3,620 matches
-
cu tine. Pun pariu că sunt. Iau loc pe scaunul pe care mi-l oferă și încerc să-mi încrucișez picioarele ușor, așa cum am văzut de atâtea ori înainte la Sophie și pe Lisa, cu glezna dreaptă îndoită senzual în spatele pulpei stângi, cu ambele picioare în unghi. Surâd la ideea că eu, Jemima Jones, pot în sfârșit să mă folosesc de fizicul meu pentru a-mi propulsa cariera. În mod cert, redactorul-șef pare să mă aprobe. De fapt, e atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul meu, în loc de pălărie, avea pe cap un chipiu de uniformă, iar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu! 19. După ce m-am întors, m-am căit; și după ce mi-am recunoscut greșelile, mă bat pe pulpă; sunt rușinat și roș de rușine, căci port ocara tinereții mele." 20. Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine?" "Căci cînd vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingășie de el, de aceea Îmi arde inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Kitamura, Hirose a spălat vârful umbrelei cu apa dintr-o sticlă și apoi a aruncat-o în portbagaj. Cu toate că fusese extrem de precaut, gazul sarin începuse să-și facă efectul și asupra lui. Nu putea să vorbească normal, respira foarte greu. Pulpa de la piciorul stâng îi tremura incontrolabil. Speriat, Hirose și-a injectat imediat în coapsă antidotul cu sulfat de atropină, pe care i-l dăduse Hayashi Ikuo. Pentru că era expert în chimie, știa cât de puternic poate fi gazul sarin, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
priviri turbate și tăioase ca cioburile de sticlă. Alerg. Cad. Mă târăsc. Mi-e frică. Mă ridic. Alerg. Mă împiedic. Nu mai pot. Soarele alb ca o roată cu spițe de nichel. Coboară. Spițe incandescente de nichel în omoplați, în pulpe. Carnea sfârâie cu miros greu și înecăcios. Sap nisipul cu unghiile. Puțină umezeală m-ar alina. M-aș putea ascunde. Sap. Firele de nisip se mișcă sub mâinile mele. Nu e nisip. Furnici roșii, mari cât unghia, îmi îmbracă trupul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fustă scurtă ... Deși intrigat de obrăznicia lui Pandele, doctorul deschise ușa și-și chemă în birou asistenta, invitând-o să se așeze pe scaun, crezând că dacă fusta i se va ridica suficient de mult, dezgolindu-i aproape în întregime pulpele apetisante, Pandele va ieși din starea de indiferență. La vederea încântătoarei imagini, Pandele deveni vizibil iritat și în loc să manifeste interes față de frumoasa blondă, abia stăpâninduse să nu explodeze, îi spuse aproape răstit: - Domnule doctor, eu aici nu mai stau, așa că
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Lasă, Michel, s-a terminat cu eroismul!" Riri începu la piano o romanță, cu mâna stângă trecând peste mâna dreaptă. Ce oi fi gândit eu atunci? Nu mai țiu minte. La un moment dat, știu că socoteam, măsurând din ochi pulpele rotunde ale lui Michel, dacă ar putea pune un picior peste celălalt. Grégoire numai din când în când spunea câte o vorbă: "Fantastic!" "Năprasnic!" "Bombastic!" Își întărea astfel moliciunea galbenă prin cuvinte energice. Am plecat cu frică să nu strivesc
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
starea în care se găsea; aceștia, însă, nu se simțiră deloc îndemnați să-l liniștească. Balamber, mai ales, se bucura vizibil de temerile lui, iar când îi spunea câte ceva, ocolea mereu subiectul. Dar asta numai până termină de ronțăit ultima pulpă de purcel și o azvârli câinelui, care, în seara aceea, contrar obiceiurilor sale, se ținea la o distanță prudentă de masă. Străpungându-l, cu ochii săi înguști și pătrunzători, pe stăpânul casei, hunul se lăsă pe masă, încrucișând brațele. — Zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
priviri turbate și tăioase ca cioburile de sticlă. Alerg. Cad. Mă târăsc. Mi-e frică. Mă ridic. Alerg. Mă împiedic. Nu mai pot. Soarele alb ca o roată cu spițe de nichel. Coboară. Spițe incandescente de nichel în omoplați, în pulpe. Carnea sfârâie cu miros greu și înecăcios. Sap nisipul cu unghiile. Puțină umezeală m-ar alina. M-aș putea ascunde. Sap. Firele de nisip se mișcă sub mâinile mele. Nu e nisip. Furnici roșii, mari cât unghia, îmi îmbracă trupul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
țâțele măturând podeaua, poloneza miorlăia precum motanii În călduri. În afară de asta, bătrâna tăiase toate pernele din casă și se scălda În puf. Buzele bătrânei hoaște, rujate și răsrujate, atârnau ca niște ciucuri roșii de curcan. Pisicile Își frecau blana de pulpele sale flasce și miorlăiau și ele, cuprinse de călduri. Iar În mijlocul odăii, printre blănuri negre, albe și vărgate, stătea Într-un fotoliu picior peste picior, trăgând din narghilea, o ditamai șobolăniță, al cărei cap Împodobit cu o coroană aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În formă de tirbușon, Înseamnă că era ca la vier. Sau ca la rățoi. Lung și subțire, aducând cu cordonul de la telefon. „Are ceva necurat În el, Își spuse Mașa. Te pomenești că iese prin pantaloni, ți se Încolăcește pe pulpe și Își face toate poftele. Și oare nu e prea lung?“ Despre oameni care posedau sex de ambele genuri Mașa auzise. Auzise, de pildă, despre un călugăr siberian care cică ar fi fost dotat și cu o chestie, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Mașa. - Așa, răspunse Extraterestrul. „Și totuși, cum arată la acești (domni) dimpotrivă cel de-al treilea sex?“, se Întrebă În sinea ei femeia, având Încă destul de vie În minte imaginea celor trei țevi de plumb Înroșite ce se aplecau spre pulpele sale, rămase Încremenite. Deodată Însă țevile se blegiră, se răsuciră ca niște frânghii, iar clopoțeii cu care erau Împodobite fesele Extraterestrului scoaseră un sunet jalnic, un fel de scheunat neputincios, desprinzându-se de la locul lor și picând ca niște pere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îndelung al omenirii În fața efemerității iuți a frumuseții muritoare, a plăcerii va Înceta, Înlocuită de o Înțelepciune născută din prelungire. O, fețe zbârcite, bărbi sure, ochii epurând chihlimbar sau urdori groase, o lipsă Îmbelșugată de vlagă a minții, laolaltă cu pulpe firave, din aer, mișcându-se precum crabul, spre mormânt: Hamlet avea propria lui opinie despre asta. Și Sammler În multe ocazii, ascultând-o pe Angela stând În patul lui, cântărind două serii de probleme (cel puțin) cu ochi ce priveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care Sammler le auzea de la Angela. Tot timpul Îl prevenea: „Tăticul ar muri să audă asta“. Sammler nu era de acord; Elya probabil că știa multe. Adevărul era, firește, cunoscut tuturor celor pe care-i privea. Totul se citea În pulpele Angelei, În croiala bluzelor, În mișcările vârfurilor degetelor ei, alama muzicală a șoaptelor ei. Doctorul Gruner Începuse să spună: „O, da, o știu pe muierea aia. O știu pe Angela mea. Și pe Wallace!“ Sammler la Început nu Înțelesese ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
soare fețele se Înmuiau, se Înnegreau, se topeau și se prelingeau. Carnea se lăsa pe țeastă, cartilagiul nasului se deforma, buzele se micșorau, ochii se dizolvau, fluide umplând golurile și strălucind pe piele. O aromă stranie de unsoare umană. De pulpă udă de hârtie. Domnul Sammler se lupta cu greața. În timp ce mergea Împreună cu părintele Newell, fuseseră preveniți să nu calce În afara drumului din cauza minelor. Sammler citise cu voce tare pentru preot literele rusești scrise În alb pe verdele tancurilor și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Hai. Fii tare. Adevărata prietenie trece peste crize ca asta. Portia a sărit și ea și a fremântat patul o vreme, căutând cel mai bun locșor de dormit. Până la urmă s-a hotărât să se întindă grea - și fierbinte - peste pulpele mele. Am pus ceasul să sune și am stins lumina. Printr-o fantă a draperiilor, o rază de lună lucea glamoros peste Portia, ca un reflector. Sheba contra mundum, am anunțat eu în noaptea întunecată, nemișcată. Doisprezece E Paștele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să prindă mingea, după care a proiectat-o într-un copac. Când a văzut cum coaja de pe trunchi explodează, băiatul a izbucnit în urale. A fost bună cina, a spus John. Alice a clătinat din cap în semn că da. Pulpă de miel, spanac proaspăt din grădina din spate, asparagus la grătar și prăjitură de ciocolată sub forma unui cartof roșu de Idaho. Crezi că n-ar fi trebuit s-o scriu, a zis Alice. John s-a încordat din cauza disconfortului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mărginași Chemarea de dulce sirenă, departe E marea, talaze-n migrenă. Și omul Ce n-are durere sub frunte, coboară Spre apă din sat. Tu caută-i talpa. Eu, glezna mai sus, sărutul genuchiului Cândva m-a vrajit. Tu caută-i pulpa Eu, sânii călai. Grumazul și buza, Au semne de daci, hai, caută-i ochii, ce faci? Am călcat o piatră. Ispita m-a împietrit. Plete lungi ca arama continuau să crească. Sub unghii de argint iarbă si mușchi de stâncă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
distincții. Vezi presa? Seamănă enorm cu o terapie de grup. Tot omul se defulează într-o veselie, ca pe vremea Ciuruitului pe scara tramvaiului, când tovarășii tăi de muncă, neapucând bara de care să se agațe, ți se agățau de pulpe. Acolo abolire a distanței dintre oameni! O intimitate sans-frontière. Inserție, 2004. România, în calitatea ei de viitor județ Botoșani al Evropei (cel puțin pentru o vreme), începe să aibă autostrăzi. Partea de democrație a biosferei va rămâne pitulată pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mergeam la Cluj și ne așezam la „Croco”, pe scaune. Ore întregi ne uitam la studente, urmărindu-le ca niște boschetari libidinoși cum treceau între universitate și bibliotecă. Le știam deja după pași. Unele pășeau elastic și încrezător; simțeai arcuirea pulpelor în rochiile lor strâmte și bucuria de a fi femei, femei adevărate. Altele țopăiau, într-o adolescență întârziată, treceau în gașcă cu alți studenți și erau mai gălăgioase. Încă nu se descoperiseră, încă nu erau femei și încă n-aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
am văzut femei tinere, de vârsta mea de atunci, cu ochii strălucind de bucurie. Reușiseră să găsească tacâmuri de pui cu mai mult spate și gât decât cu gheare. Veneau spre casă, pendulând plasa și o crenguță de brad pe lângă pulpele lor încă suple pe care iarna nu le vedea nimeni. Umblam încotoșmănate cu două-trei perechi de ciorapi cu fire duse, chiloți cu mânecuță „moartea pasiunii”, pe deasupra lor ne atârnam izmene (iegării aveau să vină de-abia în postcomunism). Dragoste se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lăsa numai sugerată, iar jocul acela de lumini, umbre și penumbre cobora până-n somn, atât de adânc că nu știu nici acum dacă era în somnul meu sau al străbunilor, până la geneze și dincolo, în tulburătoarea lume dintâi. Apoi șoldurile, pulpele ei, picioarele desculțe, cel drept atârnând cu talpa goală pe blana de urs aflată peste covorul persan, moale și caldă. Și toată ființa ei tulburătoare, pe jumătate vederii, pe jumătate ascunderii. O privii lung, mă oglindii în ochii ei ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
au trimes iar răspuns că n-or putea veni așa degrabă... c-or veni la sfârșitul lunii - tune dracu în alegeri și în tot! Cu două zile în urmă, face Culi un ocol, ca să vadă pătulul, și găsește una din pulpele de cal lipsă. Stă și cugetă: cine să fi luat pulpa de cal? Trebuie s-o fi luat ori badea Toma, ori Traian. Le-a fi trebuit pentru alți lupi. S-ar fi cuvenit să-l înștiințeze, căci e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]