1,093 matches
-
remarca faptul că aceasta se intersectează cu psihologia, de la care preia modelul de a gândi obiectul, cu filozofia de la care preia metoda de studiu, cu psihiatria de la care preia materialul clinic și cu antropologia de la care preia spiritul științific. Scopul psihopatologiei este de a construi un „discurs epistemic” care să exprime coerent și riguros, semnificația obiectului cercetării sale. Acest „discurs epistemic” va constitui replica obiectului cunoscut. Deși este același lucru, ca obiect al cercetării pentru psihiatrie el va avea altă configurație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acest „discurs epistemic” va constitui replica obiectului cunoscut. Deși este același lucru, ca obiect al cercetării pentru psihiatrie el va avea altă configurație, venind dintr-o intenție metodologică diferită și aducând alte date de cunoaștere științifică. 4) Raporturile de interferență Psihopatologia nu are numai raporturi de tipul celor mai sus menționate. Ea se intersectează ca domeniu de interes științific și cu alte discipline umane în care „nebunia” a fost tratată ca „temă” în contextul manifestărilor umane, atribuindu-i-se însă semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai sus menționate. Ea se intersectează ca domeniu de interes științific și cu alte discipline umane în care „nebunia” a fost tratată ca „temă” în contextul manifestărilor umane, atribuindu-i-se însă semnificații dintre cele mai diferite. Domeniile cu care psihopatologia manifestă cele mai directe și imediate interferențe sunt următoarele: filozofia, religia, morala, cultura (arta plastică, literatura), estetica etc. Interesul pentru nebunie este constant ca prezență în aceste domenii și el este înțeles și tratat în raport cu valorile morale, culturale, religioase, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt următoarele: filozofia, religia, morala, cultura (arta plastică, literatura), estetica etc. Interesul pentru nebunie este constant ca prezență în aceste domenii și el este înțeles și tratat în raport cu valorile morale, culturale, religioase, ca o abatere de la normele acestora. În cazul psihopatologiei, valoarea obiectului său, persoana umană aflată în stare de suferință psihică, poate fi apropiată de modul de a vedea și înțelege omul din sfera disciplinelor de mai sus, fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoana umană aflată în stare de suferință psihică, poate fi apropiată de modul de a vedea și înțelege omul din sfera disciplinelor de mai sus, fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen de raporturi ale psihopatologiei cu alte discipline umane privește, cum spuneam mai sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele juridice, psihoterapia bolilor psihice, educația specială etc. Datele psihopatologiei contribuie mult la înțelegerea multor aspecte ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și sociopatii, de atitudine terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și sociopatii, de atitudine terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că psihopatologia aduce un aport original deosebit de importantă, în sfera disciplinelor umane, contribuind la adâncirea cunoașterii ființei umane. Aceste cunoștințe nu sunt izolate, ci ele se articulează, așa cum s-a arătat mai sus, cu celelalte discipline umane, prin raporturile care există între
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
et practique des maladies mentales, Paris, 1881. Magnan, V., Leçons cliniques sur les maladies mentales, Paris, 1893. Manfredi, M., L’irrazionale vissuto, Dedalo libri, Bari, 1972. Marcelli, D., Les états limites en psychiatrie, PUF, Paris, 1981. Marcelli, D., Tratat de psihopatologia copilului, E.F.G., București, 2003. Marie, A., Traité international de psychologie pathologique, Vol. I-III, Alcan, Paris, 1911. Marnani, G., „Iatrogénitalité” în Evol.Psychiat., 54, 1989. Masserman, J., Principes de psychiatrie dynamique, PUF, Paris, 1956. Mayer, H., Compendium der Neurologie und
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Anormalitate: stare de dezechilibru funcțional fizic și psihic care se opune normalității, resimțită de individ ca o schimbare generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie, anticipația anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personal, ci constituind efectul unei influențe externe care se exercită asupra lui. Exemple: automatismul mintal, delirul de influență etc. Zoofilie: perversiune sexuală caracterizată prin satisfacerea plăcerii erotice cu animale. Zoofobie: frica patologică, nejustificată, de animale. CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVENIMENTE DIN ISTORIA PSIHOPATOLOGIEI Hipocrate (450-335 î. Cr.) Grecia Teoria constituțiilor și humorilor. Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides, Gorgias, Protagoras, Republica, Legile). Reflecții despre nebunie Aristotel (348-322 î. Cr.) Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele L.A. Seneca (55 î. Cr.-39
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Schizophrenias(1911) Al. Obregia (1860-1937) România Curs de psihiatrie (1911-1912) Ciclofrenia Clifford Beers (1876-1943) S.U.A. A Mind that Foud Itself(1938) H. Noguchi (1876-1928) S.U.A. Pune în evidență Treponima palidum în leziunile cerebrale de natură sifilitică K. Jaspers (1883-1969) Germania Psihopatologia generală (1913) J. Wagner von Jauregg (1875-1940) Austria Malariaterapie(1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1917) A. Adler (18701937) Austria Psihanaliza C.G. Jung (1875-1961) Elveția Psihanaliza. Psihologia abisală H. Rorschach (1884-1922) Elveția Psihodiagnosticul E. Kretschmer (1888-1964) Germania Constituția și caracterul. Psihologia medicală (1924) C. von Monakow (1853-1930) Elveția Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Introducere biologică în studiul neurologiei și al psihopatologiei (1928) J.B. Watson (1878-1958) S.U.A Psihologia comportamentului (Behaviorismul) H. Wallon (1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de teoria cercetării științifice, Editura Polirom, Iași, 2005. M. de Unamuno, Le sentiment tragique de la vie, Gallimard, Paris, 1937. A. Schopenhauer, Sie Welt als Wille und Vorsfellung. Mai exact spus, psihologia se constituie ca „domeniu epistemic” despre persoana umană, iar psihopatologia ca un „discurs epistemic” despre anormalitatea acesteia. C. Enăchescu, Fenomenologia Nebuniei, Editura Paideia, București, 2003. C. Enăchescu, Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. C. Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iași, 2004. P. Accoce; P. Rentchnick, Les
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos, cunoașterea factorilor de mediu traumatizanți, modul lor de acțiune și reacțiile diferențiate la aceiași factori de mediu, în funcție de starea sistemului nervos: normală, fragilizată anterior sau cu leziuni preexistente. Să nu uităm faptul că în domeniul psihopatologiei infantile sunt foarte frecvente și tulburările afective și de comportament, reactive la mediu (acele nevroze sau psihopatii ale copilului) în strânsă dependență cu handicapul vorbirii. Etiologia acestui handicap fiind complexă, se referă la factori endogeni, psihogeni cât și la carențele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Participări la: stagii și cursuri de formare, burse, granturi, proiecte de cercetare, studii clinice, conferințe și simpozioane naționale și internaționale. A publicat numeroase articole în țară și în străinătate. Coautor și autor al multor volume, ca, de pildă: Elemente de psihopatologie și psihologie clinică (2004, 2006), Scheme cognitive în depresie (2008), Psihopatologie și psihologie clinică vol. I și II (2010). Camelia Dindelegan, Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Ediția a II-a revăzută și adăugită (c) 2012 Institutul European Iași pentru
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cercetare, studii clinice, conferințe și simpozioane naționale și internaționale. A publicat numeroase articole în țară și în străinătate. Coautor și autor al multor volume, ca, de pildă: Elemente de psihopatologie și psihologie clinică (2004, 2006), Scheme cognitive în depresie (2008), Psihopatologie și psihologie clinică vol. I și II (2010). Camelia Dindelegan, Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Ediția a II-a revăzută și adăugită (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
numeroase articole în țară și în străinătate. Coautor și autor al multor volume, ca, de pildă: Elemente de psihopatologie și psihologie clinică (2004, 2006), Scheme cognitive în depresie (2008), Psihopatologie și psihologie clinică vol. I și II (2010). Camelia Dindelegan, Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Ediția a II-a revăzută și adăugită (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, OP. 1 C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, OP. 1 C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DINDELEGAN, CAMELIA Psihopatologie și psihologie clinică / Camelia Dindelegan ed. a II-a, rev. și adăug. Iași, Institutul European, 2012 2 vol. ISBN 978-973-611-838-8 Vol. 1. 2012 ISBN 978-973-611-839-5 I. David, Daniel ( pref.) 616.89 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2012 ISBN 978-973-611-839-5 I. David, Daniel ( pref.) 616.89 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA CAMELIA DINDELEGAN Psihopatologie și psihologie clinică Ediția a II-a revăzută și adăugită Volumul I Introducere de Daniel DAVID INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Introducere (Daniel DAVID) / 11 Capitolul 1. Psihopatologia / 13 1.1. Delimitări conceptuale / 13 Capitolul 2. Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mintale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA CAMELIA DINDELEGAN Psihopatologie și psihologie clinică Ediția a II-a revăzută și adăugită Volumul I Introducere de Daniel DAVID INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Introducere (Daniel DAVID) / 11 Capitolul 1. Psihopatologia / 13 1.1. Delimitări conceptuale / 13 Capitolul 2. Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mintale / 19 2.1. Strângerea informațiilor / 21 2.2. Instrumente de evaluare / 25 2.2.1. Validitatea / 26 2.2.2. Fidelitatea / 27 2.2.3. Testele biologice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asimilate în psihologie dincolo de domeniul clinic. Lucrarea de față se adresează atât studenților la psihologie cât și celor interesați de problematica complexă a practicii clinice, constituindu-se într-un volum didactic universitar foarte accesibil și pragmatic. Daniel DAVID Capitolul 1 Psihopatologia 1.1. Delimitări conceptuale Patologia (gr. pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină bolile. Psihopatologia (gr. psyche suflet/ psihic; pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a practicii clinice, constituindu-se într-un volum didactic universitar foarte accesibil și pragmatic. Daniel DAVID Capitolul 1 Psihopatologia 1.1. Delimitări conceptuale Patologia (gr. pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină bolile. Psihopatologia (gr. psyche suflet/ psihic; pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină tulburările psihice (David D., 2003)2. Definirea conceptului de psihopatologie a fost și mai este încă disputată datorită confuziei care se face
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină bolile. Psihopatologia (gr. psyche suflet/ psihic; pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină tulburările psihice (David D., 2003)2. Definirea conceptului de psihopatologie a fost și mai este încă disputată datorită confuziei care se face cu psihologia clinică. Dicționarul Larousse consideră că există o sinonimie între psihopatologie și psihologia patologică, care ar fi disciplina având drept obiect studiul tulburărilor de comportament, de conștiință
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care se instalează, evoluează și se termină tulburările psihice (David D., 2003)2. Definirea conceptului de psihopatologie a fost și mai este încă disputată datorită confuziei care se face cu psihologia clinică. Dicționarul Larousse consideră că există o sinonimie între psihopatologie și psihologia patologică, care ar fi disciplina având drept obiect studiul tulburărilor de comportament, de conștiință și de comunicare. Autorul acestuia consideră că psihopatologia se află la jumătatea drumului dintre psihologie și psihiatrie și completează abordarea clinică prin metode experimentale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]