1,593 matches
-
un episod hipomaniacal sau maniacal succede unui episod depresiv, ceea ce corespunde criteriilor DSM. Dar, chiar de la primul episod, problema posibilei existențe a unei tulburări bipolare se pune uneori în două situații particulare: - în funcție de intensitatea simptoamelor depresive asociate adesea unor manifestări psihotice, reușind să realizeze un veritabil tablou al melancoliei; - în funcție de apariția unui episod delirant acut asociat, în general, manifestărilor timice, fie ele și de amploare minimă. În primul caz, nu există elemente de certitudine, nu există decât factori de prezumție. În
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în general, manifestărilor timice, fie ele și de amploare minimă. În primul caz, nu există elemente de certitudine, nu există decât factori de prezumție. În cazul al doilea, problema care se pune este cea a unui debut posibil al patologiei psihotice. Dar și într-un caz și în celălalt, nu vom obține răspunsul decât în urma unei supravegheri pe termen mediu sau lung (4-5 ani), care să permită depășirea perioadei adolescenței și a aceleia a adultului tânăr. Această incertitudine de care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rigiditate lipsită de empatie (putem spune că aceasta este situația atât pentru Nathalie cât și pentru Christine). În cazul episoadelor delirante acute, unul dintre colaboratorii noștri a avansat ipoteza unei rupturi developmentale în opoziție cu o ruptură structurală de tip psihotic (Marcelli, 1998), pentru a explica această dificultate de a integra dimensiunea depresiei, sau mai exact de a renunța, inerentă adolescenței (vezi capitolul 6). Această dificultate este cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
școlară adaptată în cadrul unei internări într-un spital de zi. Totuși, eventualitatea identificării unei tulburări bipolare n-a fost evocată nici un moment, diagnosticul a rămas legat în mod sistematic de constatările făcute în copilăria mică atunci când domina ipoteza unei patologii psihotice. Totuși, realizarea rapidă a unei anchete privind antecedentele familiale constată, în familia tatălui, existența unei bunici și a unei mătuși care prezintă în mod sigur manifestări depresive și anxioase; în familia mamei, chiar mama însăși recunoaște că este depresivă și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiată, că există mai puține tentative de suicid la adolescenții cu tulburări de conduită decât la cei care au un alt diagnostic psihiatric non-timic (în studiul lor se referă la: tulburare emoțională, tulburare de personalitate, tulburare de adaptare sau una psihotică). De asemenea, pentru Gould și colab. (1998), tulburările de conduită cresc riscul apariției ideilor suicidare (și asta doar la băieți), dar nu pe acela al tentativei de suicid. Din punctul nostru de vedere, tulburările de conduită și mai târziu personalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
personalitate nu este stabilit decât cu prudență în adolescență, dar putem regăsi trăsături patologice de personalitate la unii adolescenți cu tentativă de suicid, în particular în cazul tentativelor de suicid repetate. Este vorba, cel mai adesea, de trăsături de personalitate psihotică (sau antisocială), ceea ce corelează cu tulburările de conduită evocate mai sus, sau de personalitate borderline. În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
multe tentative de suicid (14,7%) decât frații lor gemeni heterosexuali (respectiv 30,1%, 25,2% și 3,9%). Acest rezultat persistă chiar dacă sunt controlate depresia și consumul de substanțe care ar putea constitui factori de confuzie. SCHIZOFRENIA ȘI EPISOADELE PSIHOTICE ACUTE Mai rar, tentativa de suicid poate să apară într-un context psihotic, fie că este vorba despre un act impus (automatism mental), de o tentativă de a scăpa de o angoasă intensă, sau de o exaltare delirantă cu sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1%, 25,2% și 3,9%). Acest rezultat persistă chiar dacă sunt controlate depresia și consumul de substanțe care ar putea constitui factori de confuzie. SCHIZOFRENIA ȘI EPISOADELE PSIHOTICE ACUTE Mai rar, tentativa de suicid poate să apară într-un context psihotic, fie că este vorba despre un act impus (automatism mental), de o tentativă de a scăpa de o angoasă intensă, sau de o exaltare delirantă cu sentiment de invulnerabilitate. ALAIN - TENTATIVĂ DE SUICID, DEPRESIE ȘI HOMOSEXUALITATE Alain, 16 ani, se
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezent un prognostic bun”. Autorii disting în final trei grupuri: - 20% aproximativ dintre pacienți care pe termen lung apar ca normalizați și fără simptome; - 25% aproximativ dintre pacienți care au o evoluție foarte defavorabilă, prezentând o patologie psihiatrică încărcată, adesea psihotică, antrenând un handicap social pronunțat; - restul, cvasi majoritar (55% aproximativ) este alcătuit din pacienți care, fără a avea o patologie psihiatrică definită, sunt” captivii unei problematici legate în mod direct cu aceea din adolescența lor, care apasă asupra vieții lor
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fete (1,2%). Riscul global de deces anual prin sinucidere sau moarte violentă este astfel multiplicat de douăzeci de ori în raport cu subiecții de aceeași vârstă. Printre factorii predictivi ai unei evoluții letale sunt reperați, în afara sexului masculin, existența unei stări psihotice (diagnosticate la 6% dintre subiecți în momentul tentativei de suicid) și gravitatea intenționalității suicidare. Aceste cercetări indică foarte bine gravitatea potențială a unor tentative de suicid în adolescență și importanța evaluării cât și a supravegherii. Studiul lui Jeammet și Birot
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să amânăm prescrierea timp de două sau trei consultații pentru a obține o mai bună adeziune și încredere a adolescentului față de acest tratament. TIMOREGULATOARE Prescrierea unui medicament timoregulator trebuie avută în vedere în cazul unui episod depresiv grav cu manifestări psihotice congruente dispoziției, dar și în cazul unei schimbări a dispoziției, mai ales în sensul: stare depresivă-trecere la o stare maniacală sau hipomaniacală. Constatarea unui astfel de viraj sub tratament antidepresiv este foarte elocventă (Carlson și Strober, 1982). Mai puțin evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îndreptate asupra unor imagini parentale atât de fragile. O abordare familială complementară poate, de asemenea, să ofere părinților sprijinul necesar pentru a nu repeta cu această ocazie un nou episod depresiv. Aceasta înseamnă că în aceste depresii grave cu manifestări psihotice, îngrijirea medicală va fi întotdeauna multifocală, propunând uneori soluții instituționale (spital de zi). ALTE PSIHOTROPE, ANXIOLITICE, NEUROLEPTICE... Utilizăm aceste substanțe atunci când componenta anxioasă este majoră. Este în special cazul în unele „crize anxio-depresive” sau în unele „pericole de prăbușire depresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de cazuri de copii și adolescenți bipolari tratați cu risperidon în doză medie de 1,7 mg (adică o posologie relativ ușoară), ca urmare a eșuării tratamentelor anterioare. Ei au constatat un răspuns rapid intens și durabil asupra simptoamelor maniacale psihotice și agresive, tratamentul fiind continuat șase luni în doză medie, fără efect secundar major (în ceea ce privește toleranța neurologică în special) în afara unei creșteri în greutate. COMENTARII PRIVIND UTILIZAREA UNUI PSIHOTROP ÎN ADOLESCENȚĂ Trebuie să menționăm un risc inerent prescrierii acestei substanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispuși să-l recomande celor apropiați. Majoritatea consideră că este un tratament legitim, preferabil bolii pentru care a fost prescris. Tratamentul este indicat a fi prescris, de preferință, în cazul unui episod depresiv major, în special în prezența unor simptoame psihotice, în cazul tulburărilor bipolare și catatoniei. Se va apela la electroconvulsioterapie așa cum se procedează și la adult în următoarele situații: - un tablou clinic foarte sever; - un risc crescut de suicid; - în cazul necesității unui răspuns rapid; - în cazul absenței unui
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
boli, apariția pe o scenă, participarea la un interviu, susținerea unui examen, procesul unui divorț, pierderea locului de muncă, diferite conflicte în relațiile interumane etc., sau indirectă - de exemplu, situațiile de a locui împreună cu o persoană grav bolnavă, nevrotică sau psihotică, de a circula în lift cu o persoană claustrofobă etc.Ă; că majoră (declanșarea unui atac terorist, a unui război ș.a.m.d.Ă. Categorii de stres În categoria așa-numitelor life events se încadrează acele evenimente marcante în viață
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
responsabilă de a acționa ca o sursă suplimentară de stres. Este foarte important de menționat existența acelei categorii de persoane a căror viață familială se împletește foarte strâns cu cea a persoanelor foarte bolnave, a dependenților de alcool, de drog, psihotici, persoane cu handicap mental sever etc. În acest caz, stresul resimțit, dificultățile și frustrările trăite pot ajunge la cote alarmante. Aceste persoane pot suferi, în consecință, de o veritabilă epuizare (burn-oută, astenie extremă, ajungând până la fenomene de depersonalizare. Concluzii Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
noastre concrete cu viața reală”. Strângerea de mână este “un contact musculotactil, care este aproape un contact mintal” (Vaschide) este “evocatoarea unei întregi sensibilități ascunse”. Vaschide a cules date privind strângerea de mână a bolnavilor neurologici, a psihopaților și a psihoticilor, a muribunzilor. Din acest punct de vedere grafologia este o “demonstrare experimentală a psihologiei revelatoare a mâinii”. Determinarea calităților individului după scris a preocupat pe mulți încă din antichitate, cum rezultă din scrisorile lui Aristotel, Demetrius din Falera și Suetania
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
autosugestie poate contribui psihogen la înrăutățirea stării sale. Medicul contribuie și el la “fondul” de anxietate (de obicei, disimulată bine). De exemplu: teama de contagiune - în cazul bolilor infecțioase și epidemice; “teama de bolnav”, teama psihiatrului de actele agresive ale psihoticilor, demenților; teama medicului - bărbat de “fixare” afectivă a unei bolnave. La acestea se adaugă temerile și anxietățile medicului legate de eficacitatea actului medical: teama de “eroarea medicală” în diagnostic și tratament; „tracul” chirurgului înainte și în timpul operației; teama de a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sedare preoperatorie, ca agent - ușurând inducția anesteziei generale, ca sedativ - postoperator. S-au obținut analgezii în diverse situații. De asemenea, hipnoza este folosită în nevrozele actuale (angoasă, astenie), în anumite nevroze caracteriale, precum și în sindroame psihosomatice cronice. Se consideră că psihoticii nu sunt hipnozabili. În psihiatria infantilă, s-au tratat cazuri de enurezis, bâlbâieli, ticuri etc. Hipnoza nu presupune “somn”, ea poate fi o stare specială de veghe. În cazuri speciale, ea poate provoca sau vindeca leziuni. Autosugestia conștientă este proprie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
opinia noastră terorismul ar putea fi clasificat astfel: • terorism patopolitic, reprezentat de grupări naționaliste (ex. ANE, în S.U.A.) care "apără" interesele etniei sau culorii din care provin; acționează irațional, violența fiind singura și cea mai uzitată formă de exprimare; • terorism psihotic, reprezentat de persoane care provin de obicei, din familii dezorganizate, de indivizi cu probleme de adaptabilitate socială, de comportament care s-au aflat mult timp în șomaj sau n-au fost integrați organizațional. Aceștia, în general, atacă personalități politice; • terorism
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
crearea unei bucurii a cunoașterii. Sunt câteva simptome de evitat pe care merită să le trecem succint în revistă - aceasta pentru a le cunoaște și pentru a putea ieși din ele, pentru că și noi, profesorii, avem „păcatele” noastre. 1. Simptomul psihotic. Unii profesori transformă evaluarea într-un prilej de etalare a științei, a puterii, a personalității lor. Naturile psihotice abia așteaptă să demonstreze cât de „tari” sunt. Cu cine? Cu niște ființe plăpânde și neajutorate, care nu pot riposta tocmai pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
revistă - aceasta pentru a le cunoaște și pentru a putea ieși din ele, pentru că și noi, profesorii, avem „păcatele” noastre. 1. Simptomul psihotic. Unii profesori transformă evaluarea într-un prilej de etalare a științei, a puterii, a personalității lor. Naturile psihotice abia așteaptă să demonstreze cât de „tari” sunt. Cu cine? Cu niște ființe plăpânde și neajutorate, care nu pot riposta tocmai pentru că sunt încorsetate într-un mecanism tiranic și nimicitor. Să ne gândim, de pildă, la acei profesori care abia
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nevroza înseamnă tocmai un defect de comunicare și rezultatul unui minus de funcționare și eficiență a funcției de alter-ego, o continuă căutare înafară, o exterioritate a unei analogii eu-tu, neinstaurate sau pierdute (sublinierea mea, Gh. S.)174"; • psihozele, "[...] modelul psihotic se referă la boli mintale grave care dezorganizează psihismul până la disoluția persoanei și au un determinism corporal. În această optică apare evident că psihoza nu se poate delimita numai în cadrul unei patologii a nivelelor de conștiință și că ea trebuie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asupra credinței în adevăratul Dumnezeu la care aderă - puteam bănui acest lucru... -, aflăm că medicastrul scrie chiar în anul când Academia de Științe de la Moscova celebrează bimilenarul lui Lucrețiu: 1946. Un filosof nebun, bolnav, sinucigaș, anticreștin înainte să apară creștinismul, psihotic, care, pe deasupra, este sărbătorit ca precursor de către un regim comunist nu poate fi cu adevărat absolut prezentabil, și nici demn de acest nume. Dacă ar fi fost mai puțin radical antireligios, poate că s-ar fi putut imagina un diagnostic
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și moral-spirituală a persoanei, din limitele impuse acesteia de viața cotidiană. Extazul este definit ca reprezentând starea psihică complexă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]