manipulase perfid ca ea să-și poată vedea liniștită de viață
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
avea insomnii, apoi au urmat depresiile și căderile nervoase. În cele din urmă ea va suferi un atac cerebral (tocmai cînd părea că se simte mai bine) și va muri în casa pe care chiar Nell i-o cumpărase (problemele psihice ale Oonei conduseseră în timp și la probleme financiare). Casa fiind pe numele ei, tot ea va trebui s-o vîndă. În felul aceasta află de existența entităților din titlu, mai precis de prezența unui tunel de legătură între lumea
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
devenit copil și, cînd acesta din urmă nu mai poate fi nici măcar un ascultător fidel, nouă cititorilor. "We all become stories", ni se spunea în Entitites. În The Boys at the Lab, deja am devenit. Atacuri cerebrale, Alzheimer, alienare, boli psihice, traume, căderi nervoase, iată elementele ce compun fundalul acestor ultime nuvele semnate Margaret Atwood, care alternează constant nostalgia și implicarea emoțională cu simpla relatare și detașarea auctorială. Folosind cele trei ingrediente fundamentale în alchimia transformării trecutului în prezent: memoria, percepția
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
nu-și dă seama. Și astfel, așa cum un nesimțit uită că flatulența este un act al singurătății pe care nu are voie să-l săvîrșească niciodată în societate, tot așa flatulentul din cea de-a doua categorie, cea a intoxicării psihice, ignoră înrîurirea fetidă pe care o poate avea asupra anturajului. El strică aerul cu aceeeași ușurință cu care o face și cel din prima categorie, cu deosebirea că acum nu de vînturi propriu-zise e vorba, ci de lipsa îngrijorătoare a
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
e vorba așadar de cît de bine știi să te folosești de propriile emoții, modulîndu-le și preschimbîndu-le în resorturi interioare menite a-ți asigura un tonus de supraviețuitor, cum nu e vorba nici de arta de a-ți transforma tensiunile psihice în mijloace estetice de încîntare a celor din jur, ci e vorba ceva mult mai simplu: de putința de a te înțelege bine cu ființele cu care s-a întîmplat să fii contemporan. Emoția nu e o condiție a împlinirii
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]