1,943 matches
-
această terapie protetică bolnavii tineri cu camera pulpară voluminoasă și copiii în perioada de creștere, deoarece terapia prin protezare fixă poate bloca dezvoltarea suturilor. Mijloacele protetice mobile parțiale au contraindicații restrânse: -acestea sunt dictate de starea generală alterată sau un psihic neechilibrat; -infecțiile cronice sau acute (lues, TBC, actinomicoză) sau leziuni precanceroase contraindică aplicarea protezelor parțiale mobile până la rezolvarea lor; -cavitățile orale neasanate nu beneficiază de terapie prin proteze mobilizabile decât după asanarea lor; -câmpurile protetice nefavorabile necesită în prealabil o
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
psihanaliza (S. Freud, J. Lacan). Importantă imaginilor în abordările psihanalitice se datoreaza corelației dintre acestea și subconștient. Dacă S. Freud vorbește despre procese psihice primare, adică subconștientul reprimat din imaginarul mental al viselor, J. Lacan oferă o nouă formă structurală psihicului, care constă dintr-o ordine imaginara, reală și simbolică. Christian Metz (1982) pornește de la perspectiva psihanalitica a lui Lacan și prezintă actul de identificare care poate fi depistat în orice spectator de cinema. Contrar ideii că spectatorul se identifică în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dacă aș putea s-o duc de pe o zi pe alta. La condițiile economice, materiale, sociale puse la dispoziție de o șleahtă de persoane infantile, dar lacome până la dezumanizare, ar fi imposibil de rezistat dacă nu ar sări în ajutorul psihicului meu torturat, acea sclipire dumnezeiască a umorului, care să-mi producă automat tresărirea binefăcătoare a râsului în toată ființa mea. Și credeți-mă, că umorul cel mai gros, mai suculent și gâlgâitor vine din partea oamenilor Puterii, adică din partea celor care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sunt stresate, laptele sărmanul e complet deprimat, plin de azotați, nitrați și vai, chiar de antibiotice, făina nici nu mai e făină, ci un fel de praf, plin de pesticide și hormoni notați cu E, cireșele sunt și ele cu psihicul la pământ, fiind recolorate și reparfumate artificial (cu parfum de cireșe, dar ce credeați?), măslinele sunt vopsite în negru, să pară chiar măsline și așa mai departe. Și ca să nu mă pun contra progresului, încerc și eu să mănânc mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
despre religie asumate de cercetătorii ei. Este posibil să distingem cel puțin șapte tipuri diferite de concepții despre religie: 1. Religia ca stadiu primitiv al evoluției sociale (A. Comte); (a se vedea Comte, 1999). 2. Religia ca studiu al evoluției psihicului individual (Freud); (a se vedea Freud, 1939, 1991). 3. Religia ca instrument ideologic în raporturile de dominare (în secolul al XIX-lea Marx, în secolul al XX-lea Horkheimer și T. F. Adorno); (a se vedea Horkheimer, Adorno, [1947] 2002
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
extratemporală" (adică la alt diapazon decât acela obișnuit, eliberat de "orice contingență"), printr-un "dozaj exact de memorie și uitare"17. Cu alte cuvinte, memoria involuntară scoate la lumină un întreg cortegiu de lucruri "uitate", de "reminiscențe" (conținuturile refulate ale psihicului sunt doar o categorie aparte), iar acest proces, o dată pornit, se cere consumat până la capăt printr-un intens "efort de rememorare" ce poate reuși sau eșua, după caz. În una dintre cele mai consistente lucrări dedicate problemei, Paul Ricoeur sublinia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
căutarea timpului pierdut nu rămâne, totuși, un roman tributar exclusiv bergsonismului (i.e. antiintelectualismului, vitalismului). Îndatorat în mare măsură și idealismului, și tradiției de tip galic, cartezian, Proust anticipează de fapt și unele postulate ale fenomenologiei, de vreme ce explorează sursele primare ale psihicului fără a renunța la ordine, la sens. De aceea s-a și spus că romanul proustian este o "catedrală" (lucru de neconceput, dacă scriitorul ar fi ascultat doar de "vitalistul" Bergson) și, nu mai puțin, o "comedie umană" rescrisă la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de transfigurare) ar ține de "formă", și nu de "conținuturi" (epicul, "amintirile", "documentul" în sine). Așa se explică de ce "forma" romanului lovinescian se cristalizează atât de lent, ca o expresie sublimată a dialogului dintre "ficțiunea romanțată" (atribuită predispozițiilor inconștiente ale psihicului) și construcția arhitecturală (semn al voinței de a crea, după dezideratul călinescian, durabil și monumental). Nu întâmplător, dacă în Bizu, pentru a putea vorbi mai adânc despre sine (adică la modul impersonal simbolic, fără ajutorul confesiunii), romancierul problematiza statutul personajului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
controverse din domeniul psicologic și chiar sociologic"75. Pe ce se baza autorul lui Bizu când făcea asemenea afirmații provocatoare? Bineînțeles, pe infailibilitatea psihanalizei, știință inovatoare la acea vreme, care părea că descoperise metoda cea mai eficientă de interpretare a psihicului uman. Pe de altă parte, merită reținută nuanța că nu literatura constituie aici obiectul controversei, ci psihologia ori sociologia, discipline cărora li se subordonează, de fapt, critica literară, ca o activitate secundară. Într-adevăr, pentru Lovinescu sarcina criticii consta în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
must fight off effeminacy day by day. Woman and nature stand ever ready to reduce the male to boy and infant". 165 Camille Paglia, op.cit., p. 20. Paglia sancționează, de pildă, pe Freud, care a privilegiat elementul lingvistic în explicarea psihicului, pentru a evidenția, în schimb, rolul major al imaginii, al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de pildă, pe Freud, care a privilegiat elementul lingvistic în explicarea psihicului, pentru a evidenția, în schimb, rolul major al imaginii, al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
supraveghere în spatele biroului său, încât să poată verifica personal funcționarea microfoanelor. Erau cheia puterii sale"16. După filare, urmează arestarea și interogatoriul. Spațiul de anchetă oglindește perfect dorința cadrelor de a semăna groaza. Transportul de la celulă la locul anchetei afectează psihicul învinuitului și-i slăbește puterea. Camerele de anchetă sunt amplasate de cele mai multe ori în subteran. Eventualele ferestre sunt dotate cu gratii și obloane pentru a împiedica strigătele să iasă, dar și pentru a induce teroarea închisorii. Fiecare anchetator conduce interogatoriile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Cărțile mele sunt fraze scrise pentru mine sau împotriva cuiva, pentru a nu acționa"190. Tratat de descompunere este așadar, o terapie împotriva deznădejdii, este "expresie tragică a exilului românesc"191. Constantin Noica afirmă că în afară de maladiile trupului și ale psihicului, există și maladii de ordin superior, ale spiritului, care reflectă carența sau refuzul generalului, individualului, determinației din ființă. După fiecare carență sau refuz în parte, jonglând cu termeni din limba greacă, le denumește "catholita", "todetita", "horetita", "acatholia", "atodetia" și "ahoretia
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spiritului, intrăm, pe mâna lui Noica, în zona crepusculară a speculativului, fiindcă, oricât aș evita să observ, construcția patologiei spiritului mi se arată mai degrabă ca artefact al sofisticii", anunță Nicoleta Sălcudeanu, acceptând totuși că exilul stă la granița dintre psihic și spirit, iar două dintre maladii "ar putea îmbogăți cu nuanțe descriptive boala desțărării"192. Exilul presupune schimbări de ordin moral, sufletesc, presupune denaturarea ființei, deci, la extrem, îmbolnăvirea ei. Exilatul este privat de caracteristicele identității înnăscute la care nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să ceară iertare, de exemplu, să își recunoască limitele sau să se pună și în locul celorlalți. Ce este de făcut? Augusto Cury ne spune că în ziua de astăzi, când crede elavem o generație de copii și tineri mai bolnavă psihic decât oricare alta din istorie (copii care dezvoltă obsesii, panică, timiditate, agresivitate...), nu ajunge să fim părinți (sau profesori) buni, ci și inteligenți. Exemplu de bune practici... Părinții buni dau cadouri, părinții inteligenți dăruiesc propria lor ființă Părinții buni au
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
lumea profană, nu numai de lumea cultă până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin, psihiatria, conturată ca știință, reprezintă o rezultantă istorică a unor condiționări lente și laborioase ale concepțiilor despre psihic completate de descoperirile de importanță ale fiziologiei nervoase. În special în "Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă", această viziune este pregnantă. Abilitatea cu care este condusă ideea determinismului istorico-biologic evidențiază capacitatea de mare sinteză și gândirea dialectică, familiară autorului. Lucrarea este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gândire, voință, dar ceea ce se poate afirma este că niciodată nu s-a constatat nici sentiment, nici gândire, nici voință fără funcționarea organică, cu alte cuvinte fără o activitate materială""125. Mai departe, în aceeași prelegere, C. I. Parhon afirmă: "Psihicul întreg se găsește, astfel, redus la o influență chimică; el nu se poate dezvolta nici menține dacă iodul lipsește. Un astfel de rezultat aruncă o lumină nouă asupra fiziologiei gândirii". Sub această incidență trebuie privită activitatea lui C. I. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
internă reprezintă o contribuție la „înțelegerea filozofică“. Obiectivul și subiectivul nu pot fi despărțite. Ele nu reprezintă două lumi diferite, între care ar exista doar relații ce țin de domeniul cercetării empirice. „Paralelă înșelătoare: psihologia tratează despre procese în sfera psihicului, ca fizica în cea a fizicului. A vedea, a auzi, a gândi, a simți, a voi nu sunt în același sens obiectele psihologiei cum sunt mișcările corpurilor, fenomenele electrice etc. obiecte ale fizicii. Aceasta o poți vedea din faptul că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de "vorbitor" / 199 Partea a doua: Determinările și relațiile limbii / 207 Știința lingvistică / 207 Conștiința lingvistică / 211 Competența lingvistică / 218 Determinismul lingvistic / 224 Limbă și tradiție / 228 Limbă și cultură / 232 Cultivarea limbii / 238 Limbă și gîndire / 241 Limbă și psihic / 249 Limbă și realitate / 251 Limbă și valoare / 258 Libertatea lingvistică / 263 Obiectiv și subiectiv în limbă / 268 Partea a treia: Relațiile și determinările filozofării / 275 Implicarea limbii în particularizarea filozofiei / 275 Trăsături ale limbii ca trăsături ale textului filozofic
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivelul textelor, care cuprinde actele lingvistice și realizările acestor acte3. Primul nivel vizează, prin urmare, o facultate general umană, și aceasta explică de ce vorbirea este general umană și la fel este relația acestei facultăți cu alte facultăți general umane (precum psihicul sau gîndirea) sau manifestarea acestei facultăți a limbajului prin folosirea unei limbi cu manifestările altor facultăți (precum cultura). Pentru nivelul al doilea există posibilitatea unor specificări prin numele specifice ale limbilor, dar tot aici s-ar putea include și conceptul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca o cauză a schimbării limbii și a schimbării în limba populară, admit și existența unei baze psihologice la același aspect al limbii. Astfel, urmîndu-l pe Hermann Paul, A. Philippide menționează printre factorii care contribuie la schimbarea lingvistică și modificarea psihicului. Această bază psihologică (pe care G. Ivănescu o numește bază spirituală, fiindcă este alcătuită din psihic și din cultură), ca factor al schimbării lingvistice, întrunește aspectele psihice, logice și cognitive care acționează în procesul cunoașterii și al comunicării, încît trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
baze psihologice la același aspect al limbii. Astfel, urmîndu-l pe Hermann Paul, A. Philippide menționează printre factorii care contribuie la schimbarea lingvistică și modificarea psihicului. Această bază psihologică (pe care G. Ivănescu o numește bază spirituală, fiindcă este alcătuită din psihic și din cultură), ca factor al schimbării lingvistice, întrunește aspectele psihice, logice și cognitive care acționează în procesul cunoașterii și al comunicării, încît trebuie admis pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterii și al comunicării, încît trebuie admis pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi pusă la îndoială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spre forme tot mai complexe 295. Limbă și psihic Psihologii subliniază că fără înțelegerea adevăratei na-turi a vorbirii omenești, cunoașterea dezvoltării intelectului uman ar rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]